2,062 matches
-
continuu prin transformările sale interne și care constituie o readaptare permanentă a tacticilor de învățare la noi exigențe impuse de exterioritatea naturală și socială. Autoformarea, înțeleasă ca autopoiesis, este acea autogenerare interioară cu scop adaptativ, ca perfecționare a mecanismelor de valorizare practică a experienței individuale și sociale. Obiectivul prioritar al practicii formării trebuie să-l constituie autoformarea. Rolul profesorului în această acțiune se schimbă. În cadrul unui dispozitiv de autoformare asistată, dascălul are mai multe obligații: de a face demonstrații, de a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
4. Economia cunoașterii în era informatizării S-a spus de nenumărate ori că cine cunoaște este puternic, că deținerea adevărului aduce un mare avantaj posesorului acestuia. Nu în zadar! Trăim într-o societate marcată de cunoaștere, de pregnanța ei în valorizarea indivizilor și a acțiunilor umane. Societatea, ca întreg, este apreciată în funcție de felul cum știe să-și gestioneze adevărurile, câștigurile de ordin cognitiv, părerile, ideile. Cunoașterea nu rămâne doar o trăsătură a economiei actuale (știința aduce profit, se spune), ci devine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a învăța să cooperezi cu alții în realizarea unor sarcini intelectuale cu finalitate colectivă. După unii analiști, introducerea noilor tehnologii informaționale în învățământ are în subsidiar ideologii ascunse, menite să poziționeze într-un anumit fel actorii sociali față de lumea actuală. Valorizarea NTIC în câmpul educativ vizează mai puțin o modernizare a școlii, cât producerea unei noi concepții a instituției în care finalitățile nu ar mai consta în emanciparea socială a subiecților, ci incorporarea lor în complexul tehnico-economic capitalist. (Thellen, 2002) Prin
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și tactici de învățare proprii. Educatul își amenajează propriul timp și spațiu de învățare, ținând cont de constrângerile materiale, informaționale, ambientale, reglându-și parcursul în funcție de reperele ivite la un moment dat. Utilizarea permanentă a bazelor diferite de date conduce la valorizarea tacticilor informaționale privind fructificarea ocaziilor, întâlnirilor neașteptate, dar profitabile (întrucât nu totul se știe dinainte la ce se ajunge); a structura și a apropria hermeneutici de înțelegere a ceea ce se acaparează ca informație. Educatul trebuie să-și încorporeze cunoașterea într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de acțiune Electronic Frontier Foundation. Cyberspațialitatea barloviană a fost prezentată ca locație sistemică telefonică, înțelegând prin aceasta situarea individului într-o rețea comunicațională pilotată de computere și desfășurată prin contact indirect. Realitatea virtuală este o formă de cyberspațialitate, exclusiv prin valorizarea noțiunii de teleprezență, pe care cei doi o socotesc deosebit de ilustrativă (Featherstone, Burrows, 1996, p. 5). Dacă realitatea virtuală este definită ca fiind una generată pe computer prin mijloace electronice/digitale, vizând fie simularea „realității reale”, fie redarea ei cât
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formare; a ajuta concret educații în a găsi cele mai nimerite strategii sau metode de învățare; a identifica dificultățile sau blocajele de învățare ale cursanților; a instrumentaliza cursanții cu strategii de accesare sau stocare a cunoașterii; a livra scheme de valorizare și interpretare a unor ipostaze ale cunoașterii; a media relația cu autorul cunoașterii sau cu alte competențe academice; a distribui și recomanda surse complementare de cunoaștere; a genera un cumul informațional cooperativ și un plus de cunoaștere; a răspunde la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
referințe interinstituționale, informații estetice implicite etc. Calitatea unui produs curricular digital se cere a fi validată pornind de la un set de caracteristici determinate în consens cu o serie de criterii. În cele ce urmează, venim cu mai multe modele de valorizare, de la unul „clasic”, ce are în vedere conținuturile unui manual, până la modele construite în consens cu conținuturile digitale. Un model de circumscriere a relevanței acestui tip de conținut este dat de următorul referențial valoric, sugerat de Grupul Editurilor Educaționale Europene
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ca procesualitate, suportă o intervenție minimală a formatorului, iar aceasta este destul de evanescentă. În principiu, poți intra în relație cu formatorul sau cu alți coechipieri ai activității de învățare. Trebuie să te rezumi însă la transmiterea acelor cunoștințe, stări și valorizări pe care ți le îngăduie mediul tehnologic. 6.5. Perspective și interogații posibile Miza învățământului la distanță o constituie trecerea de la o educație centrată pe conținut la o strategie de construire a cunoașterii chiar de către educat. Pentru aceasta, conținuturile și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mare parte transpuneri ale textelor românești”. O influență considerabilă, notează B., a avut-o melosul românesc asupra cântecului popular ucrainean din Moldova și Bucovina. Câteva lucrări de istorie literară, elaborate în colaborare cu soția sa, Lora Bostan, au în vedere valorizarea tradiției și a prezentului literaturii române din Bucovina. SCRIERI: Cântece de drum, Ujgorod, 1982; Corelații tipologice și contacte folclorice, Chișinău, 1985; M. Eminescu, Cernăuți, 1989; Revenire, Ujgorod, 1990; Vitrina manechinelor, Chișinău, 1992; Cetatea de Sus, Cernăuți, 1994; Literatura română din
