4,220 matches
-
sub numele de "legea lui Hume", se bazează pe următorul raționament logic: "O concluzie care-l conține pe trebuie nu poate, din punct de vedere logic, să derive din premise care nu-l conțin. Logica este conservatoare; concluziile unei inferențe valide sunt conținute în premise. Nu poți să obții ceea ce nu ai introdus în premise. Prin urmare, dacă trebuie apare în concluzia unui argument, dar nu și în premise, inferența nu este validă"25. Această interpretare a relației dintre este și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
au încercat să explice motivul pentru care nu-l putem deduce pe trebuie din este cu ajutorul non-cognitivismului. Hare afirmă că "actualmente este în general acceptat ca adevărat prin definiție faptul că nimic nu poate apărea în concluzia unei inferențe deductive valide care să nu fi existat implicit în conjuncția premiselor"27. Funcția unei inferențe deductive nu este de a obține din premise "ceva în plus" care nu e conținut implicit în ele, ci are un caracter analitic, fiind o consecință a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
legile pierd adeseori bătălia cu morala înrădăcinată, pe când o normă morală continuă să fie în deplină vigoare alături de legile care interzic ceea ce ea poruncește"110. Diferența e clară: în timp ce putem oricând să punem la îndoială afirmația că un act juridic valid va conduce la o schimbare a moralei, nu ar putea exista nicio îndoială similară vizavi de faptul dacă un act juridic clar și valid va modifica dreptul existent. Incompatibilitatea ideii de morală cu cea de modificare printr-un act deliberat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
110. Diferența e clară: în timp ce putem oricând să punem la îndoială afirmația că un act juridic valid va conduce la o schimbare a moralei, nu ar putea exista nicio îndoială similară vizavi de faptul dacă un act juridic clar și valid va modifica dreptul existent. Incompatibilitatea ideii de morală cu cea de modificare printr-un act deliberat este încorporată în sensul acestor termeni; "ideea unui legislativ moral cu dreptul de a crea și modifica norme morale, la fel cum actele juridice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se conformeze, în anumite aspecte, cerințelor dreptății și ale moralei, considerându-se că o normă de drept care impune un comportament interzis de morală nu poate fi acceptată ca valabilă. Disputele generate de problema apartenenței la sistemul de drept a normelor valide din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei, au dat naștere la două concepte rivale, conceptul mai larg incluzându-l pe cel mai îngust. Potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei, au dat naștere la două concepte rivale, conceptul mai larg incluzându-l pe cel mai îngust. Potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din drept normele care încalcă morala, chiar dacă acestea întrunesc toate celelalte caracteristici ale dreptului. Și între normele morale și cele juridice există similitudini evidente, cum
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și eternă, 36; utilizarea cuvântului, 117 legea talionului, 181, 193, 198, 202, 203, 218, 219 legi imorale, 33 legi injuste: la Austin, 75; la Bentham, 77; la d'Aquino, 75; la Hobbes, 77; la Rousseau, 76; nesupunerea civilă, 77; norme valide, 77 libertate, 23, 42, 67, 85, 86, 104, 143, 155, 161, 162, 167, 168, 175, 176, 182, 196, 201, 216, 225, 228 M meta-etica, 19 morala: absolută, 70, 82; autonomie față de religie, 29; ca aspiratie și ca datorie, 7; etimologie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
hierarchical, structurally grouped in establishments, in branches and the branches in the general legal system. The law is an open, dynamic system, because it is always completed with new laws, while the moral is a static system, its norms are valid due to their content. Moral norms, the most "crystallized and specific" level of the moral, are coordinated within the system by the moral principles in conformity with the purpose of the human action. The sciences studying law and moral can
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
can difficultly be contested, their precise identification is highly difficult to make. Our research focused on highlighting the existence of a necessary relation between law and moral, on the need to include it in the legal system of the legally valid norms, but contradicting the principles of morals and the need to recognize a minimum moral content of the law, represented by the moral fundamental requirements found in the legal systems of the societies that advanced up to the point where
