651 matches
-
Riscul ignoranței este la fel de important, fiindcă permite toate derivele senzaționaliste sau justificările pentru refuzul acțiunii. Pentru a înfrunta aceste două pericole, trebuie să evaluăm fenomenul. Metodele de măsurare există, au fost demonstrate, am arătat importanța (nu exclusivă) a anchetelor de victimizare. Aceste anchete trebuie să devină de acum o rutină, dar una independentă, nu administrativă (ceea ce nu împiedică realizarea și a unei statistici administrative). Toată lumea știe despre violență, atunci de ce o asemenea teamă, o asemenea lașitate politică, decât dintr-o supunere
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acesteia lasă cale liberă fantasmelor și negărilor; ea împiedică luarea unor decizii politice. Combaterea acestei ignoranțe este prima necesitate. Nu e vorba doar de contabilizarea "loviturilor și rănirilor", nici măcar a faptelor ce țin de Codul penal. Să cunoaștem "microviolențele", mecanismele victimizărilor asociate este cel puțin la fel de important. Aceasta este, de altfel, una dintre modalitățile de a depăși falsa problemă a unei definiții "universale" a violenței. Metodele folosite și, mai mult, modurile de abordare pe teren trebuie să rămână deschise și variate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
una dintre modalitățile de a depăși falsa problemă a unei definiții "universale" a violenței. Metodele folosite și, mai mult, modurile de abordare pe teren trebuie să rămână deschise și variate: unele situații necesită altă abordare științifică decât ancheta amplă de victimizare, de exemplu, și nu trebuie neglijată sau disprețuită nici o metodă. Complementaritatea este aici regula. Nu-i suficient să măsurăm, trebuie să și înțelegem. Comunitatea științifică a progresat mult pe planul înțelegerii mecanismelor care produc violența în școală. Abordările prin factori
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
compătimitoare, desigur, dar reificantă și stigmatizantă populații întregi. Cuvântul englez victimization corespunde lui victimation. Renée Zaubermann ne amintea odată că în franceză cuvântul corect este victimation, deja prezent la Balzac. Nu este așadar un simplu jargon specializat... (În română, cuvântul victimizare asumă ambele sensuri și, în lipsa altuia, îl vom folosi ca traducere pentru victimation n.trad.). * Pe baza acestor mărturii false ale copiilor, în mare parte influențați de psihologi, și a acuzației aduse de o femeie într-adevăr vinovată de incest
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fată bătută crunt de poliția municipală pe o stradă, la întoarcerea de la școală". * Incapacitate temporară totală (n.trad.). * Ediția națională a cotidianului Le Parisien (n.trad.). 14 În plus, nu putem lucra pe baza acestor statistici oficiale decât în ce privește frecvența victimizărilor, nu și prevalența lor în populația totală, ceea ce ar scădea și mai mult procentajul victimelor. 15 E interesant de notat, în pofida discursului dominant despre "părinții agresori", că aceștia sunt implicați mult mai rar decât angajații, ei înșiși slab reprezentați. * Începând
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
demonizeze știința și tehnologia sub forma unei forțe care amenință și distruge individul și umanitatea însăși. Imaginile ficționale ale cyborgului nu sunt lipsite de însușiri precum violență și masculinitate, dar nici de aspirații umane sau de trăsături ale umanizării, de victimizare și de sclavie (precum numeroasele exemple din suita de literatură și cinematografie cyberpunkă. Cel de-al doilea model, al „cyborgilor printre noi”, model pentru care mașina computațională este o extensie a trupului și a minții, este exemplificat de fizicianul Stephen
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și obiectual-vizuale, femeile sunt observate în modalitățile în care acționează online, se organizează și solidarizează. Analizele de felul acesta sunt pragmatice, etnografice și empirice, relaționând teoria cu practica în mod intrinsec. Dacă o parte a cyberfeministelor au o retorică a victimizării (de la circumstanțele online ale ignorării la cele ale hărțuiriiă, ca urmare echivalării faptului de a fi neconectat/ă cu faptul de a fi iliterat/ă, cealaltă parte îmbibă practica în rețea cu o retorică a împuternicirii, inclusiv în accepția de
