1,489 matches
-
valorile istorice intră în degringoladă. Cînd revine iconicul, natura și grația merg mînă în mînă. Platon disprețuia scrierea și istoria. Zeul Pan nu și-a spus ultimul cuvînt, Atena îi poate urma Ierusalimului. Metoda ecologică freamătă oare ca o Bună Vestire? Un alt ciclu urmează să fie reparcurs? Să ne limităm la exemplificarea printr-un simplu schimb de temporalitate privitor la sfîrșitul tuturor timpurilor. Dar cine va contesta faptul că ceea ce noi numim "istorie" de obicei adică de la Gutenberg încoace a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire, si răscumpărare” (1Cor 1,30). În aceste pasaje Hristos este numit în mod explicit sophía, si vestirea lui e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
5; Aurora Cornu, „Une Femme pour l’Apocalypse”, „România”, 1968, 100; Radu Enescu, Vintilă Horia sau Jurnalul unui dac, „Destin”, 1968, 16; Radu Enescu, Apocalips sau revelația lui Vintilă Horia, „Destin”, 1969, 19-20; Miron Kiropol, Întâlnire cu Vintilă Horia, „Buna Vestire” (Roma), 1970, 3; Radu Enescu, Pe aripile spiritului, „Limite”, 1971, 7; Micu, „Gândirea”, 823-824; Ovidiu Vuia, „Dumnezeu s-a născut în exil”, „Cuvântul românesc”, 1978, 29; Mihai Cismărescu, Din activitatea scriitorului Vintilă Horia, „Revista scriitorilor români”, 1978, 15; Ovidiu Vuia
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
că avem de-a face cu o gândire incantatorie, care scoate la viață ceea ce numește gânditorul. Aș numi acest tip de discurs „paulinian”, cum Îl califică Horea, drept o „critică kerigmatică”, o critică anunțând revelațiile autorului, un fel de „bună vestire” a propriilor iluminări. O a doua observație ar fi aceasta: Nicolae Turcan spune că fragmentele de sacru sau de necunoscut pe care le abordează Horea fac parte din categoria neantului modern (sau modernist), deci a unui vid de esență care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este o pledoarie pentru păstrarea în memorie a ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă încă în țările fostului lagăr comunist. În exil, preocupările literare ale lui G. se manifestă în continuare în limba română: publică poeme religioase în „Buna Vestire” din Roma, „Revista scriitorilor români” (München) ș.a., apoi, sub pseudonimul Simon Cubolta, tipărește în RF Germania volumul Pietre de aducere aminte (1971). Frumoase în simplitatea expresiei și cutremurătoare prin metafora vizionară, poemele lui G. se înscriu în cea mai bună
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
5-6; Nicolae Roșu, N.I. Herescu, CRE, 1937, 3395; Dragoș Vrânceanu, Literatura română și poezia lui Horațiu, CRE, 1937, 3429; Nichifor Crainic, Ortodoxism și clasicism, G, 1937, 8; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 103; Radu Gyr, Traducerile lui N.I. Herescu, „Buna Vestire”, 1938, 271; Călinescu, Ist. lit. (1941), 483, Ist. lit. (1982), 946; George Sbârcea, Plaut în românește, VAA, 1942, 460; Un interviu cu poetul Herescu, VAA, 1943, 619; [N.I. Herescu], „Tribuna poporului”, 1944, 9, 56, 59; Marcel Fontaine, N. I. Herescu le
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
Obține licența în 1935, devenind profesor la Câmpulung Moldovenesc și în alte localități bucovinene. Frecventează cenaclul revistei „Junimea literară”, în care debutează cu versuri în 1932. Colaborează la „Iconar”, „Însemnări sociologice”, „Junimea literară”, „Orion”, „Spectatorul”, „Glasul Bucovinei”, „Tribuna”, „Răboj”, „Buna Vestire” ș.a., fiind prezent cu versuri proprii, dar și cu traduceri din Baudelaire, Verlaine și Rimbaud, apreciate de Perpessicius. Marcat de suferințe fizice și psihice, s-a sinucis. Poezia lui R., inclusă în volumele Neutral și Blocat, ambele apărute în 1934
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
devenind și redactor. Mai târziu este redactor la „România” și director al revistei săptămânale „Decembrie” (1937-1938). Colaborează la „Apărarea națională”, unde și debutează în 1924, „Spitalul”, „Cuvântul studențesc” (fiind membru al comitetului de redacție), „Revista Societății Tinerimea Română”, „Azi”, „Buna Vestire”, „Gândirea”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Axa”, „Sfarmă-Piatră”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața” ș.a. În 1934 este arestat, împreună cu alți jurnaliști (Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu, Mihail Polihroniade ș.a.), considerați de autorități ca autori morali ai asasinării prim-
