878 matches
-
că în Rusia deseori Moldova este numită și cu numele dat de băștinași - „Moldova”, dar totuși predomină numele „Pământ voloh”; așadar, pentru Golubinski, termenii de valah și român sunt identici, iar Moldova și Țara Românească sunt locuite de același popor. „Valahii și moldovenii (cu sensul de locuitori ai Valahiei și ai Moldovei) reprezintă două ramuri foarte apropiate ale unuia și aceluiași neam, care poartă un nume comun - români, dar și numele de valahi sau vlahi (...). În afară de principatele Valahia și Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
comun - români, dar și numele de valahi sau vlahi (...). În afară de principatele Valahia și Moldova, românii populează Basarabia noastră rusească, provinciile austriece - Bucovina, Transilvania, Banat și Ungaria de est, precum și colțul de nor-est al principatului Serbia”. „Românii, adică moldovenii și valahii, reprezintă masa principală a populației Basarabiei și a coloniei vecină cu dânsa, anume gubernia Herson”, spune și P. Bloh pe la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dorința unirii celor două state de-a lungul istoriei o susține lucrarea Basarabia. Culegere geografică
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
creștini pe care apropierea de împărăția lor și legăturile lor tot mai slabe cu Poarta îi expuneau mai întâi privirilor lor, când își aruncau ochii în viitor pe întinsul câmp al politicii rusești. Ideea din vestitul lor memorandum: <gem grecii, valahii, bulgarii și sârbii>, în care creștinii sînt încă aruncați laolaltă, capătă în mintea lor o așezare luminoasă și sistematică. Ei văd că pentru a ajunge la sârbi, bulgari și greci trebuie să treacă întâi prin români. Asupra acestora își vor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Leova, unde spune că este perfect sigur de prezența a 26.000 de oameni. A discutat cu câțiva dintre ofițeri, care spuneau că au înțeles că destinația lor este Valahia în eventualitatea că Poarta ajunge să accepte oricare din pretențiile Valahilor”. Ca urmare, la cererea Rusiei care ameninta cu intervenția armată, Suleiman a fost acuzat că „și-a depășit atribuțiile”, și înlocuit cu Fuad Effendi, care avea ca misiune „să rectifice erorile lui Suleiman și să evite orice îndepărtare ulterioară a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
instrucțiunilor primite, a acționat conform indicațiilor și că dacă și-a depășit atribuțiile în vreun punct, a făcut-o pentru că avea cunoștință personal de adevărata stare de lucruri din Valahia, pe care Poarta o ignorase. Că el însuși pledase pentru Valahi și că nu putea consimți să-și recuze propriile acte și angajamente solemne; că, dacă este necesar, se va întoarce la Constantinopol, va supune Guvernului întreaga chestiune și va suferi consecințele oricare ar fi ele - dar că își angajase onoarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de jurămîntul depus anterior față de respectarea constituției și i-a absolvit și pe ceilalți de respectarea lui”. într-un raport din 27 octombrie 1848, Conquhoun arăta că va fi înființată o comisie compusă dintr-un turc, un rus și 3 valahi, „pentru a strînge dovezi împotriva celor care au luat parte la această mișcare socială”. Consulul afirmă că numele primilor doi nu le cunoaște dar că „valahii aleși sunt cei mai înverșunați posibil și că se poate prevedea ușor spiritul care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
că va fi înființată o comisie compusă dintr-un turc, un rus și 3 valahi, „pentru a strînge dovezi împotriva celor care au luat parte la această mișcare socială”. Consulul afirmă că numele primilor doi nu le cunoaște dar că „valahii aleși sunt cei mai înverșunați posibil și că se poate prevedea ușor spiritul care va prezida la ședințele Comisiei”. El adăuga că principalele persoane implicate au plecat deja peste graniță, iar „acuzarea și judecarea subordonaților acestora va crea senzația unei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ungurilor se mărginește la răsărit cu bulgarii, de care îi desparte Istrul numit și Danubiu (e vorba deci de vecinătatea Banatului de pe Dunăre) și la nord cu Pacinații, care, împreună cu cumanii, pradă și fac „multe neajunsuri” țării lui Gelu, ducele valahilor, înainte ca Tuhutum cu ungurii să năvălească dinspre Poarta Mezeșului. Ei ocupă îndată Țara Românească, Oltenia și Banatul și ajung la gura Mureșului, pe Tisa, și la aceea a Tisei pe Dunăre, unde găsim, alături de români, pe bulgari și cumani