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unor probleme, de la cele de cancer la cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind perspectivele cyberfeministe distopice pentru care Internetul este un nou mediu al victimizării femeii prin agresiunea pornografică și prin hărțuirea sexuală. Concluzia acestora este că astfel de acțiuni ostile și periculoase pentru femei sunt menite a exclude prezența femeii online și a generaliza atmosfera n-etichetei sau a eticii computerului (vezi spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
valabile măcar parțial dar nu îndepărtează nota de mister ce guvernează existențele de excepție care vin în lume nu pentru a respecta legile acesteia ci pentru a-și da altele în cadrul cărora acționează tot ca excepții. Nu înclin nici către victimizarea tatălui care, pentru plăcerea de a-și apela fiul cu sintagma duios-realistă "mă, Caragelea" pe care Mateiu o percepea ca pe o impardonabilă invectivă a plătit cu o nedezmințită suferință, mărturisită fiicei sale Ecaterina: "Nenorocitul, i-am spus să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
parte deadreptul din istoria universală" (p. 3). Retardul istoric atât de acut prezent în conștiința națională românească nu putea fi minimalizat doar prin elevarea anumitor momente eroice ale trecutului românesc la nivelul istoriei occidentale. Un leitmotiv sacrificial, care să reliefeze victimizarea poporului român înspre binele Europei creștine oferea o explicație mult mai confortantă. Iar istoriografia românească a găsit raționalizarea justificativă: statele române și-au epuizat energiile creative în stăvilirea înaintării Islamului. Astfel, chiar dacă "n-a avut niciun plan, iar cucerirea ținuturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prea am cu ce contribui la această situație; • în viață, este bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
termen generic, disfuncții precum: * disfuncții la nivelul locutorului: managementul deficitar al emoțiilor; deficiențe în pronunție; disconfort fizic (probleme de sănătate, senzație de frig, cald etc.) sau psihic (stări/sentimente negative, neîncredere, grad scăzut al stimei de sine, atitudine de culpabilizare, victimizare etc.); prejudecăți; manifestări ale criticii, ironiei, sarcasmului, răutății, ostilității, atitudinii discriminatoare etc.; ignorarea feedback-ului verbal și/sau nonverbal al interlocutorului; stilul dictatorial, autoritar, intimidant, manipulator etc. de comunicare; * disfuncții în planul construirii, codificării și transmiterii mesajului: insuficienta cunoaștere, de către
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
le discredităm: dacă cineva cunoaște atât de bine situația prostituatelor, poate că acest lucru se întâmplă deoarece le frecventează... Nu se poate spune că cel care insinuează minte, deoarece nu acuză și poate retracta. Dar a reușit să semene îndoiala. Victimizarea este foarte utilizată de grupurile care au suferit nedreptăți, discriminări sau chiar persecuții. Aceste fapte regretabile pot fi cu totul autentice, dar evocarea lor repetată, cu orice ocazie, merge dincolo de simpla păstrare a faptelor: a se prezenta ca victimă determină
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
încurajează discursurile politice alternative sau critice. Nu sunt deci, o spun hotărât, un eurosceptic, deși modul cum statele marginale au fost transformate în debușee economice de către economiile puternice ale principalelor țări dezvoltate îmi dă de gândit. Îmi displace, de asemenea, victimizarea nefondată a statelor mici sau șifonarea demnității publice ale acestora prin campanii de diabolizare ce ignoră statutul european, civilizat și educat, al unei bune majorități a elitelor intelectuale ale acestor țări maculate de activitatea infracțională a unei părți a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu-și declară acasă nota proastă ("Azi nu m-a ascultat") pînă la scuza cu care se acoperă timpul petrecut cu un prieten la restaurant ("Avem încheiere de lună la serviciu... ".) etc. • Victima autogenerată este supusă unui proces de (auto)victimizare prin minciună, situație în care emitentul este în același timp și beneficiar al minciunii. Această formă a autominciunii reprezintă expresia cea mai rafinată sau mai perversă a înșelăciunii. "Minciuna cel mai des întîlnită nota Nietzsche este cea spusă propriei persoane
