1,900 matches
-
Înzestrați. Divinul din noi se concretizează și Își arată chipul; Începem să semănăm cu Cel situat mai presus decât noi. O sărbătoare de amploarea Nașterii Domnului face În așa fel Încât modelul divin să devină efectiv. Prin această sărbătoare Îl venerăm și Îl preamărim pe Dumnezeu. Prin diferite mijloace expresive, Tatăl și sfinții scot la iveală fața frumoasă a omenirii. Existența noastră se Întrupează În miezul său cel mai Înalt, pentru că Divinitatea a poposit printre noi. E un moment privilegiat și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau, să zicem, indiferente). În fond, icoana poate fi Înțeleasă și ca un obiect cultural, având o existență oarecum neutrală. E un mediu ce „Înviază” În momentul În care cineva o ia În seamă, se relaționează activ la ea (o venerează, se roagă). Este un obiect sacru, ce facilitează intermedierea cu un Sfânt sau cu Dumnezeu. Icoana se instituie cu adevărat În relația mea cu ea, pentru a ajunge la altcineva, la Divinitate, dar prezența ei În școală nu obligă și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al lui Hristos ne mântuiește. Și mai este un aspect care nu suportă nici o asemănare. Socrate este un mare cărturar, pe care Îl putem respecta pentru sclipirea minții, a dialecticii sale și a exemplarității sfârșitului. Pe Isus, În schimb, Îl venerăm pentru forța regeneratoare și Întremătoare pe care o aduce, pentru promisiunea „Începutului” și a punerii la treabă a „infinitului” din noi. Cu El, speranța unui „om nou” se Împlinește. Iată de ce Îl putem admira pe Socrate, dar de Închinat ne
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ANTONESCU, Venera (15.V.1926, Slatina), poetă, eseistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, având ca disciplină de bază limba și literatura franceză. A funcționat la Catedra de literatură universală și comparată a Universității din București. Și-
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
trad., București, 1974, Împărat și galilean, pref. trad., București, 1994; Hugo von Hofmannsthal, Poezii, pref. trad., București, 1981; Jules Laforgue, 31 poezii, ed. bilingvă, postfața trad., București, 2003. Repere bibliografice: Florin Manolescu, „Stelele lui Filoctet”, RL, 1970, 24; Ilieș Câmpeanu, Venera Antonescu, „Dincolo de coclauri”, CNT, 1980, 6; Dan C. Mihăilescu, „Dincolo de coclauri”, LCF, 1980, 11; B. Grigorescu, „Umblet subțire”, CL, 1988, 8; Lit. rom. cont., I, 519; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Memorialul rugului, VR, 1999, 10-11; Geo Vasile, Venera Antonescu
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
bibliografice: Florin Manolescu, „Stelele lui Filoctet”, RL, 1970, 24; Ilieș Câmpeanu, Venera Antonescu, „Dincolo de coclauri”, CNT, 1980, 6; Dan C. Mihăilescu, „Dincolo de coclauri”, LCF, 1980, 11; B. Grigorescu, „Umblet subțire”, CL, 1988, 8; Lit. rom. cont., I, 519; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Memorialul rugului, VR, 1999, 10-11; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Elegiile unui cărturar singur, CL, 2002, 7. C.Br.
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
Câmpeanu, Venera Antonescu, „Dincolo de coclauri”, CNT, 1980, 6; Dan C. Mihăilescu, „Dincolo de coclauri”, LCF, 1980, 11; B. Grigorescu, „Umblet subțire”, CL, 1988, 8; Lit. rom. cont., I, 519; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Memorialul rugului, VR, 1999, 10-11; Geo Vasile, Venera Antonescu sau Elegiile unui cărturar singur, CL, 2002, 7. C.Br.
