2,308 matches
-
impecabile. Nu numai dragostea sau frica (formalizate printr-o sumă de impulsuri electrice), dar până și visele (uitate adeseori încă de la prima oră a dimineții) pot fi transmise acestei mașinării a deșertăciunii. Căci despre deșertăciune e vorba de fapt, despre vanitate. A considera că Negustorul de începuturi de roman e o satiră a tehnologiei (și tehnologizării) actuale mi se pare, din capul locului, greșit. Aparatura doar facilitează ceea ce viscerele se zbat să îndeplinească. Obsesia de a scrie, patima de a publica
Addictive writing by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3068_a_4393]
-
nu pe anecdotă, ci pe atmosferă cade accentul întregii povești). Celălalt, așa-zicând de actualitate, se referă la un imens protest pe care deopotrivă scriitorii și publicul de la noi îl inițiază, nemulțumiți de opacitatea juriului Nobel (iar paroxismul atins de vanitate în această secvență îmi confirmă presupunerea de mai sus) față de literații români. Totul începe cu un șir de sinucideri (prin metode dintre cel mai diverse, printre care și un autodafé) și sfârșește cu o grevă generală: nimeni nu mai scrie
Addictive writing by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3068_a_4393]
-
îi plăcuse, deși îl găsea „prea trist”. În tot acest timp a preferat filmului teatrul. Locul actorului e pe scenă, în fața publicului. Actorul mai spune că adoră turneele, ca un provincial ce este. Și că a jucat în filme din vanitate și din cupiditate: prestigiul în ochii publicului larg ți-l dă filmul, iar câștigul este în cinema de opt ori mai mare decât în teatru. „Ce proiecte aveți?”, întreabă reporterul. „Să mor!”, răspunde simplu Trintignant.
„Nu voi mai face cinema“ () [Corola-journal/Journalistic/4151_a_5476]
-
le presupunea realizarea inventarului de informații jurnalistice, anunțat de Marian Petcu, în 2008, sub auspiciile Asociației Române de Istoria Presei. Erau enumerate acolo toate problemele de natură a sugera dimensiunea haosului și a inadecvării metodologiei de lucru la ceea ce, din vanitate, se numea „bibliografie exhaustivă”. Surdă la orice observație, echipa de zgomote și-a continuat, indiferentă, drumul spre dezastru. Am acum în față cacealmaua publicistică intitulată Istoria jurnalismului din România în date (Polirom, Iași, 2012), o apariție editorială care va marca
Enciclopedia ignoranței by Aurel Sasu () [Corola-journal/Journalistic/3839_a_5164]
-
obsesia puterii împinsă până la delir, avem de-a face cu o tristă inadecvare la realitate, cu ambiția de a sări peste propria umbră. Iar el, omul atotputernic sedus de o fantasmă, pare să fi cedat ”definitiv și pentru totdeauna" în fața vanității extreme. I-a hrănit acestei umbre politice visele de mărire, mințindu-i pe toți, inclusiv pe el însuși”, scrie Tapalagă. Cine a pregătit ruptura care n-a mai avut loc Andreea Pora, Revista 22, vede ”clar că strategia unei rupturi
Cum s-a poziționat presa portocalie după Convenția PDL: Orbirea lui Băsescu și PDL-ul lui Blaga by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38502_a_39827]
-
se explică diligențele stăruitoare pe care le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se poate explica gestul neverosimil ca, în loc să recurgă la mijlocul cel mai la îndemînă, acela de a scoate din buzunar banii de trebuință editării, să se încăpățîneze a
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
în discursul său de marți, președintele Traian Băsescu a vrut să demonstreze că ”are potențial, e valoros și noi nu-l merităm.” El a precizat că șeful statului nu face declarații pentru a susține ARD, ci o face numai din vanitate. ”Europa va fi mereu un domeniul cețos pentru electorat. Alianța România Dreaptă nu poate convinge electoratul. Nici pe dl. Băsescu nu-l interesează ARD. E o ipoteză că ar face declarații pentru ARD. Comportamentul său e îndreptat spre sine și
CTP, despre Băsescu: Nu-l interesează ARD. E vanitos by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41076_a_42401]
-
Europa va fi mereu un domeniul cețos pentru electorat. Alianța România Dreaptă nu poate convinge electoratul. Nici pe dl. Băsescu nu-l interesează ARD. E o ipoteză că ar face declarații pentru ARD. Comportamentul său e îndreptat spre sine și vanitatea sa. Vrea să demonstreze că e cel mai potent, cel mai devreme acasă. Nici măcar nu este interesant să mai toarne ceva voturi în urnă pentru PDL,” comentează Cristian Tudor Popescu. Jurnalistul a adăugat că șeful statului ”e incapabil să simtă
CTP, despre Băsescu: Nu-l interesează ARD. E vanitos by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41076_a_42401]
-
