910 matches
-
examen sever de selecție, după anul pregătitor, a devenit student la Facultatea de Construcții. Și aici a avut parte de renumiți profesori precum: Pompei, Ciorănescu, Abason, Bianu, Bălan, Gheorghiu (baronulă, Tomescu, Aurel Beleș, Hanganu și Victor Popescu, care au păstrat verticalitatea academică a Școlii Politehnice bucureștene și, îndeosebi, a Facultății de Construcții, dând României o pleiadă de ingineri de excepție. Examenul de diplomă, cu tema „Hangar de avioane cu structură în suprafață subțire” la prof. Hanganu, îl obține cu calificativul Magna
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Uneori involuntar românul a trebuit să transforme timpul în lecție de demnitate. Istoria a vrut ca identitatea neamului românesc să fie în permanență supusă la rezistență, solidaritate, unitate, verticalitate și credință. Indiferent unde ar fi trăit, compatriotul nostru, chiar și în cele mai grele timpuri, cutezanța sa a rămas nestrămutată în comunicarea cu spiritul neamului său. S-au perpetuat pe meleagurile noastre mai multe tentative odioase de violare a
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
surprins frumusețea, adică negentropia bradului. Oarecum comun coniferelor, bradul posedă o simetrie perfectă, matematică chiar. Pe trunchiul său drept și axial - ce să mai amintesc de contorsiunea altor arbori, la care deunăzi amintitul arțar american pune capac părăsind adesea chiar verticalitatea - pe acest ax deci, se fixează, În același loc, dar spre toate punctele cardinale, ramuri egale; treaba se repetă identic până la vârf. Dar etajele de ramuri nu sunt egale, reducându-se progresiv. Dacă am privi cu atenție conturul coroanei, am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trecuți prin Pitești urmau să fie și viitori delatori din rândul intelighenției. Inițiatorii acțiunii scontau pe păstrarea conspirativității prin implicarea torturaților în represiune și prin compromiterea tuturor. Totuși, treptat și cu foarte puține excepții, reeducații și-au regăsit echilibrul și verticalitatea, spune Merișca. Istoricul Dennis Deletant argumentează că Alexandru Nicolschi este coordonatorul experimentului de la Pitești, care urmărea să inspire teroare adversarilor regimului, dar și să distrugă personalitatea individului. În același timp, Deletant leagă sfârșitul reeducărilor de înlăturarea grupului din jurul Anei Pauker
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
strategii a revenit la firesc odată cu recâștigarea libertății. Criticul nu mai este nici pe departe omnisciența omnipotentă, cedându-și mare parte din prerogative editorilor, agenților literari, jurnalismului cultural, catedrelor universitare, cursurilor de creative writing etc. Dispariția Dușmanului focalizant retează patosul verticalității și etalează infinitatea libertăților pe orizontală. Urmează în chip firesc coborârea catargului critico-militar, paralel cu apariția "sferei serviciilor". Războiul, cu tranșeele, generalii și trupele sale, devine simplu joc pe computer, cu partizani uneori la fel de fanatici, dar în libertate și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
abolește legile existenței contingente, lume ce însumează bivalenta malefic - benefic, fertilitatea legată de prezența «Terrei Genetrix», dar și a maleficului, moartea ce devine aici element ritualic, intervenind ca separare de existența anterioară a eroului”. Locurile rituale formează o axă a verticalității și orizontalității, drumul spre sacru pe munți, arbori ori prin gropi și prăpăstii, opunându-se cărărilor deschise prin câmpii, păduri și staticului instaurat de casa solară. Împreună, cele două forme de pătrundere în mit descriu totalitatea sondării și fac dimensiunea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alungarea de acasă și rătăcirea în pădurea misterelor. Raportul pe care se situează acest dublu scenariu împarte evoluția inițiatică între staticul izolării și dinamicul căutării infernului, între orizontalitatea staționării (mai vizibilă în simbolul argelei, ori al gropii pentru țesut) și verticalitatea accesului la sacru. Cel dintâi mod al ieșirii din mediul social este implicit morții inițiatice, ca etapă cathartică pentru fata ce va pătrunde în mit, iar cel de-al doilea survine în urma unei repudieri. Doar prima îndepărtare va face obiectul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în lume, cel dintâi pulsând după modelul zeilor, cel de-al doilea marcat de o simțire malițioasă și de fapte mărunte. Răscumpărarea „păcatului originar” deschide traiectoria drumului pe orizontală și astfel penitența fiului prea legat de imaginea mamei completează axa verticalității și închide ciclul sondării metafizice. Așezarea în anterioritate a uniunii cu sacrul, urmată de călătoria de refacere a armoniei incipiente, are o dublă valoare, stratificată