1,302 matches
-
încă preponderente, pe când un om evoluat, în care se fac simțite tendințele viitorului regn − al semizeilor −, asexuat, va acorda un minimum de atenție acestei activități. În principiu, orice activitate umană realizează spiritualizarea materiei, prin transformarea ei în fluide subtile. Așa cum viețuirea în sine produce fluid eteric, activitatea sexuală, ce antrenează corpul astral, produce fluid astral. Dar dacă fluidul eteric este oricum produs fără ca omul să aibă un control, întrucât este vorba de o activitate (viețuirea) automată, producerea fluidului astral poate fi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
transformarea ei în fluide subtile. Așa cum viețuirea în sine produce fluid eteric, activitatea sexuală, ce antrenează corpul astral, produce fluid astral. Dar dacă fluidul eteric este oricum produs fără ca omul să aibă un control, întrucât este vorba de o activitate (viețuirea) automată, producerea fluidului astral poate fi controlată. Din punct de vedere universal, sunt destule ființe care produc, ca maximum posibil, acest fluid; rolul omului este de a produce ceea ce celelalte regnuri n’o pot face, adică fluid sufletesc și ceea ce
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
un popor, un stat național, respectiv o civilizație. Gradul de dificultate în delimitarea acestora este crescător. Alături de acestea se poate înscrie și comunitatea mică, deoarece oriunde și oricând există și au existat comunități mici, reprezentând cea mai predominantă formă a viețuirii umane. Elementele definitorii ale comunității ar fi: distinctivitatea; dimensiunea redusă, în sensul că cineva poate avea reprezentarea ei în întregime; omogenitatea, echivalentă cu schimbarea lentă; "Activitățile și manierele de gândire sunt foarte asemănătoare pentru toate persoanele de același gen și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe importanța relațiilor de rudenie, mai degrabă decât pe integralitatea relațiilor sociale din zonă. Interacțiunea dintre rudenie și alocarea publică a locuințelor (care menținea relațiile de rudenie în orașele britanice) reprezenta infrastructura comunității. Suprapunerea relațiilor de rudenie cu spațiul de viețuire potențează relațiile de sprijin, care sunt slăbite în cazul separării lor. Alți autori găsesc baza comunității nu neapărat în rudenie, ci în ocupație, religie, rasă, arătând că dacă este să vedem comunitatea ca politică socială viabilă, aceasta va fi posibilă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o localizare geografică, 3) o cultură comună, 4. un sistem social care ghidează și definește comportamentul social, 5) o structură socială, și fiind caracterizată de 6) interdependența funcțională a indivizilor și grupurilor. Astfel, aria geografică, altfel spus un spațiu de viețuire comun, este un element al comunității. Alături de acestea, relevante sunt persistența în timp, prezența unei culturi mai mult sau mai puțin cunoscute și împărtășite, a unui sistem social și a unei structuri sociale, existența unei interdependențe funcționale precum și conștientizarea de către
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
celor mulți care respectă legea. Sunt semne deosebit de grave ale deficienței de solidaritate și a posibilității de acțiune concertată. Decalajul dintre noi și occident este adânc dacă privim fie și numai comparația făcută de Golescu. Pe de o parte, "obștească viețuire veselă și fericită, care să pricinuiește din dreptele hotărâri pravilnicești, ce nu îș au puterea urmărilor numai către cei mici, ci și cătră cei mari, și nu numai către cei săraci, ci și către cei bogați" (Golescu, 1963, 62). Pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
s-a structurat în jurul tâlcurilor de adânc ale acestui sâmbure filosofic. Acum, la ceasul retrospecțiilor, al privirii în urmă către cele făptuite, Mihai Pricop a simțit nevoia să-și explice sieși în primul rând, dar și semenilor, socraticul dicton al viețuirii. A purces la acest proces de deslușire, de dezghiocare a înțelesurilor din miez, prin scrierea unui eseu, care este tot fructul unei lecturi aplicate și de straturi profunde și a unei gândiri și glosări pe marginea acesteia. E o coborâre