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
interviurile. Mai mult decât atât, încrederea în informațiile obținute este deosebit de importantă și pentru alte funcții ale managementului resurselor umane, în special pentru evaluarea performanțelor. Pe lângă gradul de încredere ridicat, informațiile obținute în cadrul procesului de selecție trebuie să fie și valide. Selecția resurselor umane reprezintă punctul de plecare în rezolvarea problemelor umane ale organizației, proces ce se bazează, în mare măsură, pe modul în care au fost parcurse etapele anterioare, acestea putând afecta în mod negativ chiar și cele mai bune
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
criză a culturii, aceasta se datorează poziționării noastre proaste față de ea. Nu cultura este În criză, ci noi. Receptivitatea noastră față de faptul cultural devine deseori inadecvată, anacronică. Avem numeroși stimuli culturali În preajmă, dar trebuie să-i distingem pe cei valizi de cei nonvaloroși. Educația (printre altele) trebuie să ne Învețe să ne orientăm autonom În peisajul nostru spiritual, să știm să Înțelegem permanent faptele de cultură, căci cultura nu este statică, iar noi, receptorii, trebuie să ne mișcăm o dată cu ea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
desacralizante, are nevoie de un punct nodal, de un fundament valoric ce transcende oricărei „zvârcoliri” circumstanțiale, temporale. Prin ceea ce face, instituția religioasă depășește vremelnicul, reprezentând și lucrând În contul veșniciei. În perimetrul religiosului se pot găsi cele mai adecvate și valide răspunsuri. Răspunsurile Bisericii la astfel de presiuni pot fi polimorfe sau polarizante, deschise sau Închistate, inteligente sau plate. Cine din fruntea ei va putea manageria cele mai bune soluții sau puneri de acord? Contează de bună seamă biografia și statutul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la televiziune ca medium. Ancheta a trasat și reconstituit duratele expunerii la TV în copilărie, adolescență, tinerețe și începutul vârstei adulte. Acest studiu longitudinal observând pe o lungă durată de timp consumul televizual al subiecților din eșantion a permis concluzii valide privind impactul cumulat în timp al televiziunii asupra delincvenței subiecților din eșantion. Sunt menționate în continuare două constatări ale acestei cercetări longitudinale: Timpul zilnic petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
are de-a face cu zeii și acțiunile lor, cu creația și cu natura generală a universului. (S. Thompson, 1972, p. 173) Mitul este o expresie a sacralității prin cuvinte: el prezintă realități și evenimente de la originea lumii, care rămân valide și pun bazele a tot ceea ce există acum. În consecință, mitul funcționează ca un model pentru activitatea umană, pentru societate, Înțelepciune, cunoaștere. (K. Van Bolle, 1987, p. 261) Mitul este o narațiune sacră, transmisă oral de la o generație la alta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple (parțial) acest gol lăsat de lipsa, după aproape 150 de ani de culegere de mărturii folclorice, a unei sinteze valide științific, referitoare la mitologia populară românească. Asemenea „tablete” interpretative pot fi găsite În V. Bălteanu (Dicționar de divinație populară românească, 2001), I. Evseev (Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, 1997), I. Ghinoiu (Panteonul românesc: dicționar, 2001), V. Manoliu (Mic
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
teorii a managementului - care este foarte la modă. Odată cu trecerea anilor, abordări de tipul „analizei situaționale”, „Teoriei Z” a echipelor transversale și managementului de calitate dispar din memorie și își iau locul în cimitirul sistemelor de management care mai sunt valide. Ciclul răspunsurilor temporare continuă, întrucât cele mai multe abordări ale managementului nu-și au rădăcinile în nimic consistent, ci doar în observații limitate, în contexte limitate și pe perioade de timp limitate. Lecția pe care managementul american refuză cu îndârjire să o
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
recente referitoare la disponibilizări ne-au arătat ce trebuie făcut, dar puține ne spun cum trebuie procedat că să avem succes. De exemplu, un articol din publicația Fortune (februarie 1992) oferă șase reguli pentru „ajustarea restructurării”. Regulile ca atare sunt valide, dar nu sunt prezentate și instrucțiunile. Examinând cei șase pași din punct de vedere comportamental, i-am interpretat și i-am explicat în următoarea secțiune. Cele șase „reguli” ale revistei Fortune Regula nr. 1: eliminați orice activitate inutilă Interpretare comportamentală
