47,628 matches
-
ca obiect erotic, ca simbol al unei mari pasiuni erotice, chinuite în versurile acestor veritabili logotheți... Cartea se chema Dimineața poeților și a avut succes. Mi-am reconsiderat atitudinea față de Văcărești, Conachi... Nu mă mai obsedează nici întrebările incomode despre versurile lor. Acum știu bine ce-a scris Alecu, un personaj fabulos... El moare, nebunește, cu pana în mână, ucis din motive de gelozie se pare... Moare ca un erou romantic, strigând: Ah, stăpânul meu, iată mi se ia călimara, fie
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Ne confruntăm câteodată cu situații cărora, neputându-le da de capăt, cerem scuze, rugându-l pe autorul însuși să ne lămurească. De data aceasta nu i-am putut descifra numele nici mesajul, scrisul fiind detot încâlcit. Am dedus totuși, din versurile � culese pe calculator), altfel gingaș articulate, că este vorba de o autoare � " Am fugit de soare/ ca de un coșmar eliberată"). Transcriindu-i aici strofa finală din Milenii, spre recunoaștere, � S-au adumbrit salcâmii de prea-plinul florii
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
sincer că lumea asistă la nașterea unui geniu. De cele mai multe ori, din păcate, nu este vorba de așa ceva. Rubricii acesteia i se adresează lume de toată mâna, cei mai mulți veleitari, agramați, candizi, persoane cu afecțiuni nervoase ce își îmbânzesc frustrările în versuri fără poezie, fără șansă, fără nici un viitor. Rar de tot se întâmplă vreo minune, și atunci luăm autorul dăruit cu har poetic adevărat, îi facem sărbătoare, îl publicăm cu respect aici, apoi îl debutăm în revistă și el devine instantaneu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
în cazul dvs. Scrieți: "Aș vrea să fiu ceea ce-aș putea să fiu dar nu sunt,/ Aș putea fi ceea ce-aș vrea să fiu dar nu sunt,/ Însă sunt ceea ce sunt dar nu pot fi astfel" aceste trei versuri caracterizează pe scurt starea de spirit în care vă aflați, cuibul de vultur cu trei pui care-și fâlfâie promițător aripile. Este bun, este necesar antrenamentul, fără el apropiatul zbor planat și maiestos ar fi imposibil. Vă lăudăm mișcările de-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
Cornelia Ștefănescu este titlul românesc al lucrării Walachische Maerchen de Arthur și Albert Schott, apărută în 1845 la Editura Cotta din Stuttgart și Tübingen. Încorporate, ca motto, în datele paginii de titlu a versiunii germane, două versuri ale poetului Uhland aduc un plus de nuanță duratei exprimate de conținutul cărții, în care trecutul și prezentul se contopesc în inepuizabila continuitate a istoriei. Când specialiștii au în vedere lucrarea și se referă la ea, constant o trec "prima
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
țară întreagă. Luni, 16 mai 1994 se va ține discret Adunarea scriitorimii noastre. Guvernului, luat cu altele, puțin îi pasă. În șaișpe al lui Mai, însă, noi să luăm în dinți, de probă, să încercăm, apăsând dintele, pe câte un vers de Bacovia, de Ion Barbu, măcar... Aur?... Este aur? Este Aceasta ar fi averea națională adevărată, greu de dat faliment cu ea. Căci, financiar, Uniunea a chelit, drăgăstos jumulită, se va spune mai târziu de cine. Cum să-și mai
Îndemnurile pentru vite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13957_a_15282]
-
Dan Shafran se bucură de un loc aparte în literatura suedeză contemporană, fiind considerat încă de la apariția primului său volum de versuri în 1954 drept unul dintre cei mai importanți poeți ai Suediei. Tranströmer este totodată poetul suedez cel mai cunoscut în străinătate, fiind tradus în mai mult de treizeci de limbi. S-a născut la Stockholm, la 15 aprilie 1931. A
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
a lucrat ca psiholog în diferite școli, precum și în centre de reeducare a handicapaților sau a delincvenților. Pentru poet, munca de psiholog în una din închisorile din sudul Suediei a însemnat, fără îndoială, o experiență interesantă. Unul din motivele popularității versurilor lui Tomas Tranströmer este claritatea imaginilor, dinamizată prin surprinzătoare fluctuații de perspectivă. Poetul este totodată un maestru al metaforei, pe care o folosește cu o exactitate și cu o prospețime de neegalat. Tranströmer este și un pasionat pianist, lucru care
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
explică de ce poezia sa este atât de aproape de muzică. Marin Sorescu constata pe bună dreptate că poetul suedez pare a nu lucra cu cuvinte, ci cu note muzicale, cu tonuri și semitonuri pe un portativ de întindere de zăpadă. Totodată "versurile lui Tranströmer se văd. Ca prin apă. Sunt tandre balerine supradimensionate uneori, dar nu spre grotesc, spre subtil, dacă poate exista o supradimensionare în direcția subtilului." Din bogata creație literară a lui Tranströmer menționăm următoarele culegeri: 17 dikter/ 17 poezii
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
și Premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internațional de Poezie de la Struga în 2003. Nu este deloc exclus ca viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură să fie Tomas Tranströmer. Poemele de față fac parte dintr-o voluminoasă culegere de versuri care urmează să apară la Editura Polirom anul acesta. Pietrele Pietrele pe care le aruncăm, le aud cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei. În vale, faptele clipei, descumpănite, galopează, strigând din vârf de copac în vârf de copac
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
un cititor altruist, care citește pentru plăcerea altora, nu doar pentru propria plăcere. Între atîtea rosturi pe care le putem concepe pentru critica literară, cel mai important rămîne acela de a trezi cititorul din noi. Lui Călinescu îi plăcea un vers al unui romantic german care se referea la poet: dacă nimerești cuvîntul magic, lumea începe să cînte. Dacă nimerești cuvîntul magic, literatura începe să cînte. Și cititorul să-i audă cîntecul.
