4,489 matches
-
Voci slabe, singuratice. Mai aprinde unul. - A fost ultimul meu chibrit. Pe neașteptate, a cuprins-o În brațe. - Ești a mea, știi că ești a mea! a strigat el năvalnic. Clarul de lună s-a strecurat Înăuntru printre vrejurile de viță, ca să-i asculte... Licuricii li se atârnau de șoapte, ca pentru a reflecta glorioasa lumină din ochii lor... SFÂRȘITUL VERII - Nici un pic de vânt nu ia În răspăr iarba; nici o boare nu suflă... Apa din bălțile ascunse, ca sticla, stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trasați cu compasul. Vântul aduce praf. Butucii de vie încă n‑au înflorit, lucru care se va întâmpla, după cum spune un cântec vienez, abia mai târziu și în altă parte, mai exact chiar pe malul Dunării, la vremea când dă vița‑de‑vie în floare. Atunci vor răsuna mii de viori cristaline, mai spune cântecul și amuțește rușinat de propria prostie. Cei trei intră în sfârșit în vie, călcând pe faimoasa argilă cu loess care‑i priește în mod deosebit viței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de țară din Grinzing. Pe poteca asta o iau, așadar, cei trei, iar când vor ajunge jos, vor bea o cafea. Vilele vechi din vale se ascund după copaci, deși sunt foarte arătoase. Verandele închise cu sticlă sunt îmbrăcate în viță sălbatică, a cărei soră domestică se ține la o distanță respectabilă și lucrează pentru proprietarul vilei, căruia îi aduce profit. Frumusețea incredibilă și extravagantă a acestui oraș se impune aici într‑un mod atât de iresponsabil, încât până și Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a Sophiei, ca un animal care‑și etalează prada. Pentru o fracțiune de secundă simte că el și Anna formează un zid de nepătruns pentru Sophie. Dar îi trece imediat. Sophie lovește mereu cu vârful piciorului în povârnișul acoperit cu viță de vie - deh, își permite să nu‑i pese de starea pantofilor ei - și declară dintr‑odată că dirigintele a sunat‑o nu demult pe maică‑sa ca s‑o întrebe dacă Sophie n‑ar vrea să plece pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să mai facă și cale întoarsă. Rainer tocmai se pregătește să țină iar o scurtă prelegere despre această iubire sau chiar s‑o cuprindă cu brațul pe Sophie, alături de care stă pe marginea prăpastiei acoperite de șiruri foarte regulate de viță de vie, o sinteză între artă și natură - natura e vița de vie, arta e metoda de cultivare - când Sophie spune că omul trebuie să iasă din sine, fiindcă în sine se găsește în mod normal tot timpul. Și, zicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
țină iar o scurtă prelegere despre această iubire sau chiar s‑o cuprindă cu brațul pe Sophie, alături de care stă pe marginea prăpastiei acoperite de șiruri foarte regulate de viță de vie, o sinteză între artă și natură - natura e vița de vie, arta e metoda de cultivare - când Sophie spune că omul trebuie să iasă din sine, fiindcă în sine se găsește în mod normal tot timpul. Și, zicând acestea, își întinde brațele îmbrăcate într‑un pulover de lână. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de la Der Stürmer: despre aventura Gauleiter-ului cu o anume Anni Seitz și cu altele, aventuri pe care le avea în secret față de soția lui, Kunigunde; despre aventura fiului său Lothar cu o englezoaică pe nume Mitford, care era de viță nobilă; despre homosexualitatea lui Ernst Hiemer, editorul de la Stürmer; despre activitățile ilegale ale lui Philippe Rupprecht, desenatorul de la Stürmer, făcute după război, în Argentina; și despre cum echipa de scriitori de la Stürmer includea un bărbat pe nume Fritz Brand, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Prieten al celor puternici? Când, unde și cu cine? Spre deosebire de Platon, el n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Denis al momentului ... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, e drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Și fă foc cu fum în vetre, Inimile să-și dezpietre! Fane Fane al lui Fane, Scoală-ți morții din pogoane Câți or fi, mii, milioane, Să se-nchine la icoane! Ghiță Ghiță al lui Ghiță, Scoală-ți morții de sub viță Și pe-ai lor de o mlădiță Și dă foc la o căpiță! Sile Sile al lui Sile, Scoală-ți morții fără zile Cu nepoți, flăcăi, copile Și cu toți să vină, zi-le! Nae, Nae al lui Nae Scoală
TREZIŢI-I ŞI-MBĂRBĂTAŢI-I...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364297_a_365626]
-
Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră, Are gust de boabă-amară Ce în dulce grai se
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
