6,727 matches
-
ale validării, sau ale deciziei) structurilor logice, am putea spune că, În orizontul inteligenței artificiale, logica ajunge să Însemne o știință a supramodelării operațiilor gândirii. TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI DIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA REDUCERE A PREMISELOR ȘI ANTICONCLUZIEI LA CLAUZA VIDĂ TEHNICI SIMILARE „DEDUCȚIEI INDIRECTE“, ÎN SPEȚĂ REZOLUȚIEI, CA METODĂ DE IMPUNERE A UNEI CLAUZE UNIVERSALE reducerea tabelelor „semantice“; reducerea tabelelor „analitice“; reducerea la absurd prin arbori ai adevărului; testul reducerii; reducerea la absurd În limbajul „electric“ etc. Întabularea; calculul polinomial
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sale. Unitatea operei de artă arată finitatea sa, i.e. existența unei opere literare ține de anumiți factori externi care duc la finalizarea sa ca operă de artă, în timp ce absența acestor factori exteriori ori suspendă opera de artă într-o lume vidă ori o elimină. De aceea putem spune că operele de artă sunt perisabile. 8. Puterea creației și rolul contemplației Prin intermediul noțiunilor de creație și contemplație intrăm în sfera esteticii. Opera de artă se prezintă ca o uniune structurală ce se
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
palindrom nu poate fi decât perfect; altminteri, nu e palindrom. „Rege, e ger“, de pildă, este unul; în schimb, acest enunț (pe care-l știți) „Roșul ușor e rozul iluzor“, nu e decât pe jumătate palindromic. E ca și cum clepsidra, bunăoară, vidându-se de apă sau nisip în alveola superioară, n-ar mai fi întoarsă altă oară, pentru ca alveola-i inferioară să devină una superioară... O spun, dragile mele interlocutoare, nu fără scuzele-mi târzii, dar de rigoare, pentru aceste rime interioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Așa3 a rezolvat problema evacuării.), anaforă verbală (Ana [și-a cumpărat o casă]1. O s-o faci1 și tu la un moment dat.), anaforă numerală (Ana și-a cumpărat trei case1. Două1' sînt la țară.), dar și anaforă zero sau vidă (nu există practic o expresie anaforică, ci un loc gol într-un lanț referențial, care trebuie completat grație informațiilor furnizate de cotext: [Ana și-a cumpărat o casă2]1. Știai [Ø]1?[Ø]2 E frumoasă și bine întreținută.) Și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și nominalul sunt în distribuție complementară, cum ar fi franceza, Kayne (1975) a susținut ipoteza că pronumele clitic este generat în poziția de argument nominal și se deplasează apoi spre verb. Cliticul exprimă trăsăturile phi și cazul, iar o categorie vidă postverbală exprimă rolul tematic: (34) a. Je le vois [e]. b. *Je le vois Pierre. Această ipoteză nu este aplicabilă la limbile cu dublare, deoarece argumentul este complementul (iar argumentele sunt unice). Dacă argumentul ar fi pronumele clitic, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reflexivă ergativă D = categoria funcțională determinant DP = Determiner Phrase (engl.), grupul determinantului D-Structură = structură de adâncime Dat./ dat. = Dativ ECM = Exceptional Case Marking (engl.), marcare cazuală excepțională ECP = Empty Category Principle (engl.), principiul categoriilor vide, conform căruia o categorie vidă nepronominală trebuie să fie guvernată tematic sau guvernată de un antecedent engl. = engleză Erg./erg. = Ergativ EM = Event Measurer (engl.), măsura evenimentului, în accepția lui Arad (1996) EP = Eveniment Phrase (engl.), grupul evenimentului/nodul eventiv, în accepția lui Borer (2004
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt interpretate ca fiind copii ale constituenților deplasați. În PF și în LF are loc un proces de ștergere care elimină copiile redundante. În PM, mișcarea unui constituent nu lasă, în locul din care a fost extras, o urmă, o categorie vidă, ci o copie, iar urmele sunt interpretate ca fiind variabile. Teoria copierii permite reconstituirea întregii istorii derivaționale. Derivarea elementului se dintr-un DP plin (în cazul reflexivelor derivate) se realizează astfel: unicul DP este inserat cu un set complet de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în comun faptul că se este un obiect clitic în acuzativ și o anaforă; ● si nominativ diferă de si acuzativ prin faptul că are trăsătură de Caz și nu e o anaforă; ca orice subiect clitic, si leagă o categorie vidă în poziția de subiect; apariția acestui si cu verbe copulative și pasive este o dovadă că nu poate fi în acuzativ, deoarece aceste verbe nu atribuie niciodată acuzativul; si nominativ și si acuzativ medio-pasiv sunt omonime, însă nu sunt ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Hoekstra (1984) pentru neerlandeză. Burzio (1986: 33−34, apud Mackenzie 2006: 51) a analizat fenomenul cliticizării în legătură cu Principiul Proiecției și a ajuns la concluzia că ne este generat în poziția sa de clitic și primește rol tematic de la o categorie vidă aflată în poziția obiectului. Grimshaw (1987: 245) arată că ne corespunde unei părți a unui NP și poate fi cliticizat în cazul subiectului de suprafață al inacuzativelor, nu și al inergativelor. Haegeman (1994: 323) arată că ne este clitic pronominal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o clasificare, permițîndu-se a se depista rapid și cu cel mai mic procent de erori astfel de simptome, la un atît de mare tip de tulburări. Nosologul a avut întotdeauna o slăbiciune pentru clasificare, ceea ce implică ierarhizarea. E adevărat că "vidă" chiar, această ierarhie este utilă pentru a ști în ce etapă a tulburării se află pacientul. "Ușor, mediu, sever, în refacere parțială sau refacere completă" pot părea precizări fără importanță, dar au utilitatea lor în comportarea medicului. Putem, de asemenea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
concepția sa, complexul Bacovia, descoperit, validat și confirmat atât în studiul vieții, cât și al operei, din perspectiva unei explicite "poetici a oglinzii", corespunde pe deplin unei profunde crize a omului european ce s-a văzut părăsit într-o lume vidată de sacralitate, captiv într-un univers a cărui esență o poate pătrunde doar printr-o frontală confruntare cu moartea. Numai sprijinind exegeza pe complexele de profunzime mai avem șanse de a spune ceva consistent despre Bacovia" (p. 306), motivează criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
variat bacovianismul la cele mai rafinate cote, dar și pentru că sunt, în ultimul timp, ostentativ și nemeritat ignorați de către "instanțele" bucureștene. Nici de data aceasta, vasluianul Th. Codreanu nu uită să-și verse năduful pe corifeii postmodernismului românesc, care au vidat poezia de sacralitate; or susține sus și tare autorul Modelului ontologic eminescian: "Poezia singură, fără Dumnezeu, te aduce în neant" (p. 448). În concluzie, Complexul Bacovia este și va rămâne cu adevărat o carte de referință, iar despre autor se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atinsă de poftă maculării, a contestației oarbe ne obligă să le formulăm. Fiindcă aceste ieșiri vitriolante, într-o epocă de rupere a zăgazurilor, în plină fermentație postrevoluționară nu l-au ocolit nici pe Eminescu. Nu e vorba, firește, de a vida spațiul exegetic eminescian de o discuție critică; respingem și noi uniformitatea de reacție și credem că idolatria nu face casă bună cu discursul exegetic. Bineînțeles, nu de sanctificare și imobilism avem nevoie. Dar, observăm cu regret, demitizarea funcționează și ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
metaforizare, la o mai bună înțelegere a lumii. Opera (majoră, bineînțeles) rămâne o "metaforă epistemologica" (Umberto Eco). lar aventura transmodernă, impusă de epoca pe care o traversăm) rămâne o încercare pe cont propriu. "Bucovina literară", nr. 8-9, august-septembrie 2006 Teodor VIDAM Despre transmodernism În cartea sa recentă privind Transmodernismul, Theodor Codreanu se ocupă de câteva clarificări conceptuale demne de luat în seamă. Postmodernismul ar reprezenta în opinia sa, mai mult o modă decât o paradigmă veritabilă a culturii umane. Se cuvine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Gheorghe PRICOP Theodor Codreanu "Transmodernismul" 248 Florin DOCHIA Theodor Codreanu: "Transmodernismul" 250 Andrei VARTIC Deschiderea porții la porțile Orientului 253 Horia MUNTENUȘ Noua paradigmă a secolului XXI 256 Rodica MUREȘAN "...ism-ul" recent 260 Adrian Dinu RACHIERU Un "ideocritic" 262 Teodor VIDAM Despre transmodernism 265 Mircea DINUTZ "Transmodernismul", de Theodor Codreanu 268 Adrian LESENCIUC Despărțirea de modernitate 273 Amalia VOICU Transmodernismul sau viitorul recent al postmodernismului 280 Lucian GRUIA Theodor Codreanu "Transmodernismul" 283 NUMERE ÎN LABIRINT, I, IAȘI, EDITURA OPERA MAGNA, 2007
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Liberal. Vicepreședinte: Attila Verestoy - senator, Uniunea Democrată Maghiară din România. Secretar: Iosif Boda - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Membri: 1. Florin Bogdan - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Nicolae Zavici - senator, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Ioan Vida Simiți - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 4. Mihai Petrescu - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 5. Gheorghe Ana - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 6. Daniela Popa - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 7. Marian Sarbu - deputat, Partidul Democrației
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
12. Florea Simion - deputat, Comunitatea "Bratstvo" a Bulgarilor din România. Anexă 31 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ ALBANIA (15 persoane) Președinte: Ion Honcescu - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. Vicepreședinte: Vasile Vetisanu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Secretar: Ioan Vida Simiți - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. Membri: 1. Emil Teodor Popescu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Mihail Nica - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 3. Gheorghe Dumitrașcu - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 4. Doru Laurian Badulescu