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
în Spania, Românul sau Agora în Statele Unite, Minimum în Israel ș.c.l.), ci și numeroase altele la care n-am avut niciodată acces: Înșir-te mărgărite din Argentina, Cuvîntul în exil și Stindardul din Germania, Cuvîntul românesc din Canada, Vers din Germania și apoi din Statele Unite și altele, puse în evidență nu numai cu tematica și orientarea lor, ci și cu numele principalilor colaboratori, titluri și tipuri de texte emblematice, referiri și prezentări din presă, inclusiv locul în care respectiva
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
sa de la polemică: din păcate, nu fiindcă a constatat că trăsnăile napoleonice nu merită atenție, ci fiindcă i se pare mai potrivit să compătimească împreună cu autorul lor. l Din BUCOVINA LITERAR| de la Suceava (nr. 3-4), reținem ancheta pe tema polemicii, versurile dlui Gh. Grigurcu, interviul acordat de dl Cornel Moraru și articolul dlui Gh. Tohăneanu intitulat Cîntecul obîrșiei. Cine vrea să știe cum a ajuns h în poziție inițială să se răspîndească în limba română, după ce acela latinesc s-a pierdut
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
lor literară, asta dovedește diversitatea gusturilor, lucru care vă bagă în ceață. Înclin să cred că fiecare are o solidă justificare pentru opinia proprie, la care n-o să renunțe vreodată, chiar dacă, prin absurd, ați înceta să vă mai amuzați scriind versuri, făcând fie omagiul sărmăluței, fie trecând în revistă produsele și subprodusele unei piețe libere aglomerate până la refuz: "Varză acră și cartofi/ cizme rupte și pantofi/ lenjerie, haine vechi, polițiști perechi-perechi,/ cafea boabe și piper,/ epoleți de ofițer,/ căști, lămpașe de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
și prezența "martorului blând la nunta Apelor", care n-a mai avut rezonanță și nici importanță în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în petale.../ Și tu, chiar poți să zbori spre visare./ Deasupra: cerul purpuriu și nori albaștri/ Dedesubt, copii pe plaiuri ce-
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
Alex. Ștefănescu Am avut norocul să-l văd pe Mircea Dinescu, de-a lungul anilor, în cele mai diferite situații. L-am văzut declamându-și versurile, provocator și melodios, în fața unor mulțimi extaziate. L-am văzut pescuind tot felul de vietăți acvatice ( inclusiv o pisică de mare, monstruoasă, adusă parcă de pe altă planetă). L-am văzut acostat pe stradă de femei mai frumoase decât Claudia Schiffer
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
și din una, și din alta). Marea surpriză a fost fanfara țigăneasco-țărănească adusă de Mircea Dinescu din nu știu ce sat din Bărăgan. Membrii formației, cu figuri de draci joviali, cântau cântece de lume ca pe niște marșuri triumfale. Solistul făcea cunoscute, vers cu vers, poeme de un umor nebun, despre viața noastră de azi. Se zbânțuia ca un rocker, urmat de toată formația. Dar adevăratul dirijor al cântăreților năstrușnici, ca și al întregii asistențe era Mircea Dinescu. Mi se părea că îl
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
una, și din alta). Marea surpriză a fost fanfara țigăneasco-țărănească adusă de Mircea Dinescu din nu știu ce sat din Bărăgan. Membrii formației, cu figuri de draci joviali, cântau cântece de lume ca pe niște marșuri triumfale. Solistul făcea cunoscute, vers cu vers, poeme de un umor nebun, despre viața noastră de azi. Se zbânțuia ca un rocker, urmat de toată formația. Dar adevăratul dirijor al cântăreților năstrușnici, ca și al întregii asistențe era Mircea Dinescu. Mi se părea că îl văd pe
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