și Neamțu din Romană, sau de străini dornici să „agațe" vreo fripturistă cu studii superioare pentru a scăpa de... singurătate. Vis-a-vis, pe Magheru colț cu strada Tache Ionescu, era o cârciumă „valabilă” numita „Podgoria” unde își duceau veacul actori de „viță de vie veche” - cum le plăcea domniilor lor să se definească -, prieteni cu Bachus, cei mai mulți trecuți de a doua tinerețe, de alde Jean Lorin Florescu, Ștefan Ciubotărașu, Ștefan Mihăilescu Brăila..., majoritatea refugiați de la Teatrul Nottara situat în apropiere... Mai jos, în
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri - slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
2011 Toate Articolele Autorului Mai ară, Doamne, câte unul, În van, desțelenind pământul, Tăind de-a valma teiul, prunul, Uitând c-a fost întâi - cuvântul! Și lasă glia bună, grasă, În tihnă să se odihnească Și seamănă pe lângă casă, Doar viță, ca să-l amețească. Când vine toamna să culeagă, Înjură că recolta-i slabă, Dar uită că, la normă-ntreagă, Atâți-au fost: un moș și-o babă! Și iarăși stă cu mâna-ntinsă, Lui Dumnezeu cerându-i mană, Și-n
MAI ARĂ, DOAMNE, CÂTE UNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364496_a_365825]
-
de porticuri și forumuri. Din păcate, contrastul era evident între splendoarea palatelor și construcțiilor publice și micile locuințe din lemn. La început orașul va fi deosebit de aerisit, plin de grădini de agrement și de cele cu zarzavaturi, de terase cu viță de vie și livezi precum și de diverse culturi de câmp. Aceste caracteristici ale noii capitale le vom găsi și în timpul lui Justinian, când populația va ajunge la aprox. 400.000 de locuitori. c. Despre încreștinarea Imperiului Prin Edictul de la Milan
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
mare Lumină”. Domnul Isus a venit aducând dragostea pacea și bunaînvoire între oameni. Luminând astfel pe cei care îl acceptă ca Mântuitor și Domn. Mai mult, cei trei magi, (trei păgâni) i-au adus aur, smirnă și tămâie, simboluri privind vița regească a Copilului Sfânt, dar și cele mai căutate produse de pe piața din Egipt, unde familia sfântă s-a refugiat pentru a se proteja de urgia și ambiția morbidă a lui Irod. Desigur că, sunt unii care se pierd în
BUCURIA DRAGOSTEI E O ETERNĂ SĂRBĂTOARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363825_a_365154]
-
nu le va putea acoperi urmele ticăloase! La Buhuși sunt polițiști tineri acum, care nu au pe umeri grade pătate cu sânge și lacrimi. Dar, e totuși mai ușor de dezagregat lumea, decât de a o face dreaptă! Mai sunt vițe bătrâne prin oraș, înțelenite în nostalgie, care înfrunzesc rodnic ideea legii impuse sub talpa cizmei milițienești, mai sunt discipoli ai decorului dinamic stradal înalbăstrit de milițieni, zi și noapte, deși nu faptul de a mișuna printre oameni o puzderie de
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
ai Maicii Domnului și ai Mântuitorului Hristos. În cinstea Numelui său s-au scris acatiste, cărți, imne, psalmi, poezii, legende, s-au realizat cele mai frumoase icoane, s-au ctitorit biserici și mărețe catedrale în întreaga lume ortodoxă. Fiind de viță princiară dacică din Cappadocia și mare Comandant de oști, Sfântul Gheorghe a dat demnitate monarhiei creștine, dând nume unor distinse dinastii engleze: de Hanovra, de Saxa-Coburg-Gotha, de Windsor; elene și sârbe. Prințul capadocian Gheorghe a dat nume de voievozi: Gelu
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
corpului pe care o putem percepe și poseda cu adevărat. Este semnificativ timpul și atenția pe care femeile o acordă astăzi îngrijirii pieli. Petrec ore nesfârșite în saloanele de frumusețe, combinând adesea băile cu tratamentele rezervate odinioară doar doamnelor de viță nobilă. Înfrumusețarea este un act democratic și relativ accesibil, preocupând nu doar femeile, ci, mai de curând, și pe bărbați. Scopul tratamentelor și al relaxării este menținerea „plasticității”, a supleței și sănătății pielii. Mitul frumuseții eterne se spulberă însă odată cu
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
ascunse în străfundurile memoriei mele, ajunsă poate acum la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viță de vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
era prima care îl auzea pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână să aibă tata încredere de a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se știa cine a ridicat acea movilă. Poate era un mormânt comun de pe timpul războiului de independență. Îmi povestea bunica că pe atunci era domnișoară de vreo douăzeci și doi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
nu-i răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care aveau puii la umbra și adăpostul viței. Sâmbăta când era cerul senin, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]