9,893 matches
-
bine. Buun... Pe urmă faci un foc zdravăn cu lemne de fag, dar merge și cu cepuri de brad, că pe-aici nu prea sînt fagi, iar cînd s-a făcut destul jar, pui o piatră de o parte a vetrei, alta de cealaltă parte, iar deasupra o lespede mare, dar nu prea groasă, ca să se poată înfierbînta bine. Cînd sfîrîie picătura de apă pe piatra încinsă, pui păstrăvii pe ea, apoi te dai deoparte și numeri pînă la 500. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru păstrăvi și venim. Cine n-ar vrea să mănînce păstrăvi fripți? Vin ș-ș-și eu! sări Nuțu. Dar acum, continuă Vlad, hai să mergem la peșteră, că ne apucă noaptea pe drum! Și iar porniră... Creierul fiecăruia însă devenise o vatră de jeratic unde se frigeau păstrăvi mulți și mari, iar zgomotul neîncetat al apei îi făcea să întoarcă mereu capul spre bulboana unde se zbenguia atîta ispită. Și parcă nici țancurile munților, nici cascadele cu multicolorele lor jocuri de ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe toți cei prezenți. Ilinca părea cea mai fericită. Se agita mereu pe mal scoțînd strigăte ori rîzînd spre Bărzăun. Domnul Nicanor, la insistențele doctorului și ale lui Petrică Ciuraru, aprinse un foc de vreascuri și pregăti, după indicațiile Bărzăunului, vatra pe care să frigă peștele. În iaz mai intrară, alături de Bărzăun, Vlad, Tomiță și arheologul Ovidiu Ardei. Dar nimeni, în afara Bărzăunului, nu mai reuși să prindă măcar un păstrăv. Lui Vlad îi venea să tune și să fulgere de furie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și în albia majoră a Bahluiului, la altitudini de 40-100 metri. Lacurile sunt de origine antropică, formate prin bararea râurilor Ciric (L. Dorobanți, Ciric I, II și III), Cârlig, Podgoria Copou, Nicolina și au
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
valesiaca, Festuca pseudovina) colilie (Stipa capillata, Stipa pennata), bărboasă (Botriochloa ischaemum), firuța cu bulb (Poa bulbosa), firuța de fâneață (Poa pratensis). Scăderea dramatică a suprafețelor împădurite este cauzată de creșterea numerică a populației, care a necesitat noi teritorii pentru extinderea vetrei satelor, creșterea nevoilor de lemn pentru construcții și lemn de foc, dar și pentru extinderea suprafețelor de teren destinate plantelor de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1815 era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
era un program de modernizare și urbanizare a așezării care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1879 prin împroprietărirea “însurățeilor” veniți din diferite zone ale Moldovei ca urmare a aplicării legii rurale din 1878. Este atestat documentar la 12 decembrie 1879 printr-un “prescript verbal” de Costache Corjescu, delegatul administrației domeniilor statului, prin care se amplasează vatra satului și moșia comunei Focuri pe fosta moșie a odăii “Praguri” ce aparținea comunei Belcești. Toponimul de “Praguri” derivă de la dealurile care cad “în trepte” spre Iazul Bulbucani (G. I. Lahovari- „Marele dicționar geografic”). Comuna nou înființată a fost numită
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în condiții de funcționare optimă, acestui cuptor complex și cu folosință multiplă. Baia de tip saună, considerată leac pentru orice boală, este alcătuită din două încăperi: pribanik (vestibul în care se lasă hainele) și baia propriu-zisă. Aici se găsesc o vatră din pietre de râu, în care se află cazanul cu apă de încălzit, un alt vas pentru apa rece și un pat de scândură pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
află cazanul cu apă de încălzit, un alt vas pentru apa rece și un pat de scândură pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin stropirea cu apă a pietrelor încinse de pe vatră. Pentru stimularea circulației sangvine se folosește un mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze uscate. Materialul de construcție cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
tone conopidă, 600 tone varză și 160 tone zarzavat. Produsele obținute se remarcă prin prospețime și calitate superioară și pot fi întâlnite în majoritatea piețelor agroalimentare din Moldova: Iași, Suceava, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, Roman, Pașcani, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vaslui, Vatra Dornei. În comuna Stolniceni-Prăjescu, lipovenii reprezintă circa 20% din populația totală, iar satul Brătești se află printre principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și platouri, cu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de exemplu, razele ro?iatice ale lunii ce se ivesc pe cer deseneaz? contururile „str? vechilor codri", ale castelului singuratic ?i ale apelor râului, În fire de lumin? urzite din „vatra de j?ratic" a cerului: „Pe un deal r?sare luna, ca o vatr? de j?ratic, Rumenind str?vechii codri ? i castelul singuratic ?-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind În ropot". În „F?t-Frumos din Tei", luna r