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
moartea lui Robespierre. Vremurile se schimbă, iar ce a mai rămas din familia de Custine, mamă și fiu, Își reintră În drepturi și În viața marilor saloane pariziene. De atunci datează legătura Delphinei cu Chateaubriand, pe care micul Astolphe Îl venerează. Din 1811 cei doi Custine Încep să călătorească. Educația sensibilului tânăr prin ore private capătă abia acum amploare, la capătul unor lungi și pline de farmec peregrinări În Germania, Elveția, Italia. Restaurația Îi aduce lui Astolphe gradul de maior și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
era raportată tot la veșnicie, omul a denumit aurul ca fiind metalul zeilor. Există legende și credințe conform cărora acest metal nu s-ar fi creat pe pământ, ci ar fi fost adus pe pământ de către zei. De aceea oamenii venerează metalele prețioase așa cum îi venerează pe zei, considerând că numai raportându-se la ceva nemuritor, pot deveni la rândul lor nemuritori. Dragostea omului față de aur are această dimensiune, a credinței că nu se poate să fim doar ceea ce părem, adică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omul a denumit aurul ca fiind metalul zeilor. Există legende și credințe conform cărora acest metal nu s-ar fi creat pe pământ, ci ar fi fost adus pe pământ de către zei. De aceea oamenii venerează metalele prețioase așa cum îi venerează pe zei, considerând că numai raportându-se la ceva nemuritor, pot deveni la rândul lor nemuritori. Dragostea omului față de aur are această dimensiune, a credinței că nu se poate să fim doar ceea ce părem, adică niște frunze în vânt, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și-a manifestat puterea printr-un act neașteptat (vindecarea, salvarea dintr-o situație fără ieșire, oprirea unor fenomene meteorologice imuabile). Această minune este urmată apoi de o succesiune de alte miracole provocate de contactul cu locul miracolului originar: „Majoritatea sfinților venerați În felul acesta (prin pelerinaje - n. M.C.) sunt sfinți terapeuți. Și sunt invocați nu numai pentru vindecarea oamenilor, ci și pentru Înmulțirea vitelor și ocrotirea recoltelor” (F. Lebrun, 1995, p. 115). Zvonurile despre aceste miracole atrag valuri succesive de pelerini
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
socială, religie, vârstă sau sex, trăiesc experiențe aparte și se simt uniți prin fuziunea cu Elvis: Emoția este permanent prezentă În timpul săptămânii lui Elvis de la Graceland, când fanii Își exprimă, fără reținere, dorința de adorație și modul de a-l venera. Fanii se află Într-o permanentă mișcare, trăiesc multiple stări de excitare și efervescență ș...ț Numeroase evenimente, de mai mică sau mai mare anvergură, oficiale sau neoficiale, improvizate sau organizate, intervin mereu la Graceland și amplifică trăirile fanilor (G.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la Roma, unde a fost hirotonit preot. Către 415, el s-a îndreptat spre Galia, ajungând la Marsilia-aici el a întemeiat două mânăstiri și a redactat primele reguli monastice din Apus. Aici el s-a sfârșit către anul 435, fiind venerat ca sfânt, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește la 29 februarie. Ca teolog, el a combătut nestorianismul, dar și învățătura lui Augustin din Tagaste despre supremația harului și predestinare. Opera lui teologică cuprinde trei lucrări însemnate. Mai întâi, Despre așezămintele mânăstirești de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dunării de Jos. Ca o paranteză, precizăm că într-o scrisoare, din 1305-1306, a patriarhului Athanasios I către împăratul Andronic II (1282-1326) se fac aprecieri despre "cei care locuiesc în preajma Istrului și despre care nu știu dacă în afară de nume mai venerează ceva din cele ale lui Hristos"-Fontes, IV, p. 143. În secolele VII-X, Scythia se numea Istros. Avem de-a face cu o forma mentis, rezultată din congruența fondului local de sorginte antică și romană-bizantină cu accente ale cultului oficial
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
nomade din stepă și jafuri. În vârful piramuidei sociale la triburile de unguri se aflau acei "kende" sau "gyula", care dețineau o poziție privilrgiată. Confederația tribală ungară era divizată în șapte triburi: Nyek, Magyar, Kurt-Gyarmat, Tarjan, Jeno, Ker, Keszi. Ei venerau diverse spirite, aveau practici arhaice, precum jertfe de animale, aduse zeităților lor-un rol important îl aveau ceremonialurile șamanice. Ungurii practicau înhumarea în morminte plane.21 Cât timp s-au aflat sub dominația chazarilor, ungurilor li s-a impus o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1973; Pablo Neruda, Matasea și metalul (poeme de dragoste), București, 1973; Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București, 1974; David
