727 matches
-
care apar numele lui Iisus, al Maicii Domnului, Betleemul, Iordanul, îngerii etc. sunt comentate și sunt indicate ca fiind poezie creștină sau, ceva ce sună foarte prost și aduce aminte de limba de lemn, poezie de inspirație creștină. Aceste producte - versificații ocazionale, stihuri siropoase, scrise de autori mai mult sau mai puțin obscuri - din punct de vedere poetic par mai degrabă o luare în deșert, o aruncare în derizoriu a celor sfinte. Cei care le scriu nu realizează ce mare păcat
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
să Te-ndulcesc, să plâng și-n așternuturi, noaptea, să Te doresc, nătâng. Totul este să preamărești”, zice Rilke. și are dreptate. Eu, unul, însă, întreb: Cum?! În ce fel?! În ce mod?! Să cădem în dulcegării? Să alunecăm în versificații suficiente? Nu! În nici un caz. Sfatul meu: să ne întoarcem la textele vechi și la cele moderne, care între timp și ele au devenit vechi. Vorba lui Osip Mandelștam: clasicii sunt revoluționarii. Să ne întoarcem la ei. Și, mai ales
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
ș.a. - versiunile poetice românești ale Psaltirii cuprind o listă lungă. Se înțelege că tălmăcirea lui Gala Galaction și a lui Bartolomeu Anania pot să figureze, în mod justificat, și în această listă. Șerban Foarță, poetul cu o atât de originală versificație și cu un pronunțat particular limbaj poetic, a mai fost atras de frumusețile literare ale Bibliei, oferindu-ne cu câțiva ani în urmă o frumoasă versiune a Cântării Cântărilor, capodoperă a poeziei erotice universale, pentru că, așa cum spune Nicolae Iorga, "s-
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
tot mai lungă pe care-amurgul o aruncă, - iar eu mă veștejesc ca iarba...". Printr-un limbaj poetic arhaic, amintind de textele din vechea noastră literatură, Șerban Foarță a reușit să transpună în limba română "poesia" Psalmilor; ele au curgere a versificației tot așa de expresivă ca baladele villonești, în versiune românească. Spre exemplificare două fragmente: Cartea Psalmilor pre stihuri retocmită acum de Șerban Foarță: "Tu, Doamne al dreptății mele, strigându-Te, m-ai auzit și, din năvod, m-ai dezurzit; dă
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și putea încă spera că le va păstra mai departe. Dacă ne raportăm la celelalte ziare ale epocii, este evident că tematica de Crăciun e firavă în Scânteia; apare mai ales în legătură cu armata, de pildă în Epistola lui Moș Crăciun, versificație a unui plutonier din divizia „Tudor Vladimirescu”: „Tu nu ești capitalist/ Cum te-nchipuiau boierii, Arătândute- n vitrine / Îmbrăcat în blănuri scumpe” (Scânteia, 25 decembrie 1944, p. 7). E relatată, apoi, Serbarea pomului de Crăciun la regimentul de Gardă călare
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
și înțeles de-abia odată cu optzecismul -, între școli literare - format la Iași, este înțeles și iubit mai degrabă la București - și formule poetice - căci, liric absolut, în fond, este perceput mai degrabă în latura sa tehnic-combinatorică, drept un „maestru al versificației”... Această ambiguitate face ca orice adeziune să fie, în cele din urmă, o non-adeziune, de unde solitudinea paradoxală a celui înconjurat cu atâta amor intelectual. Publicistica este, în consecință, atât o compensație a solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau „coji de banană”, prin
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
în accepția croceană și călinesciană poezia nu poate fi explicată fără noțiunea de expresivitate, Marin Mincu operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor tropi, nu-l interesează retorica poeziei, considerată caducă - toate acestea fiind specifice poeziei de dinainte de 1900. În încheierea prezentării lui Stephan Roll, Marin Mincu aduce precizarea necesară, departajarea între
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Mincu relevă cu obstinație antilirismul arghezian din Flori de mucigai, din poezia lui Ion Caraion, din discursul parodic sorescian și din toate modalitățile prozaizante. Denunță, de câte ori are prilejul, "sentimentalismul minor", "transpirația afectivă" (ultima sintagmă e a lui Doinaș) și "mașinăria versificației" (p. 528). Are oroare de simbolizare. Ne întrebăm de ce "mașinăria versificației" îl deranjează la Ștefan Aug. Doinaș, considerând-o o relicvă a poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă. Sunt contradicțiile unor
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