pe două planuri: individual și global. Mai întâi, neofitul trebuie să beneficieze de o cunoaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mutație. Singularizarea eroului („Șî nu s-a găsit nimini”) dă măsura dificultății și accentuează capacitățile dobândite prin șederea în sacru. Amenințarea cu anihi¬larea totală (decapitarea ucide spiritul prin distrugerea integrității corporale) vine ca urmare a eșecului de a construi verticalitatea rituală, al cărei număr de metri „are o semnificație paradisiacă, este nemurirea fericirii”. Construcția fabuloasă sintetizează capacitatea ordonatoare eroică și deschide puntea de comunicare cu sacrul, dăruind lumii șansa eternului început. Alteori, realitatea este transformată, iar schimbarea duce lăcașul modest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stări și „locuri” unde păreau a se ascunde ultimele și cele mai tulburi porniri umane. Cele care fac din noi un ins, un om universal, asemănător cu alți și alți indivizi, nu numai În orizontalitatea planetei umane, dar și În verticalitatea ei istorică. Dar... nu e aceasta Încercarea oricărui umanist, acel individ puțin uitat azi de generațiile „mai tinere”, dar extrem de cercetat și de protejat de aproape o Întreagă medievalitate? Acesta, umanismul, era utopia „ei”, nu mai puțin onorabilă decât unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
i se pare astăzi și oricât de rea i se va părea această lume, să continue să rămână el însuși, să nu facă deloc compromisuri în viață, într un cuvânt, să persevereze în atitudinea lui corectă față de lume, păstrându-și verticalitatea coloanei vertebrale și a caracterului său. M-a ascultat aproape o oră și a plecat în drumul său, părând un pic mai luminat la față decât mi se înfățișase la începutul întâlnirii și convorbirii noastre. Încă de mic mi-au
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai secularizată a mesianismului. Ca evreu, Marx se înscrie în tradiția criticismului iudaic. Există un suflu profetic în scrierile sale, care amintește de ieremiadele biblice. Diferența dintre Marx și profeții evrei constă în faptul că cei din urmă își păstrau verticalitatea minții fără să se bazeze pe grupuri umane sau pe necesități economice or logice. Ei se bazau pe Dumnezeu, și tocmai asta lipsea în mișcarea modernă secularizată 117. În plus, profeții biblici, mai ales după Deutero-Isaia, au o atitudine autocritică
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
depozitari ai unei „tradiții“ autohtone, pe care și dânsa se simte chemată să o întruchipeze și să o „propage“. Această tradiție a autenticității o face pe autoarea scrisorii „să se simtă bine în pielea ei“, să țină, cu încăpățânare, la „verticalitate“, să fie mereu în armonie și „suprapunere“ cu ea însăși. Refuză orice „compromis“, nu se lasă ispitită de dorința „inautentică“ „de a dovedi că poți să realizezi ceva valoros, aducător de bunuri materiale sau recunoaștere socială“. Această atitudine e neînțeleasă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
supraviețuise moralmente prin înțelepciunea stoică, cu aura ei de resemnare dârză, cu asceza ei amară, fără iluzii și fără altă speranță decât aceea a vindecării de patimi. Există, în stoicism, o noblețe impunătoare, un duh ascetic boreal, un exemplu de verticalitate fără cer. Nu întâmplător, stoicismul a pătruns, discret, dar viguros, în țesutul pedagogiei creștine. Epictet și Marcus Aurelius au rămas până azi cărți de căpătâi ale civilizației europene. Ce lipsea, totuși, stoicilor, pentru a obține nu o rezonabilă adaptare la
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pragul bacalaureatului, a tuturor membrilor grupării, G. termină Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu. În urma retragerii, din lipsă de mijloace materiale, de la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, unde fusese admis, va absolvi Școala Tehnică Sanitară din Sibiu. De o verticalitate și o demnitate exemplare, de o independență și o principialitate împinse până la obsesie, în neîmpăcat conflict cu puternicii zilei, G. a lucrat mai mulți ani ca felcer, apoi ca muncitor necalificat. Luptă cu mari lipsuri, îndurate cu stoicism, fără concesii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
mă întreb (în adâncă... surdină) dacă și literatura ar fi vinovată de faptul că, astăzi, omul închide ochii la evidența ce... sare în ochi (dar nu și în... conștiință), că deja lumea e în mare măsură dezumanizată, nu mai există verticalitatea valorică... E o lume a sensurilor fărâmițate, "măcinate", ce vibrează într-o fulgurație amurgit-cețoasă; lume a pluripolarităților și pluridiscursurilor, în vertijul cărora parcă nu mai există accentele clare ale unui "da" sau unui "nu". Așadar, cum trebuie să fie arta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