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
Floarea de foc”, iar editorial în 1934, cu Memnon, volum pentru care i se acordă, alături de Eugen Ionescu, Emil Cioran și Constantin Noica, Premiul Scriitorilor Tineri, oferit de Fundația Regală pentru Literatură și Artă. Colaborator, din 1938, al ziarului „Buna Vestire”, ajunge, sub dictatura legionară, prim-redactor, scriind și la „Axa” lui Paul Costin Deleanu. După înfrângerea, în ianuarie 1941, a rebeliunii legionare, se refugiază în Germania. Parcurge anii 1942-1944 în lagărele de muncă de la Rostock și Buchenwald. În timpul detenției ar
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
publicate de cei doi înainte de iunie 1936, dedicațiile lui Sebastian pe cărțile sale, dăruite lui Eliade și alte articole ale altora, cum procedează dl Mircea Handoca? Nicidecum. Proba concludentă era reproducerea articolelor legionoraide publicate de Eliade în Vremea și Buna Vestire. Dar aceste probe, singurele concludente, dl Handoca le evită sistematic, deși Sebastian face referire, în două rînduri, la ele. Mai ales că Jurnalul lui Eliade din această perioadă n-a fost publicat (de ce, totuși?), iar în Memorii adevărul este cu
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
care ți-o dă credința, sensul creștin și eroic pe care îl capătă viața atunci cînd ești gata, în orice clipă să renunți la ea". Are dreptate Sebastian cînd califică, în jurnal, acest articol drept legionar? În oficiosul legionar Buna Vestire la 14 octombrie 1937, omagiind pe generalul Gh. Cantacuzino-Grăniceru, șeful Partidului legionar "Totul pentru Țară" care a decedat, Mircea Eliade scria: "Îmbrățișînd idealurile Legiunii, generalul Cantacuzino a recunoscut în noua sa familie spirituală, aceeași iubire de libertate, același simț al
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
care-și încep viața pregătindu-se de moarte alcătuiesc azi marea familie românească în care virtutea și bărbăția prefanariotă, realizată de generalul Cantacuzino luminează destinul veacului întreg". Sebastian citează din răspunsul lui Eliade din 17 decembrie 1937 la ancheta Bunei Vestiri sub titulatura generică De ce cred în biruința legionară. Articolul există și Eliade a mărturisit acolo convingerile sale despre biruința acestei mișcări la alegerile de la sfîrșitul lui decembrie 1937. Că ulterior Eliade a negat paternitatea acestui articol, pretinzînd că l-a
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
al II-lea au fost grupate la un loc. Tot atunci, Faptele Apostolilor au fost constituite ca un capitol aparte de Evanghelia Sfântului Luca, iar, nu mult mai târziu, Sfântul Iustin a folosit pentru întâia dată denumirea Evanghelie (în greacă, „vestirea cea bună”) pentru cele patru cărți care vorbesc despre viața, învățătura și faptele lui Iisus Hristos. Pe la anul 190, când marele gânditor creștin Tertulian a tradus în latină fragmente din acestea, el le-a numit Noul Testament. Ulterior a început a
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Victorin pentru exegeză. Ne‑au parvenit trei dintre operele sale: Comentariul la Apocalipsa lui Ioan, un mic tratat intitulat De fabrica mundi și un foarte scurt Fragment cronologic, interesant ca atestare a unei vechi tradiții orientale potrivit căreia data Bunei‑Vestiri ar coincide cu cea a Învierii (25 martie). De asemenea, se afirmă aici că Isus ar fi trăit nu treizeci și trei de ani, ci patruzeci și nouă (adică de șapte ori șapte), fiind răstignit în vremea domniei lui Nero. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
căutat mărturiile Sfintelor Scripturi despre această ultimă judecată a lui Dumnezeu, mai întâi în Noul Testament, apoi în cel Vechi. Este adevărat că acestea din urmă au întâietate, ca timp; celelalte însă au întâietate din pricina demnității. Căci cele din Vechiul Testament sunt vestirea celor din Noul Testament (20, 4). În Testamentul Vechi avem Legea și Profeții; în cel Nou, Evanghelia și epistolele apostolilor”. În concluzie, singurele citate cu adevărat semnificative, în concepția lui Augustin, sunt cele din Noul Testament, fragmentele veterotestamentare având numai rolul, foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