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Național Țărănesc Creștin Democrat. Membri: 1. Mihai Matetovici - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 2. Petru Godja - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 3. Bogdan Voinea Marinescu - senator, Partidul Democrat. 4. Monica Octavia Musca - deputat, Partidul Național Liberal. 5. Iuliu Vida - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 6. Iuliu Ioan Furo - deputat, Partidul România Mare. 7. Leon Petru Pop - deputat, Partidul Unității Naționale Române. Anexă 42 GRUPUL DE PRIETENIE CU REPUBLICĂ INDONEZIA (10 persoane) Președinte: Bela Ladislau Kelemen Attila - deputat, Uniunea
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Democrat. Membri: 1. Mihai Grigoriu - deputat, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat. 2. Mihai Matetovici - senator, Partidul Democrației Sociale din România. 3. Adrian Nastase - deputat, Partidul Democrației Sociale din România. 4. Tiberiu Vladislav - senator, Partidul Național Liberal - Convenția Democrată. 5. Iuliu Vida - deputat, Uniunea Democrată Maghiară din România. 6. Nicolae Vasilescu - deputat, Partidul România Mare. 7. Ioan Gavra - deputat, Partidul Unității Naționale Române. Anexă 45 GRUPUL DE PRIETENIE CU MALAEZIA (10 persoane) Președinte: Ion Mogos - deputat, Partidul Național Liberal. Vicepreședinte: Ion Pirgaru
HOTĂRÎRE nr. 2 din 21 februarie 1997 privind componenta nominală a grupurilor parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116820_a_118149]
-
Iovan și Lukrecyia Marija, cu domiciliul actual în București, Str. Apusului nr. 83, bl. M 26, sc. 2, ap. 36, sectorul 6. 14. Stanicy Zora, cetățean iugoslav, născută la 12 ianuarie 1965 în localitatea Kula, Iugoslavia, fiica lui Veljko și Vida, cu domiciliul actual în București, str. Ciurea nr. 14, bl. Y 1, sc. F, ap. 24, sectorul 2. 15. Glandi Giovanni, cetățean italian, născut la 31 mai 1957 în localitatea Varzi, Italia, fiul lui Giuseppe și Pierina, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 942 din 23 decembrie 1998 pentru acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122708_a_124037]
-
Vizi Stefan și Regina, cu domiciliul actual în Suedia, 34135 Ljungby, Krokv. 33. 688. Pop Laurențiu Alexandru, născut la 27 octombrie 1965 în București, România, fiul lui Traian și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, 83714 Miesbach, Birkenstr. 6. 689. Vidam Annamaria, născută la 1 aprilie 1968 în Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiica lui Vidam Gyula și Erzsebet, cu domiciliul actual în Suedia, 41876 Goteborg, Bantasteng. 12. 690. Stupar Emil, născut la 17 august 1967 în București, România, fiul lui Stupar
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Pop Laurențiu Alexandru, născut la 27 octombrie 1965 în București, România, fiul lui Traian și Dorina, cu domiciliul actual în Germania, 83714 Miesbach, Birkenstr. 6. 689. Vidam Annamaria, născută la 1 aprilie 1968 în Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiica lui Vidam Gyula și Erzsebet, cu domiciliul actual în Suedia, 41876 Goteborg, Bantasteng. 12. 690. Stupar Emil, născut la 17 august 1967 în București, România, fiul lui Stupar Ioanuț și Rafila, cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg/Lech, Hochvogestr. 11. 691
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
cu domiciliul actual în Germania, 88416 Ochsenhausen, Burghaldenweg. 33. 783. Winzel Emilia, născută la 2 iulie 1949 în localitatea Grădina, județul Constanța, România, fiica lui Ciucă Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 93155 Hohenschambach, Regensburgerstr. 6 A. 784. Vida Elisabeta, născută la 15 martie 1951 în Arad, județul Arad, România, fiica lui Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 84453 Muhldorf, Oderstr. 36. 785. Schuster Claudia, născută la 21 ianuarie 1969 în localitatea Poiana Codrului, județul Satu Mare, România
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
domiciliul actual în Germania, 80803 Munchen, Rheinstr. 10. 23. Grâu Lia-Irina, cetățean german, născută la 25 octombrie 1946 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Rațiu Eugen și Irina, cu domiciliul actual în Germania, 90471 Nurnberg, Hans Falladastr. 88. 24. Vida Cornel, cetățean german, născut la 6 septembrie 1954 în localitatea Curtici, județul Arad, România, fiul lui Istvan și Katalina, cu domiciliul actual în Germania, 72768 Reutlingen, Steinhauserstr. 25. 25. Vida Magdalena, cetățean german, născută la 20 ianuarie 1954 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 61 din 10 martie 1997 privind acordarea cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117437_a_118766]