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să găsească provizii pentru cai și pentru ei („ut cum revernierunt tam pro eouis ouam pro se victualia invenirent”) precum și mărturia lui Wilhelm de Rubruck, care scrie că țara distrusă este Cumania, de la Răsărit de Haliciu până la Don, și că valahii sunt supuși tătarilor și le plătesc tribut („Ab orificio Tanais versus occidentem, usque ad Danubium, totum est subditum...omnes solvunt eis tributum.”). Mai mult decât atât chiar, ei au devenit aliați, alcătuind unități de război, care au îngroșat pe acelea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cu schismatici, pecenegi și ismaeliți „quoque et valachorum, bezzeninbrum et izmahelitamm schismaticorum”. În sfârșit a cincea oaste era formată din grecii eretici cu bulgarii, sârbii și bosniecii „etiam utpote grecorum, bulgaroram, rassiensium et bosniensium hereticoram auctere Deo gessimus (bellum)”. Trecerea valahilor în rândurile dușmanilor lui Ottokar cu specificarea că sunt schismatici și, mai ales, ca oaste independentă, împreună cu ismaeliții și pecenegii, și alături de ruteni, de sub dominația acelorași, demonstrează că acești români erau dintre Carpați și Dunăre și nu din Transilvania. Prezența
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se fi mișcat și aceia din Tracia, mai ales că Georgius Pachymeres scrie că se înrudeau. Andronic al II-lea, temându-se ca să nu se facă o uniune între aceștia, socotită ca foarte periculoasă pentru Imperiul Bizantin, a hotărât strămutarea valahilor din Tracia, în anul 1284, sub ochii lui Nogai, cumnatul său, peste mare în Anatolia. De aceste împrejurări politice profitase Ladislau Cumanul și pătrunsese, cum am văzut mai sus, în anul 1283, în urmărirea cumanilor, până în Moldova. Dacă Nogai nu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
participat la asasinarea regelui ungur și români, nu precizează ziua, ci numai anul, și nici dacă erau români din Transilvania, ori din Moldova sau Țara Românească. El se mulțumește să noteze numai că în acești ani, cumanii sau polovții cu valahii l-au ucis pe regele unguresc cu numele Voladislav”. E foarte posibil ca asasinatul să fi fost pus la cale de către cumani și români, care aveau de răzbunat siluirile făcute de rege, în temeiul hotărârilor luate de Sinodul de la Buda
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să fi rămas în țară, unde nu s-ar înțelege ce bază și-ar fi putut crea. De atunci însă, el va fi trecut deci munții și anume în ceea ce Ludovic numește țara sa Moldovana. El trebuie deci înțeles prin valahii nesupuși, pe care, venind din sălașul său din jos (Câmpul lui Dragoș), îi combate un alt Dragoș”. Sub impresia defecțiunii românilor din Maramureș, trecuți în Moldova aflată sub suzeranitatea mongolă, regele și-a petrecut zilele anului nou 1344 la reședința
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și executant docil al unor ordine regale, considerate ca neavenite ori respinse, ele fiind contrare intereselor românești. Și Ludovic nu uita să încondeieze, în 20 noiembrie 1354, în diploma de întărire a proprietăților fostului voievod Toma al Transilvaniei că Basarab valahul și fiul său au creat prejudicii Coroanei ungare, deținând în mod infidel Țara transalpină, tocmai în momentul în care papa Inocențiu îi îndemna pe episcopii Poloniei să propage o nouă cruciadă împotriva lituanilor și tătarilor, care năvăleau continuu de trei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Imperiu Mongol, desigur datorită reținerii lui Gianibek, în anii 1355 și 1356, de luptele pentru Azerbaidjan. În urma prestigiului impus prin armele românilor, saxonilor și ungurilor, care au participat la ultima expediție, Papa a trimis călugări franciscani pentru convertirea locuitorilor ruteni, valahi și tătari din aceste părți. Uciderea lui Gianibek, la începutul anului 1357, de către consilierul său Toglubai, pentru a înlesni urcare în scaun a lui Berdibek, și izbucnirea războiului civil, au pus capăt rolului politic și militar al Imperiului Mongol din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Vladislav de Oppeln, ginerele lui Alexandru Basarab și inundă Moldova cu misionari catolici. În timp de doi ani de zile, călugării minoriți puteau să se mândrească la Roma că au izbutit să catolicizeze „o parte din neamul cel mare al valahilor ce trăiesc pe la hotarele Hungariei dinspre Tătari”. Un Andrei de Spoleto a prins atmosfera grea în care se făcea prozelitismul și dezvăluia Marelui Pontif, că succesul în propovăduirea catolicismului ar fi asigurat, numai dacă s-ar trimite la Răsărit de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