timpul lui Petru Rareș este bănuită cu serioase temeiuri 280, pe de o parte, iar pe de altă parte destule elemente ale artei moldovenești pătrund, în vremea Doamnei Chiajna, în țara Românească; tema „Fecioara tronând între îngeri”, reprezentată la biserica Buna Vestire, paradis al Curții Domnești din București - ctitorie a lui Mircea Ciobanul -, poate servi drept argument) un „portret promoțional” al domniței este plauzibilă. Se prea poate ca picturi asemănătoare, executate la Curtea lui Vasile Lupu, să fi însoțit pertractările prenupțiale purtate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1935 - octombrie 1938, ianuarie 1941 - aprilie 1942), Nichifor Crainic (octombrie 1938 - august 1940), Ion Gregorian (august 1940 - ianuarie 1941). Din redacție fac parte, de-a lungul timpului, N. Crevedia, Dragoș Protopopescu, Toma Vlădescu (ultimii doi trec în 1937 la „Buna Vestire”), Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Dan Botta. Cu o ideologie care cultivă modelul totalitarist fascist, antisemitismul și tradiționalismul conservator teologal, S.-P. se situează la extrema dreaptă, promovând naționalismul excesiv, în același spirit ca și publicațiile „Calendarul”, „Porunca vremii” ș.a. „«Sfarmă-Piatră
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
ftiziologie. Întemnițat în 1936, 1938-1940 pentru implicare în mișcarea legionară, va fi închis și în timpul regimului comunist (1948-1963). După eliberare își va relua activitatea profesională la diferite sanatorii TBC. Z. a publicat puțin în presa vremii, la „Glasul strămoșesc”, „Buna Vestire” și la „Armatolii” (1940), publicația lui Constantin Papanace, unde va fi și redactor. Poezii a trimis la reviste din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
și introd. Eugen Simion, București, 2000; Studii de filosofie și estetică. Dualismul artei, București, 2001; Studii de literatură română. Dualismul artei, îngr. Vlad Alexandrescu, București, 2003. Ediții, antologii: Alexandru Vianu, Libertate și cultură, pref. edit., București, 1937; Ioan I. Ciorănescu, Vestiri, prezentarea edit., pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Alexandru Macedonski, Opere, I-IV, pref. edit., București, 1939-1946; A. I. Odobescu, Opere, I-II, pref. edit., București, 1955, Opere, I, pref. edit., București, 1965 (în colaborare cu G. Pienescu și Virgil Cândea
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Curentul liber”, colaborează aproape la toate revistele politice și culturale ale exilului românesc, de la „Caete de dor” la „Îndreptar” și „Cuvântul în exil”, de la „România” din New York la „Destin” din Madrid, de la „Ființa românească” și „Ethos” la „Limite” și „Buna Vestire”. Între 1954 și 1957 activează ca redactor al publicației româno-italiene „România”, apărută la Roma. Din 1962 până la sfârșitul vieții îngrijește redacțional „Revista scriitorilor români”, periodic tipărit la München sub egida Societății Academice Române. Prezența lui P. la manifestările culturale ale
POPESCU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288937_a_290266]
-
învățător, profesor de limba română și muzică, bibliotecar și, în 1946, reprezentant al Direcției Generale a Teatrelor și Operelor din Transilvania -, membru al Asociației Scriitorilor Români din Ardeal, colaborează la „Pământul”, „Front literar”, „Națiunea”, „Eu și Europa”, „Ecoul”, „Familia”, „Buna Vestire”, „Jar și slovă”, „Stol”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Curțile dorului”, „Universul literar”, la caietele de poezie „Zarathustra”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Transilvania”. În 1944 era redactor al gazetei „Mediașul nou”, apoi secretar de redacție la
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a deveni profesor secundar de limbile germană și franceză, să susțină o nouă licență (1955), ceea ce îi permite să se înscrie la
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
reviste nu pare deloc să fi fost urmarea unor afinități ideologice. Publică aproape concomitent la „Viața românească”, la „Sburătorul literar”, „Universul literar”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Gândirea”, „Calendarul” și „Porunca vremii” (la ultimele două figurând și ca redactor), la „Buna Vestire” (unde a fost director), reviste ale căror programe se rânduiesc precumpănitor în sfera tradiționalismului de diverse nuanțe și origini teoretice, de la poporanism la ortodoxism și la naționalismul exacerbat al extremei drepte. Dar el va răspunde și apelului lansat în 1925
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]