dacă este în această groapă, asta se datorează lui Traian Băsescu, care nu a ținut seama nici de popor, nici de propriul lui partid, nici de guvernele pe care le-a condus. A ținut cont de propria lui persoană, de vanitățile, de obsesiile, de orgoliile lui”, a adăugat el. Cristian Tudor Popescu a spus că nu se așteaptă ca Traian Băsescu să îl numească premier pe Victor Ponta. „Nu mă aștept ca Traian Băsescu să îl numească pe Victor Ponta premier
CTP: „Nu mă aștept ca Băsescu să îl numească premier pe Ponta” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40519_a_41844]
-
în stare - n-ai îndrăzni - să spui nimic despre aproape nimic. O execuție implacabilă a lui Nabokov - supradimensionat, cred, de gândirea literară dominantă însuflețită de satisfac- ția că, într-o vreme de scrieri sofisticate, Nabokov se lăsa citit. Executat pentru vanitatea, de altfel răspândită, de a crede despre calitățile pe care nu le are, avându- le, în schimb, Dostoievski, că nici nu sunt calități. Trei elemente, spune, fac posibile „scrierile înnebunitoare ale lumii”: adolescență, singurătate, nefericire. Să vedem. Adolescent sunt, din
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
face. Pericolul în astfel de "convorbiri", l-aș defini așa: autorul interogat, orice ar face și oricât s-ar strădui, dă până la urmă dovezi de suficiență și tot explicân-du-se cu sinceritate lasă să apară la vedere "urechile de măgar" ale vanității literare, ale complacerii în propria imagine, cât mai favorabilă desigur... Putem spune că la Ionesco una ca asta nu se întâmplă - chiar niciodată... Crede în Dumnezeu? se interesează, cam brutal, interlocutorul. Nu sunt nici atât de prost, dar nici atât de inteligent
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
românești, este un dialog intercultural, este mândrie culturală românească. O expunere fericită românească, pentru literatura noastră, pentru arta noastră, milenare. Conchid cu subscrierea la propria încadrare a autorului genului de carte prezentată azi: “Nu ideea de studiu critic mitofilosofic este vanitatea, veleitatea și voința acestor Convorbiri imaginare cu..., ci un alt tip de Literatură critică: iată ce se vor ele.” Și mai cred, la finalul lecturii acestei cărți de excepție, că este o carte deschisă continuării pentru specialiștii filozofi, pentru filologi
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
la Henri Stahl e pofta sa pentru detaliu - o subtilă nerăbdare înaintea descoperirii și întârzierea voluptuoasă a acesteia. Îți dai seama dintr-odată că tabloul a și fost creat. Există un farmec al lucrurilor mărunte, o voluptate a dezvelirii micilor vanități și orgolii omenești (La baie la „Tir” ), o plăcere în a surprinde umanul, așa imperfect cum se află, amintind mai degrabă de spațiul central-european (ceh, de exemplu) - o afiliere, la urma urmei, destul de surprinzătoare. Această duioșie pentru mediocritate depășește, cred
LECTURI LA ZI by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Imaginative/13591_a_14916]
-
mai cabotin însă, nițel mai redus deci, e vorba despre femeia Cosmo, cu care populația din România nu are șanse a se identifica vreodată. Ca să cităm din Decalogul bărbatului frumos, deștept și cu bani: " luciditatea, ironia, onestitatea, stăpânirea de sine, vanitatea, principialitatea, candoarea, umorul. Astfel de atribute deja mă fac să visez. Morala de buzunar însă mă umple de înduioșare:2 A te privi atent în interior,, a realiza cine ești, cum gândești, cum trăiești, poate fi uneori, similar cu a
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
urmă Celor ce se nasc târziu. Iată, Eu, Ecclesiastul Mare domn și împărat Mi-am pus inima să vadă Ce sub cer s-a întâmplat. Și pe cat, în toate cele Mă trudeam eu pe pamant Le-am văzut că-s vanitate Și doar goana după vânt. În ce-i strâmb, nu-i îndreptare Cât ai încerca de greu Și de-acolo unde nu e Nici nu cere Dumnezeu. Eu, că am sporit în toate Și-am avut și înțelepciune Am găsit
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP. I – NESTATORNICIA LUCRURILOR PAMANTESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385268_a_386597]
-
fluturând benefic deasupta ta. Pe cea a diavolului însă, prin devotatele lui odrasle cu întuneric sticlos în priviri, o simți lovindu-te-n suflet din plin... Să nu uităm totuși că, pe lângă copiile crude al fiarei cu venele plesnind a vanitate, mai există pe lumea asta - și pentru cei care cred în Pronia cerească, dar și pentru atei - atât clopotul de refugiu al lui Gauss, cât și intervenția salvatoare a lui Dumnezeu. Verbul divin nu se împiedică, din fericire, în mult