solicitat ajutorul lituanilor și a oferit tronul Moldovei lui Jurg Coriatovici. Izvoarele lituaniene scriu despre Coriat, fratele lui Ogerd, care a stăpânit Novgorodul, că a avut patru fii: cneazul Iurie, cneazul Alexandru, cneazul Constantin și cneazul Theodor. Pe cneazul Iurie, valahii l-au luat ca să le fie voievod și l-au otrăvit acolo. Ajuns voievod, Jurg Coriatovici a hotărât, în primul rând desigur, smulgerea Moldovei de sub dependența Coroanei ungare și alăturarea ei de Lituania, apoi continuarea luptelor pentru lichidarea ultimei stăpâniri
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
numit Paratalasia fusese alipit la Valahia Minoră de Jurg Coriat în 1374, a fost stăpânit de Petru și apoi de Roman, care se intitula, în 30 martie 1392 și 5 ianuarie 1392, mare voievod singur stăpânitor al Moldovei și întregii Valahii (Minore) de Plonini (din Țara Șipenițului) și până la Marea cea Mare. La aceste teritorii aflate în litigiu între tătari și lituanieni se referă iarlâc-ul emis în 20 mai 1393, de către Toktamâș la Tana Donului, unde se refugiase, după pierderea marii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o solie la Mengli Ghirai, prin care-i făcea cunoscut să vină cu hoarda sa numaidecât. Și, în timp ce Ivan Mamanov, un sol moscovit la Perecop, reproducea între 3-17 mai lui Ivan al III-lea cuvintele spuse de Mengli-Ghirai („Iar Ștefan valahul mi-a poruncit (minea pricazal) acum că este gata cu toți oamenii săi”), alt sol, Alexei Zabolotski raporta, între 17 iunie și 3 iulie, că valahul așteaptă ca hoarda să treacă la el peste Nipru. Și hanul a slobozit pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
între 3-17 mai lui Ivan al III-lea cuvintele spuse de Mengli-Ghirai („Iar Ștefan valahul mi-a poruncit (minea pricazal) acum că este gata cu toți oamenii săi”), alt sol, Alexei Zabolotski raporta, între 17 iunie și 3 iulie, că valahul așteaptă ca hoarda să treacă la el peste Nipru. Și hanul a slobozit pe solul volohului, dar a spus prin el către voloh că merge la hoardă. La începutul lunii iunie, Mengli-Ghirai se întâlni cu oștile moldovenești pe malul râului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ajuns în Ungaria, vecină cu Valahia și cu Moldova. Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat Episcopia Cumanilor (sau a Milcovului) în 1227, distrusă însă, de către tătari, chiar în perioada pontificatului său. Sfântul Scaun a încredințat misiunea catolică a Valahilor, franciscanilor conventuali, prin documentul papal „Cum hora undecima” din 11 iunie 1239, prin care se acordă acestora anumite privilegii. Același papă, în 1238, a emis un document prin care le-a cerut dominicanilor și franciscanilor din Valahia să pornească o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de către tătari (în 1241) „...măcelărind venerabili arhiepiscopi, episcopi, monarhi, frați minori și predicatori”. De asemenea, episcopul Gerolamo Catalano a relatat că în Cumania, misionarii franciscani au construit peste patruzeci de biserici, într-un răstimp de optzeci de ani, la bulgari, valahi, cumani și tătari. Cu alte cuvinte, viteza de lucru a misionarilor franciscani se măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
măsura în ridicarea unei biserici odată la doi ani. Conciliul din Lyon (1245) a ridicat problema unirii Bisericii Occidentale cu cea Orientală, și, în acest context, papa Inocențiu al IV-lea a trimis mulți misionari să-i convertească pe bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că foarte mulți români din Muntenia și Transilvania au trecut la catolicism. Papa Grigore al XI-lea, ultimul papă francez (1370-1378) le-a cerut franciscanilor din Vicariatul de Bosnia să pornească în misiuni în Muntenia pentru a-i converti pe valahi și pentru a construi biserici. Papa Eugen al IV-lea (1431-1447), în 1433 a acordat și el privilegii misionarilor franciscani care au activat în Țara Românească, Bulgaria și Bosnia. În 1461 papa Eugen al II-lea i-a lăudat pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
i-a făcut pe români să nu poată respinge eficient în zona lor de est și de nord-est denumirea provincială moldovean ca substitut pentru numele etnic român și tot din acest motiv nu a fost respinsă în sud-est cea de valah, denumiri prin care s-au pus în circulație și sintagme aberante precum limba moldovenească și limba valahă cu pretenția de a fi aplicate altor realități decît limba română 112. Pe de altă parte, popoarele stabilite în jurul românilor au cunoscut momente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]