poezia lui Ion Caraion, din discursul parodic sorescian și din toate modalitățile prozaizante. Denunță, de câte ori are prilejul, "sentimentalismul minor", "transpirația afectivă" (ultima sintagmă e a lui Doinaș) și "mașinăria versificației" (p. 528). Are oroare de simbolizare. Ne întrebăm de ce "mașinăria versificației" îl deranjează la Ștefan Aug. Doinaș, considerând-o o relicvă a poeticii tradiționale, grevate de prestigiul eminescian, și nu-l deranjează la Ion Barbu, de pildă. Sunt contradicțiile unor valorizări care privilegiază alte criterii. Dacă ar fi fost pe deplin
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
majoră, ci și a făuri un instrument lingvistic care să topească incertitudinile dulcege, dibuirile frivole, capitulările unui manierism al imperfecțiunii, într-o modalitate de expresie de înaltă ținută, modernă. Gheara sa de leu a scrijelat în materia lîncedă a unei versificații fără destin semnul victoriei. La ora actuală, lirica de tot modestă a contemporanilor lui Eminescu ne interesează cu precădere pentru a determina teribila distanță pe care marele creator și-a luat-o în raport cu aceștia. Aidoma unui fabulos mijloc de tracțiune
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
exegetul, și o rescriere discretă a unor producții mai vechi, cînd ele au fost introduse în culegerile de după "eliberare". A fost un tîrg reciproc avantajos. Pentru Beniuc, pentru că se putea înfățișa drept un bard comunist, într-o perioadă în care versificația comunistă lipsea cu desăvîrșire ori - în cel mai bun caz - constituia apanajul unor submediocri, putînd cere "răsplata jertfei patriotice". Pentru regimul comunsit, deoarece își putea anexa un autor de un real talent, care să-l "dubleze" pe A. Toma, "marele
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
revistă a unor elemente specifice ale grafiei, foneticii, morfo-sintaxei ca și ale vocabularului (această parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a volumului (p. 81-302) cuprinde transcrierea epitafelor (editorul a lucrat îngrijit, atent la respectarea specificul regional al textelor), urmată de scurte comentarii. Adresate unui public italian, textele apar, firesc, și în traducere în limba
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
mult mai mare. Dincolo de raportarea la opera lui Caragiale, Șerban Foarță intră în dialog (direct sau aluziv) cu alți poeți români dinainte și de după Caragiale și face o demonstrație de poetică aplicată, trecînd în revistă formele lirice și tipurile de versificație din poezia română clasică. Poemul Mitică respectă întocmai ritmul și rima „Luceafărului" lui Eminescu, primele două strofe indicînd clar intențiile parodice ale autorului: „Avea serviciu-n Cișmegiu/ da muștele afară;/ cînd se-ntîlni cu-n lefegiu,/ cam după cinci, pe vară
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
gravă, dacă examinăm proiectul primilor moderni, la care, de exemplu, versul liber însemna mult mai mult decît dispariția unui corset, era anume un mod nou de a defini poezia nu formal, ci substanțial. Dacă poezia din totdeauna fusese legată de versificație, de o formă, adică, acum ea era ancorată într-o materie, în lirism. În al doilea rînd, avangardismul a dorit, și asta de la început, să rupă cu acele convenții, sociale, etice, religioase și literare, care transformau arta într-un produs
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
activează ca o totalitate omogenă și com pactă. Viziunea individuală a acestor poeți și dexteritatea poetică specifică fiecăruia sunt caracteristica generală a generației, condu când la un mozaic multicolor de valori, orientări, mijloace de expresie, puncte de concentrare și elaborare, versificație și alte «găselnițe», conforme gândirii poetice, temperamentului și experienței fiecărui poet în parte. Pentru o mai reușită precizare a euluI poetic al creatorului, aș vrea să-mi fie permis să adaug aici spusele autorului Cuvintelor Potrivite, T. Arghezi: “Farmecele fiecăruia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și calupurile învechite; în locul lor apare un ritm frugal, dinamic înăuntrul lui, precum și o formă dinamică și deschisă. Limbajul tinde spre cel comun, pe care voiește să-l îmbogățească. Noua generație simte nevoia să elimine toate superfluitățile de limbă și versificație, să impună forțe noi amploarei și entității cuvintelor și să transmită noi funcții și polisemii versului. Inovațiile de versificație