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
modelele străine, traseu mai puțin frecventat în cercetarea românească. Cele mai multe ecouri le-a avut însă cartea Aspecte ale romanului românesc contemporan (I-II, 1993-1995). Critica a apreciat abordarea pertinentă, desprinsă de interpretarea și evaluarea cu motivație ideologică, concentrată asupra unei valorizări cât mai apropiate de exigențele criteriului estetic ce transcende toate subiectivitățile. Pe de altă parte, în atenția autorului au intrat și opere ale unor scriitori români din exil, precum Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu, Noaptea de Sânziene de Mircea
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
de reactualizare sau de reprezentificare. El reprezintă nevoia mea de celălalt, manifestată prin nostalgie, prin dor. Prezența, ca fapt de „a-fi-Împreună-cu-celălalt” sau de „a-fi-În”, este o experiență psihomorală pentru Persoană. Prezența, ca fapt de a fi, presupune și o anumită valorizare a individului, devenind un act ontologic. Se poate chiar afirma că existența persoanei este o succesiune de prezențe care au fost și a căror sursă este reprezentată prin cele care vin sau care vor veni. Eu nu pot fi singur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Într-o lume a privirii, Într-un spațiu imagistic, vizual. În felul acesta, atât existența, cât și experiența umană devin un fapt vizibil și obiectivizat. Prin privirea celuilat, Eu mă simt transformat, la fel ca și lumea. Această transformare Înseamnă valorizare. Privirea este cea care descoperă lumea și-i impune acesteia semnificațiile sale. Prin privire, Eu mă văd pe mine, dar, concomitent, Îi văd și pe ceilalți, văd lumea și aceasta mă face să stabilesc distanțe și raporturi Între mine și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și Înțeleapta remarcă: „Prietenul la nevoie se cunoaște”. Din punct de vedere moral, prietenia presupune În mod obligatoriu anumite atitudini sufletești care exprimă valorile morale, și anume: deschidere către celălalt, sinceritate În relații, dăruire, bunăvoință și toleranță, sprijin reciproc, respect, valorizarea celuilalt. Se poate spune, În concluzie, că prietenia este, În esența ei, un sentiment moral care leagă două persoane. Din acest motiv, este exagerat sau chiar nepotrivit să se vorbească despre prietenia dintre grupuri, prietenie dintre popoare etc. Prietenia este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
personal. Orientarea către trecut sau către viitor depinde În egală măsură atât de supraeu (trecutulă, cât și de inconștient (viitorulă. Aceste tipuri psihomorale sunt, În primul rând, expresia unei anumite „Înclinații” a eului persoanei respective către o anumită „tendință de valorizare” a potențialului sufletesc. Astfel: aă nevoia de a se remarca prin acte exemplare, de a merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a oferi, de a transmite valori și cunoștințe, de a construi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este dăruire, iar dăruirea Înseamnă Împlinire și progres al propriului meu eu este o stare care desăvârșește altruismul psihologic, plasându-se În sfera acceptării morale și sufletești a celuilalt ca pe o valoare. Prin comuniune, persoana umană se valorifică, iar valorizarea mea este posibilă numai prin iubirea pentru celălalt, pentru că și celălalt, la rândul, său mă iubește. Aceste aspecte scot În evidență o dimensiune superioară a iubirii, care transcende plăcerea carnală, este o valoare sufletească și spirituală. Iubirea aproapelui este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
1995. 17Ă Morar V., Moralități elementare, Paideia, București, 2001. INDEX TEMATIC Aspectul tragic al vieții, Ajutorul În Psihologia morală, Acțiunea psihologică, Conștiința, morală, pervertită, Cetatea, ideală, Constrângere, Conflicte interumane, Cuplul (vezi; dubletulă, Dublul persoanei, dificultățile În Psihologia morală, Eul, moral, valorizarea, afirmarea, frustrarea, natura, virtualitățile, imaginile, vârstele, Existența (vezi; viațaă, definiție, existența ca nevroză, conflictul existenței, temele existenței, Eroismul, Exilul, Forța sufletească, puterea sufletească, Ideile morale, Întâlnirea, Împăcarea, Intimitatea, Judecata de apoi, Libertatea, Modestia, Neliniștea metafizică, Psihologia, generală, morală, Persoana, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