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
de mâna dreaptă; ea-l urmează cu spatele-nspre el și țiindu-și șorțul cu mâna stângă la ochi. ) B[OGDAN] Verena, mă privește... De ce? Măcar un pic. V[ERENA] (se uită c-un fel de frică) O, ce frumosu-i... B[OGDAN] Venera! dulce înger, De-ai ști [tu] cum în suflet și-n inima mea sânger După a ta privire, dup-a ta dulce față Tu te-ai uita la mine și nu cu ochi de gheață, Căci nu poți ști, copilă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ALEXANDRU Dar eu sunt Alexandru. DIOGEN Și eu sunt Diogen. ALEXANDRU Eu sunt rege. DIOGEN Eu, filozof. Cine vrea să-nvețe de la mine, vie la mine. înțelepciunea nu se impune, ea trebuie căutată. ALEXANDERU Tu nu te crezi dator a venera regii? DIOGEN Nu. ALEXANDRU De ce nu? {EminescuOpVIII 424} DIOGEN Pentru că nu sunt zei. ALEXANDRU Ei sunt zei de pe pământ. DIOGEN Da! Zei de pământ. ALEXANDRU Aristotele gândește altfel. DIOGEN Îmi pare bine. ALEXANDRU De ce? DIOGEN Pentru că nu doresc ca altul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Evul Mediu, cruciații, porniți să elibereze Ierusalimul și Mormântul Sfânt din "mâinile" credincioșilor lui Muhammad, s-au văzut loviți de împotrivirea băștinașilor, care-i socoteau pe de o parte invadatori, iar pe de altă parte și "necredincioși", deoarece creștinii nu venerau pe profetul lor. Cei mai înverșunați s-au dovedit a fi membrii sectei musulmane arabe "hashihishin" (asasin), care ucideau fără scrupule creștinii, luptând până la unul, convinși că, murind pentru credința lor religioasă vor avea parte de Paradisul lui Allah, fericiți
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
aristocrație și de casta preoțească. Direcția reformei religioase instaurate de Deceneu pare să fi fost aceeași : „El a ales atunci dintre ei [= geți] pe bărbații cei mai nobili și mai înțelepți, pe care, învățându-i teologia, i-a îndemnat să venereze anumite divinități și anumite sanctuare și i-a făcut preoți, dându-le numele de pilleati ”, scria Dion Chrisostomul în secolul I e.n. (citat de Iordanes în Getica, XI, 72). Unii istorici ai religiilor (W. Burkert, J. Bremmer, I.P. Culianu ș.a.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ars amandi, II). Mirtul (Myrtus communis) este un arbust mediteranean, ale cărui frunze și flori conțin ulei eteric și au un puternic miros aromatic. Anticii considerau că planta are efecte îmbătătoare, psihotrope. Așa credea și poetul Ovidiu, cel „inspirat de Venera” : „Și scoase [zeița Venus] o frunză de mirt și puține semințe (din cununița-i din păr) și mi le dete zâmbind./ Cum le-am atins îmi păru că-s cuprins de-o simțire cerească/ Și că pluteam în eter, pieptu-mi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și a chinurilor sevrajului. Discursul capătă spre final o coloratură moralizatoare, antihe- donistă, cvasi-teologică, axată împotriva viciului și a păcatului de neiertat. Fumând tutun, omul caută „plăcerea simțurilor”, croiește „căi străine și variate desfătărilor”, căzând în „prăpastia plăcerilor”. Cei care „venerează virtutea, vecină cu divinitatea”, dau celor cinci simțuri hrana „legiferată de Natură”. Tutunul însă, „iarba plină de scârbă”, distruge trei dintre simțuri : gustul („prin amă- răciune”), olfacția („prin mirosul rău”) și văzul (prin „întunecimea” provocată de fum). Fumul de tutun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că, spre a da un caracter național serbării, guvernul a luat în mîinele sale organizarea ei. Caracterul național este însăși fapta erigerii statuei. Nu e nevoie de stampila d-lor Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dovadă de curaj în urmărirea unui țel, a unei intuiții. ― Lingușelile astea ieftine îmi fac scârbă. Planul lui Kasser era simplu și urma să speculeze singura slăbiciune a Abației de care Kasser se convinsese de-a lungul timpului. ― Călugării augustinieni venerează cercul. Întregul... ― Trebuie să recunosc că aici îi înțeleg. Cercul e frumos, minunat de simplu... Am auzit de fii care își definesc tații ca fiind cercuri. Kasser ignoră zeflemeaua. ― Da, fiule, dar în viață nu toate lucrurile sunt simple. Așa cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
rezista însă până atunci. Crey nu era însă foarte îngrijorat. Putea să-i sugereze oricând lui Laak să întărească stâlpii de lemn cu tije din oțeluri speciale. Încă o minune, încă o inspirație și Templul va fi salvat. " Mă vor venera pentru asta" nu-și putu reține guvernatorul un zâmbet. Nu vedea nici un motiv pentru care să nu fie bucuros. Toate mergeau așa după cum plănuise el și mai erau doar câteva luni până când Sagittarius urma să aibă primele beneficii de pe urma norocului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]