inspirației. Nu premeditez. Detest prefabricatele. Impostura... Nu divulg proiectele. Trudesc în... atelierul de potcovit inorogi! Respect publicul. Încerc să nu-l stresez... A.B. Ce prețuiești cel mai mult la oameni? Ce ai vrea să prețuiască oamenii când te văd? Verticalitatea, suplețea, generozitatea. Într-un cuvânt: Buna creștere! A.B. Ai fi dorit să te întreb ceva anume și nu am făcut-o? "Azi, joi, la ora prânzului, nefiind întrebat, răspund: Ninge cu plăcinte poale-n brâu pe dealul Bojdeucii lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Pe Valea Dunavățului: Lunca, sat al bejenarilor bucovineni, la care se adaugă Momente din Istoria Romaniei Orientale (2003), ori cea în care salvează de la neagra uitare una dintre personalitățile câmpulungene ale epocii interbelice: Cu Iorgu G. Toma despre naționalism si verticalitate (2004). Absolvent al Secției de istorie-limbă și literatura română a Facultății de Istorie Filosofie, după o lungă perioadă de activitate la catedră, a funcționat, după 1990, timp de opt ani, ca inspector școlar de specialitate, ocazie cu care a cunoscut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
încă se simt legați de cordonul ombilical al partidului unic. Mă delimitez de ei, de toți, nu le iau apărarea, îi compătimesc și iar zic că ne-am învățat cu umilința ca țiganul cu scânteia. Nu aveau ei exemplu de verticalitate? Să le amintesc unul de soi, la care ar trebui să se gândească mai des. I.I.C. Brăteanu, șeful Partidului Liberal și prim-ministru în perioada primului război mondial și după, care pe drept ar putea fi numit Brăteanu cel Mare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
decenii, diferiți comentatori, mediatori sau "formatori de opinie" abundă în aprecieri mai mult sau mai puțin avizate referitoare la spiritul poporului român. Persoanele respective se lansează în epitete și chiar vorbe de clacă, adesea răuvoitoare, poate chiar jignitoare la personalitatea, verticalitatea, spiritul de dreptate al urmașilor dacilor și romanilor. Am fi nerealiști dacă nu am considera că ar exista un sâmbure de adevăr, o palidă justificare, când compari îngăduința românilor cu reacțiile sociale intransigente din diverse state față de oprimări uneori destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
liberă de prejudecăți, de temeri, de complexul „supărării stăpânului”, se va implica nemijlocit în tranșarea acestei probleme istorice a recuperării Tezaurului, în conformitate cu tratatele în vigoare, cu angajamentele și documentele semnate de Rusia imperială și Rusia Sovietică, se va implica cu verticalitate și curaj, cu o diplomație inteligentă - inspirată măcar de I. I. C. Brătianu, Take Ionescu sau Titulescu -, acum constat cu regret că nu a atins nici măcar nivelul lui Nicolae Ceaușescu - comunistul care a cutezat să-i spună „Nu !” lui Brejnev, susținând
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și la propriu și la figurat. La rândul său, omul are atât dreptul cât mai ales obligația să-și păstreze această poziție, fata de sine și fata de semenii săi. În vremurile actuale, alături de cultură, se pare că nici de verticalitate morală nu mai este nevoie. “Art. 205 Insulta Insulta este atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
bine și n-o făcuse mai splendidă ca acea combinație alb-albastru-roșu. Căpușorul ei inelat și galben, ascuns sub basca albă așezată șmecherește pe o parte, nu se asortase nicicând mai armonios. Convinsă de importanța costumului de pionier, fetița afișa o verticalitate mândră și zvealtă, lăsându-și ființa exaltată de o trăire fără pereche, încrezătoare că nimeni nu mai era ca ea. De partea cealaltă, în ochii Sandei, priveliștea de turmă în care toate oile sunt la fel deveni copleșitoare. Ea își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să alunece la vale. E fascinant să vezi la ce ironii te supune soarta! Tocmai eu să fiu aceea care va lupta pentru imaginea ta de om integru, drept și sincer, demn de a fi un exemplu de corectitudine și verticalitate. Mai mult de-atât, să-ți transform căsnicia eșuată în una fericită și de durată, pentru ca scopul muncii mele să nu se ducă pe apa sâmbetei. Iar ca tacâmul să fie complet, culmea ironiei! -, să te oblig să-mi vorbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care o căutam, sub titlul Drumul cel mare. Cartea mi-a luat un văl de pe ochi. Nu bănuisem că există astfel de oameni, făcuți din oțel. Tenacitatea cu care, În ciuda greutăților Întâmpinate, Kórösi Csoma Sándor și-a urmărit scopul inițial, verticalitatea sa morală, austeritatea În care a trăit per- manent mi-au făcut o impresie foarte puternică. Pentru prima oară am Înțeles că există și oameni diferiți. De ce oare nu cunoscusem În lumea din jurul meu astfel de oameni ? Citind cartea despre
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]