umor negru, orientat evident spre tragic: "E tînăr Homer/ și petrece/ Vestalele-l plac/ și-i așază dinainte/ flori felurite/ și pietre colorate// o dată pe an/ e voie să rîzi și de orbi" ( Ilustrată din Troia, p. 93). Ultimele două versuri transformă în grotesc peisajul bucolic din prima parte. De altfel, finalurile neașteptate sînt o marcă inconfundabilă a poeziei lui Ioan Morar. Versurile lui Ioan Morar sînt presărate cu un cinism fin, precum cele din Sangria, poem inspirat de o lume
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
colorate// o dată pe an/ e voie să rîzi și de orbi" ( Ilustrată din Troia, p. 93). Ultimele două versuri transformă în grotesc peisajul bucolic din prima parte. De altfel, finalurile neașteptate sînt o marcă inconfundabilă a poeziei lui Ioan Morar. Versurile lui Ioan Morar sînt presărate cu un cinism fin, precum cele din Sangria, poem inspirat de o lume prin definiție antipoetică: cea a donatorilor de sînge. Să scrii un poem despre donatorii de sînge este, la prima vedere un pariu
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
scurtă întindere, care lasă în final, cititorului, un spațiu de meditație: Suntem chit,/ William Shakespeare/ Cînd nu se va mai ști nimic/ despre tine/ Nu se va mai ști/ Nici despre mine" ( Caliban, p. 56). Sau: "Greu/ se mai ridică versul acesta:/ are motor mic/ de vrabie" ( Leonardo, p. 78). Volumul lui Ioan Morar, Nerușinarea, este un model pentru felul în care ar trebui să arate cărțile de poezie. Totul, de la așezarea în pagină și ilustrația discretă a lui Dan Ursachi
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
realizate de Sir Henry E.J. Stanley, reprezentantul Maiestății Sale britanice la Atena și apoi Secretar al Comisiei Britanice pentru Principatele Dunărene în timpul Războiului Crimeii, volum apărut în 1854. Că primele traduceri englezești sunt din folclor se datorează desigur și frumuseții versului popular dar și unei perspective care continuă să bântuie imaginarul occidental de la Iluminism încoace, așa cum a demonstrat Larry Wolf în studiul său "Inventarea Europei de Est. Harta civilizației în epoca luminilor", recent apărut și în traducere românească la Editura Humanitas
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
în 1966, cu Poarta cetății, și a fost considerat, cel puțin în ceea ce privește volumele sale din anii ’60 -’70, un reprezentant tipic al poeziei șaizeciste, în varianta "expresionismului țărănesc". Caracteristicile poeziei, detectate și prizate de critică, sînt: lirismul cosmic, spiritualizat, în "versuri dure, energetice, de esență tare ca acealea ale lui Cotruș", poezia de cunoaștere, preocuparea pentru elementele rămase în stare primară, pentru teme ca timpul, moartea, starea de ebuliție a materiei, etc. (Eugen Simion, Scriitori români de azi, I). Pentru cei
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
poetic prin corp - dar o călătorie cu episoade-alegorii, oficieri pseudo-magice și trimiteri transparente la locurile comune ale reprezentărilor culturale tradiționale: sîngele e lichidul vieții, inima e zona iubirii și a sentimentelor "naive", în creier e frig (să ne amintim de versul lui Ion Barbu "Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire"), șamd. Reprezentările sînt în continuare abstracte (e o călătorie spirituală) dar, lipsite de vechiul lor fundament metafizic, cad în derizoriu. Lumile posibile abundă în elemente insolite care, în plin
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
metri iambici, cu rimă încrucișată). Dar pe alocuri, poetul inserează zglobii interludii în ritm popular, probabil cu rol de sentință sau reflecție asupra momentului epic respectiv - care funcționează însă ca refrenul cîntat în filmele muzicale. Un exemplu ar putea fi versurile următoare, la care se poate ușor adăuga o melodie, la alegere: "fericirea n-are/ nici un fel de lege/ peste orice stare/ fericirea-i rege". Poemele cu urșimanii din Carpați (cu varianta de titlu Urșii din Carpați), cel de-al doilea
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]