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu el.Ne-am distrat minunat. Verișoara lui mi-a facut o confidență.Radu îi șoptise :” Mioara,o răpesc pe Narcisa.Imi place de ea”.Prietena mea a considerat totul o glumă. Acasa eram singure.Părinții ei erau plecați la Vatra Dornei,la tratament. Am vizionat un film la televizor.Am rămas mirate de apariția noilor cunoștinte de la discotecă.Ne-au justificat prezența destul de simplu.Vizita lor era doar rodul întâmplării. Radu i-a rugat pe Val și pe Mioara să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de ing.hotarnic maior A.Capitanovits de la Ministerul Agriculturei Comerciului Industriei și Domenelor.Suportul planului este calcul pânzat.Planul are doua scări grafice pentru 1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1 la 214,pe direcția est-vest. Hotărnicia orașului Bârlad se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
înzăpezite, pădurea, livada adormită, ulițele pustii... Clody, Clody, ce-am făcut și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
densității medii. În 1976, erau 1373 de locuitori/km2, după care se constată o scădere a densității, astfel încât în anul 1996 să se înregistreze valoarea minimă de 113,6 locuitori/km2. Cele mai mari densități de populație se înregistrează în vetrele satelor Lespezi și Bursuc Deal, iar populația cea mai rară este în satul Dumbrava. Lespezi se situează așadar în categoria comunelor cu densitate generală medie. V.S. 2.2.3. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ Evoluția numărului total al populației nu este liniară și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
19 codași, stăpânind 44 de fălci și 30 de prăjini. Exista o biserică construită din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe. Școala a fost înființată în 1882 și era frecventată de 23 de elevi, era mixtă și deservită de un învățător. Vatra Vasile SIMINA (coord.) 78 satului avea, în 1898, 85 de fălci („Dicționarul Geografic” al lui I. Lahovari - 1901). - 1908 - sat în comuna Lespezile; - 1925 - sat în comuna Budeni; - 1929 - sat în comuna Lespezile; - 1931 - sat în comuna Budeni;1932 - sat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rară de stejari tineri ce există și astăzi pe partea de nord a dealului Peter. Dumbrava a făcut parte din comuna Sirețel, iar din 1929 din comuna Lespezi, județul Iași. În 1975, satul cu o suprafață de 4150 ha în vatră, avea 230 de gospodării (776 de persoane) și densitatea de 18,7 locuitori/ha. Locuințele erau construite din cărămidă (10%), chirpici (40%), restul din lemn, pe o fundație de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă (20%), iar în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat în comuna Heciul; - 1871 - sat în comuna Lespezile; - 1892 - înglobează satul Bodești, include și satul Diudiul; - 1894 - satul Heci avea 354 de case, 1376 de locuitori (din care 34 de israeliți). Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă, biserica, cimitirul și sediul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra satului Brăteni, care era înconjurat de un șanț de 2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă, biserica, cimitirul și sediul poliției actuale. Târgul Lespezi s-a extins pe actuala vatră a satului Lespezi, aproximativ între Monumentul Eroilor și dispensar. După înființarea târgului, fiecare negustor avea dreptul la un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
2 m adâncime și 3-4 m lățime, ale cărui urme se mai păstrează și astăzi lângă Pepelea. Pe vatra satului Brăteni s-au construit fabrica de sticlă, biserica, cimitirul și sediul poliției actuale. Târgul Lespezi s-a extins pe actuala vatră a satului Lespezi, aproximativ între Monumentul Eroilor și dispensar. După înființarea târgului, fiecare negustor avea dreptul la un lot de 5 m lățime și 40 m lungime pentru înființarea prăvăliei. Terenul era plătit cu 2 lei pe metru pătrat, sumă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din fier forjat și nituit, sistem Anghel Saligny; - 1894 - era târgușor pe moșia Sirețel, comuna Lespezi și număra 323 de case, 441 de capi de familie și 1537 de suflete (742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului era pe proprietățile lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]