conținutul mesajelor inculpatei relevă multă durere, frustrare și nemulțumire vizavi de comportamentul mamei. Simptomele copilului sunt expresia climatului psihosocial în care se formează, se dezvoltă ca entitate biopsihosocială. O persoană care în perioada copilăriei nu și-a satisfăcut nevoia de valorizare, afecțiune, apartenență își structurează personalitatea având sentimentul inutilității, nesiguranței, al lipsei de valoare - caracteristici evidente în modul de a gândi și de a acționa al inculpatei.) In: Descrie-mi, te rog, cum a decurs viața ta cu bunicul, bunica? (În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fire mai emotivă, mai sentimentală, pun repede la suflet, o să mă deranjeze apropourile, fluierăturile imbecilului.., dar...”. Adevăratul motiv care a declanșat comportamentul inculpatei se pare că a fost de natură inconștientă, și anume nevoia ei de recunoaștere, de acceptare, de valorizare din partea mamei, de fapt acele trebuințe de care ea în procesul de structurare a personalității nu a beneficiat. Bineînțeles că viața de calvar din trecut continuă: „Totul era ca în trecut, nimic nu se schimbase, doar că acum nu mă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din ce în ce mai scăzută la frustrare, starea avansată de depresie etc. Încearcă după această tentativă de sinucidere să capteze atenția soțului implorându-l și relatându-i viața prin care a trecut, plină de evenimente dureroase. În fapt, ea îi cerșește afecțiune și valorizare, devenind dependentă de acesta. O perioadă, tensiunile dintre cei doi soți au un nivel mai scăzut de manifestare, dar în cele din urmă situația scapă de sub control, soțul pleacă la o altă femeie și hotărăște să divorțeze, recăsătorindu-se. Soțul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lor, decât să înfrunte pericolele străzii trăind într-o totală lipsă de siguranță. Un alt argument l-ar putea constitui ușurința de integrare și adaptare la grup, ca o veritabilă unitate subculturală, loc în care băieții pot găsi resurse de valorizare și modele de identificare. Fetele, dimpotrivă, evită în general grupurile din stradă, acceptarea lor fiind condiționată de relații cu anumiți membri în stare să le confere sentimentul că primesc o oarecare protecție împotriva abuzurilor ce pot surveni în orice moment
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de sănătate pot fi incluse credințele și practicile religioase și bunăvoința de a-i ajuta pe alții. Mulți oameni caută o înțelegere mai profundă a ceea ce reprezintă viața. O explicație pentru reînnoirea interesului pentru dimensiunea spirituală a sănătății provine de la valorizarea sa ca resursă în perioadele în care o persoană experimentează un stres personal. Cultivând latura spirituală a vieții sale, o persoană poate descoperi modalități mai eficiente de a se integra mai bine în acest univers. Ea poate dezvolta sănătatea sa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din filme, de la televiziune și din lecturi libere. Este evidentă confuzia dintre „valoare” și „notorietate”, imputabilă televiziunii. Ca o constatare mai generală, rezultată din observarea supraconsumului de televiziune, este accea că star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violența și abuzurile sunt pretutindeni și că nu există bine în această lume. Chiar dacă uneori putem fi parțial de acord cu enunțul anterior, aceasta este o concepție falsă și poate cauza unele dificultăți în diferitele stadii ale dezvoltării umane prin valorizarea negativă a lumii în care trăim. Psihologii de la Center for Communication Policy de la UCLA avertizează că, din cauza expunerii exagerate a copiilor la emisiunile de televiziune, mesajele care se propagă în timpul programelor sunt foarte importante și pot modela și influența modul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lipsei de experiență a acestora pentru a achiziționa diverse mărfuri. De asemenea, materialele publicitare nu trebuie să prezinte în mod nejustificat minori în situații periculoase, cauza probabilă a acestei măsuri fiind evitarea oricăror sugestii privind căutarea pericolului de către tineri sau valorizarea pozitivă a unei situații periculoase de către minori. Totodată, există restricții privind companiile care pot sponsoriza emisiunile televizate. (2) Nici un program nu poate fi sponsorizat de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principală este fabricarea sau comercializarea țigărilor ori a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
general al Departamentului propagandei românești. S-a întâmplat ca omul și vocația lui să întâlnească astfel spațiul cel mai propice de manifestare. Albumul Priveliști românești (1932), apărut și în versiune franceză în același an, deschide seria unei întinse campanii de valorizare a individualității peisajului românesc, activitate pe care au apreciat-o T. Arghezi, L. Rebreanu, Gala Galaction, Ionel Jianu, V. Voiculescu, Vl. Streinu ș.a. Lui B. îi aparțin nu numai textul, ci și multe din cele peste două sute de imagini fotografice
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]