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păgânismul care nu are nimic în comun cu credința. Gândindu-ne la acuta reflexie a lui Dietrich Bonhoeffer, se poate spune că «rodnicia întru credință» nu se identifică cu rodnicia religioasă. În religio mereu izvorăsc elemente păgâne, precum câștigul ori victimizarea prin ispășirea vicară, care lasă să se întrevadă veninul unui narcisism mascat, însă nu mai puțin dăunător. Fragmentul din Faptele Apostolilor continuă: « Iar el, ridicându-se, s-a dus. Și iată un bărbat etiopian» (Fap 8,27). Un etiopian care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
insuficient analizate, lipsa investigațiilor sistematice asupra cauzalității fenomenului permițând încetățenirea următoarelor „mituri” aferente acestuia: - mărimea clasei sau a școlii reprezintă un factor favorizant al violenței psihologice; - conduitele agresive sunt o consecință a competiției în vederea obținerii unor note mari; - procesul de victimizare este justificabil prin factori externi, fiind vizați elevi supraponderali, roșcați, cu ochelari sau cu un accent specific la vorbirii. Dincolo de aceste corelații pe care le considerăm fără suport empiric și circumstanțiale, asemeni altor cercetători din aria școlară, demersul de comprehensiune
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
de interiorizare (Gregory, Bishop și Sheldon, 1995). Având în vedere că elevii cu deficiențe auditive comunică preponderent prin limbajul semnelor, fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
fundamentalism. Studii și eseuri - grupează texte variate pe teme de incontestabilă actualitate: tradiție și memorie în ortodoxia românească, monahismul, liturghia, muzica bizantină și icoana ca vectori purtători ai tradiției ortodoxe, cadrele memoriei pentru ortodoxie, răspunsul BOR la provocările secularizării, (auto)victimizarea la români, fundamentalismul religios, BOR și angajamentul politic din anii 1930, creștinismul - suflet al Europei. Rețin în mod special trimiterile frecvente ale autorului la interpretarea lui Eliade privind ,,eterna reîntoarcere" ,,abolirea timpului" și ,,repetarea gesturilor paradigmatice". Una dintre aceste trimiteri
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de la Cimitirul Săracilor din Calea Lipovei din Timișoara este transformată de mass-media într-un instrument de tortură al securității"139. Concluzia ar fi că "Imaginile gata prelucrate și prejudecățile sunt mai puternice decât realitatea"140. Un alt autor care deplânge victimizarea nevinovatei Securități române este Constantin Vasile. Acesta se întreabă consternat chiar și în titlul cărții sale: Noi am fost teroriștii?!141 . Răspunsul lui Constantin Vasile este categoric: nu. Securitatea n-a tras. Există doar o singură excepție, un caz izolat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fenomenul originar (exemplul tipic: tracomania în revista Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta și Malta), abandonarea occidentală, decepția profundă că nu vin americanii toată epoca noastră a trăit-o din plin, inclusiv în închisoare). Constantin Noica, vorbește, în același
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
măsură, acest interes în creștere se datorează programului OMS de reducere a violenței, dar și statisticilor alarmante care prezintă familia ca pe un teritoriu cu risc major pentru sănătatea și chiar pentru viața membrilor săi. În special viziunile feministe, evidențiind victimizarea femeilor și a copiilor în situațiile de violență domestică, au lansat și au susținut ideea periculozității crescute a vieții familiei, pentru propriii membri, cei pe care ar trebui să-i protejeze. Vom încerca în continuare să reliefăm aspectele specifice ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
evenimentele traumatice sunt retrăite; restrângere, aplatizare a afectelor; scăderea interesului pentru activități de recreere și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența comunitară se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența comunitară se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența comunitară se 87VIOLENȚA cumulează cu efectul victimizării directe (copilul e ținta) sau indirecte (copilul e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată de violența traumatică și, în plus, o traumă secundară, prin relația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]