ale generației nu a însemnat renunțarea la orice formă poetică ; dimpotrivă, ele constituie restabilirea unei ordini noi. Versul liber sau cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tinde spre cel comun, pe care voiește să-l îmbogățească. Noua generație simte nevoia să elimine toate superfluitățile de limbă și versificație, să impună forțe noi amploarei și entității cuvintelor și să transmită noi funcții și polisemii versului. Inovațiile de versificație ale generației nu a însemnat renunțarea la orice formă poetică ; dimpotrivă, ele constituie restabilirea unei ordini noi. Versul liber sau cel eliberat, precum la Ileana Mălăncioiu ori Gabriela Melinescu, nu trebuie să fie înțeles ca o detașare de la forma poetică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Cu acest poem, poetul român a arătat că și în România există mari creatori care plăsmuiesc opere mărețe. Cei paisprezece poeți români din culegerea de față, cu rarele lor asemănări, dar mai ales cu nu puținele diferențe: de înclinații, stil, versificație, orientare tematică, precum și de nivel de valoare sau consacrare în spațiul literelor, sau de acceptare de către public, sau de profesie, sex, loc de proveniență, dau cititorului o mostră reprezentativă a poeziei românești din acea perioadă și acoperă, în parte, toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
reușește, precum foarte puțini alții, să convingă că sentimentele cele mai adânci poetic nu pot fi cristalizate în cuvinte, dar, dinpo trivă, sunt întrezărite printre ele. Lucia Negoiță - o prezență a ultimei etape a generației șaizeci. Poezia ei, atât ca versificație, cât și ca tematică, se răfrânge și pe spațiul generației următoare. « Poezia Luciei Negoiță poate fi situată în spațiul modernist - o invitație la descoperirea eului într-o oglindă, undeva departe de traficul monoton al rutinei cotidiene. (Arina Lungu) ». « Lucia Negoiță
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
el vede în pașii, timpii și măsurile acestui joc, dactili, spondei, trohei, anapești, iambi, tribrachi etc.; apoi fraze, strofe, perioade etc., tot; și - este o vorbă încă ceva mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în fete frică. Gușetoiu nu prin frică dirija liceul ci prin perseverența și severitate, fiind înainte de toate un bun gospodar. De altfel un și eminent profesor de istorie. După ani de zile aveam să aflu că avea și talent în versificație. De obicei cam caustic, în primul rând cu el însuși. Parcă îl văd înalt, drept că un ofițer (de fapt și fusese ofițer, făcuse războiul din 1916 și fusese și prizonier) cu veșnicul baston în mână și țigarea de foi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
ale verii/ și stăm și stăm și-l vom găsi la urmă fiecare/ pe cel care trebuie, fiecare arătăm celuilalt/ o față stupefiată” (Pentru o față stupefiată). Ocolind conceptualizarea goală (prea adesea, din păcate, poeții actuali ne oferă o pretențioasă versificație eseistică), această producție a negrului nu e uniformă, monotonă (un alt pericol pe care destui nu-l evită), ci reglabilă, de-o cursivitate marcînd o suită de dispoziții. Nu figurează un bloc, ci un evantai. Uneori are un aspect epuizat
Sensul demoniac by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2770_a_4095]
-
Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o traducere după o compilație. E interesant nu doar pentru erudiție (sunt referințe la peste 200 de surse), ci și prin sistematizarea originală a problemelor de poetică, metrică și versificație, despre "natura poeziei" (lirică, epică, dramatică și subdiviziunile lor) și despre "forma poeziei" (limbă, stil, elocuție, prozodie etc.). Orientalistul Cipariu are considerații despre "versificare arăbească", iar exemplificările poeticianului se întind de la greci și latini la clasicii francezi, germani și italieni
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
poet mai mare decât este. Nu știu ce-aș putea să fac! Cel mult să-i rog să mai citească o dată. Răsfoiesc voluminoasele volume de lux Humanitas, Nichita Stănescu, Opera poetică, și găsesc hectare de cuvinte fără noimă, șiruri căznite, versificații mecanice, de dragul rimei, gen Păunescu în degringoladă, o obscuritate câtuși de puțin fertilă, menită să înfășoare nimicul, un vid de simțire poetică. Am aceeași senzație de stinghereală ca lângă o frigidă care mimează cu sârguință disperată orgasmul. Și mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]