ODRASLELE DIAVOLULUI ŞI CONTRAFACEREA ACTULUI DEMOCRATIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349179_a_350508]
-
îngustează. Marin Preda în Marele singuratic Un suflet tulbure, instabil, nu suportă ore și cu atât mai puțin zile sau săptămâni fără să urce sau coboare stârnind în jurul lui conflicte și confuzie. Pe ceea ce există apar destule sminteli, jignirea, gelozia, vanitatea rănită... Iar dacă ceea ce există e pre tocit, atunci pe ceea ce a fost, sau pe ceea ce va fi. Marin Preda în Marele singuratic Viața omului se poate scurge pe pământ și ca o apă liniștită, împlinindu-se simplu în moarte
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
iz divin. Nicidecum, fiindcă „artizanii” lumii contemporane de tip postmodern au recrutat, iar procesul continuă din plin în sfera tuturor segmentelor societății azi, o serie de inși nativ avertebrați, posesori ai unor ridicați din punct de vedere valoric coeficienți de vanitate și obediență în raport cu „maeștrii” lor diriguitori - bineînțeles că luăm în calcul aici și deloc banalele ierarhii „iluminate” întru cele ale spiritului probabil cu opaițul străvechi sau cu lampa, ierarhii existente la toate nivelurile manageriale ale lumii contemporane -, inși care, din
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
de opinie, președinți de grupuri politice ori de diverse instituții mai mult sau mai puțin academice etc.) și cărora li se exploatează la maximum, într-un mod cât mai vizibil și mai pragmatic cu putință, taman gravele defecte enunțate anterior (vanitatea fiind, poate, primul dintre ele). Ceea ce reprezintă un fapt deosebit de grav însă în momentul istoric actual este ușurința cu care acestor indivizi șantajabili și manipulabili în fel și chip li se induce, până la ultimul atom cerebral de hoit biodegradabil, ideea
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
împotriva propriei naturi, nu le va face nici o plăcere...” De când mă știu, m-am străduit să nu fac decât ce mi se potrivea. Nu s-a putut, dar numai pe alocuri din vina mea. Sporadic, fac câte un puseu de vanitate - când nu-i la mijloc cunoscuta incapacitate de a refuza - care mă determină ca, într-un fel sau altul, să ies în lume. Se termină de fiecare dată cu: dracu’ m-a pus! N-aș identifica, cred că nici Schopenhauer
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
nenorocire decât stângăcia.” Asta nu! Nici nu pot să cred că n-am copiat greșit fraza (e o naivitate să cred că aș putea s-o regăsesc). Dacă ar fi scris să ni se vadă stângăcia, ar mai fi cumva. Vanitatea omului e mare. A mea, nu într-atât. Puțin îmi pasă că mi se vede stângăcia. E drept că știu să mă apăr. Mi-o arăt eu singur, convins - cu probe - că nu voi fi crezut.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2835_a_4160]
-
le distrugă pe cele defavorabile? Un fost șef al SRI și un avocat răspund acestor întrebări și formulează o ipoteză surprinzătoare: înregistrările erau ascunse în camera sigilată, pe care Traian Băsescu a refuzat să o elibereze în timpul suspendării din 2012. Vanitatea lui Richard Nixon a adus cea mai tare probă în dosarul Watergate: președintele a cerut înregistrarea tuturor convorbirilor din Biroul Oval, pentru a rămâne consemnat în istorie modul în care a condus SUA. Când a izbucnit scandalul, o casetă a
Interceptări la Cotroceni. Bomba aruncată de Băsescu, ”proprietarul” stenogramelor, poate să-i explodeze în față by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/28362_a_29687]
-
ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Legionară. De aceea, trebuie cercetată și aleasă cu multă atenție, cu multă grijă, viața și mărturisirea ortodoxă curată și pașnică a membrilor Mișcării, care, așa cum spuneau mulți preoți și istorici, a fost infectată apoi, a fost parazitată și virusată de vanitatea omenească ce a făcut să fie defăimată calea creștină a iubirii de Dumnezeu și de țară. Totodată, nu trebuie să uităm, însă, că în anii 1940, existau în România mai multe curente ideologice. Și anume era, să zicem, curentul moderat
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
înfricoșători și mai îndrăciți, dacă ei se vor pocăi. Mai spun ceva, și anume că pătimitorii din temnițele comuniste au o putere mare în mijlocirea lor către Dumnezeu, pentru că s-au lepădat de toate grijile lumești. S-au lepădat de vanități, s-au lepădat de proprietăți, s-au lepădat de confort - totul la ei era ancorat în Dumnezeu. Și Părintele Sofian spunea că în vremea temniței nu aveau alte griji decât să se roage, ca să reziste foametei, frigului din temniță, bătăilor
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]