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
abordărilor clasice ale relației manager-organizație. Toate aceste tipuri de relații și subiectele etice asociate se conectează direct cu responsabilitatea socială, când organizația acționează într-un mod coerent, astfel încât relațiile să dobândească stabilitate pe coordonatele unui set de valori morale, considerate valide la nivelul societății. Ar fi de remarcat că etica managerială devine un subiect de interes „vizibil” în momentul în care activitatea managerului are consecințe negative, caracterizate prin amplitudine, implicații și complexitate a „efectelor colaterale”. Aceste consecințe nu se mai reduc
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
sub formă de scale de evaluare sau teste creion-hârtie și se pot administra ca baterii de teste individual sau în grup. Susținătorii acestui tip de evaluare apreciază faptul că unitățile de măsură puse la dispoziție pot oferi indicii fiabile și valide cu privire la gradul de gravitate a problemei copilului în comparație cu situația copiilor de aceeași vârstă. Gama largă de instrumente disponibile face posibilă o abordare multimodală. În plus, multe instrumente au mai multe versiuni paralele de scale de evaluare, ceea ce permite o comparație
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
conceptual, se mai poate critica și că simpla cunoaștere a gradului de gravitate a unei probleme nu indică și cauza ei sau modul de intervenție. Rolul evaluării inteligenței Mai demult, scalele de evaluare a inteligenței erau folosite ca indicatori fiabili, valizi și bine standardizați ai reușitei școlare. Recent, cele mai populare dintre ele - Wechsler și Stanford-Binet - au fost substanțial revizuite. Cea de-a patra ediția a „Scalei Wechsler de evaluare a inteligenței la copii” (Wechsler Intelligence Scale for Children, WISC-IV) permite
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a descrie inteligența (Gould, 1981), după ce testul a fost tradus în limba engleză de Goddard și, mai apoi, revizuit de Terman (Stanford-Binet), acești doi autori au promovat cu tărie ideea că, de fapt, coeficientul de inteligență ar fi un mijloc valid de măsurare a inteligenței și, mai mult, că inteligența însăși ar fi ceva fix și determinat genetic. Pe la mijlocul secolului al XX-lea, folosirea coeficientului de inteligență ca unică metodă de identificare a retardării mintale a fost contracarată pe mai multe
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care nu o folosise niciodată ca să pășească și să meargă normal prin cameră, fără nici un ajutor. Același tip de rezultate au fost observate în nenumărate alte cazuri și totuși practica qi gong încă nu este recunoscută ca fiind un tip valid de terapie pentru aceste afecțiuni în țările occidentale, în ciuda rezultatelor spectaculoase pe care le-a atins în cazul celor suficient de norocoși să întâlnească terapeuți calificați. Fracturile de coloană Terapia prin emiterea de qi a fost utilizată în China pentru
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
de vârstă, traversa strada într-un sat sărac, cu copacii desfrunziți. Da, soldații erau toți foarte în vârstă - niște bătrâni, așa mi s-a părut, cu părul lung și alb ieșit de sub pălăriile lor cu boruri mari. Erau ultimii bărbați valizi într-o mișcare populară de masă, deja înghițită de război. Nu reținusem titlul tabloului, dar cuvântul „ultimii” figura în el. Erau ultimii care înfruntau dușmanul, chiar ultimii care mai puteau mânui armele. Acestea erau, de altfel, foarte rudimentare: câteva sulițe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ciotul spre Charlotte, i-a mângâiat glezna. Și și-a ridicat spre ea privirea plină de o demență amară... Ea nu a apucat să înțeleagă ce s-a întâmplat după aceea. A văzut un alt schilod, acesta cu două brațe valide, care a țâșnit lângă primul și, brutal, a scos bancnota din lada ciungului. Charlotte a rostit un „Ah!”, apoi și-a deschis din nou sacoșa. Dar soldatul care tocmai îi mângâiase piciorul părea resemnat - întorcându-i spatele agresorului său, urca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
4 caracteristici de bază privind drepturile și obligațiile (statutul) bolnavului (T. Parsons - The social system, Free Press, New York 1951). 1.Scutirea de responsabilități de ordin profesional, social și familial. 2.Dreptul la ajutor - bolnavul poate primi sprijin din partea acelor membri valizi ai societății. 3.Obligația pentru bolnav de a considera această stare ca fiind indezirabilă și de cooperare în scopul vindecării sale. 4.Obligația pentru bolnav de a cere ajutor competent pentru vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]