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ne apar ca arte ale păstoritului se află una, și anume cea politică, precum și preocuparea sa pentru o anume turmă? Da. Și argumentarea noastră a stabilit că ea reprezintă nu creșterea cailor și nici a altor animale, ci chiar știința viețuirii în comun a oamenilor. Așa. 5. Formele de guvernare (Omul politic, 291d-292a) (Străinul și Socrate cel tânăr) Oare, după părerea noastră, nu este monarhia una dintre formele de conducere politică? Da. Și după monarhie s-ar putea vorbi, cred, despre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și spațiului, de exemplu, sunt cruciale pentru dezvoltarea comerțului. Dreptul de proprietate, organizarea producției economice și a distribuției, instituțiile politice ale statului ș.a.m.d. sunt repere cruciale pentru dezvoltarea socială. Instituțiile ne fac viața mai ușoară, oferindu-ne semnificația viețuirii împreună, permițând actorilor sociali să obțină beneficii pe care altfel nu le-ar fi putut avea. Stabilitatea instituțiilor, împreună cu împărtășirea de către membrii unei comunități a conștiinței acestei stabilități, oferă posibilitatea apariției comportamentelor care asigură obținerea acestor beneficii. Knight (1998) consideră
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unde companiile transnaționale nu ajung din motive geografice, de dimensiuni ale comerțului (volumul posibil al produselor comercializate), de veniturile populației (zone sărace) etc. Cea mai mare parte a acestui spațiu economic este locul de existență a micii gospodării rurale, unde viețuirea se desfășoară la nivelul subzistenței, componentă a stării de sărăcie.<footnote Bran, F., Manea, G., Rădulescu, C.V., Ioan, I., op. cit. footnote> Jumătate din totalul populației Terrei locuiește în mediul rural și o mare parte din aceasta se încadrează, ca nivel
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
la subzistență, nivel din care dorește să evadeze, explicându-se migrația către oraș a populației rurale. Este schema nesustenabilă a evoluției societății actuale, orașele nu pot fi suportul dezvoltării durabile, mediul rural s-a dovedit durabil de-a lungul istoriei, viețuirea și supraviețuirea omului având loc în echilibru cu natura.<footnote Ibidem. footnote> Reconsiderarea mediului rural, a economiei gospodăriilor de mici dimensiuni unde locuitorii trăiesc la nivel de subzistență, în sensul consolidării activității economice, susținută de progresele contemporane în știință, tehnică
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
copii rămași în grija unor rude, gospodării neglijate și terenuri agricole nelucrate, stagii de pensii incomplete etc.). O țară responsabilă pentru cetățenii săi încearcă să gestioneze fenomenul migrației luând în considerare și perspectiva reîntoarcerii celor plecați și asigurarea condițiilor de viețuire, completarea deficitului de populație, asistența continuă acordată emigranților. Prin importanța, amploarea fenomenului și durata acestuia, gestiunea situației emigranților poate constitui o anexă la strategia națională de dezvoltare a unei țări, generatoare de emigranți pe care să-i considere temporari și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
carte, la o filosofie, la o operă de artă, la o priveliște, la o meditație, la o acțiune civică. Și în esență o invitație la cunoaștere, adică la viață. Căci fără cunoaștere, deci înțelegere, nu există adevărată viață, ci simplă viețuire, biologie oarbă. Dintr-o relatare a lui D.I. Suchianu aflăm că Ralea plănuise cândva, în tinerețe, o carte cu titlul L’honneur de comprendre. Vocația și curiozitatea de a înțelege erau la el nu numai o apetență structurală, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
o agitație obscură, previzibilă, reluată la nesfârșit, transpusă în notații rapide, în încercarea de a da substanță imaginii unui mediu. În fiecare moment, pe stradă, în tramvai, dar mai cu seamă înlăuntrul curților, în case, în odăi, se întâmplă ceva. Viețuirea în formele ei cele mai banale, făpturile insignifiante cu porniri primare ori cu agresivitate calculată și mai ales cu tabieturi, rutină, stereotipii domestice caracterizează o lume măruntă, vădit grijulie în a-și conserva mărginirea și imobilismul. Ca într-un album
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
cărora, tocmai de aceea, le cade victimă. Romanul masiv și cam prolix Oameni în cătușe de aur (1945) contrapune, într-un schematism vârtos, două lumi: „surtucarii”, trăind în bunăstare și în indecente mondenități, și „plugarii”, cei care, nemaiputând îndura batjocura viețuirii de azi pe mâine, încep să-și manifeste revolta. Iscați dintre ruralii mai răsăriți, comuniștii, pasămite, dirijează fluxul crescând al nemulțumirii spre un „front” cu pretenții politice, de un radicalism ce nu prevestește nimic bun. SCRIERI: Funeralii naționale, București, 1937
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
lui condiție, de „țăran” (prin locul copilăriei și al experiențelor existențiale fundamentale) și, simultan, de intelectual (prin studii, carieră, preocupări literare etc.), sesizată și consemnată de același E. Lovinescu. Astfel, bun cunoscător, din interior și în profunzime, al ruralului, al viețuirii sătești, căreia îi aplică - în literatura pe care o face - o privire citadină, cultă, modernă, I. reprezintă, într-o versiune minoră (esteticește, dar și sub raport ideatic), un tip de scriitor reprezentativ pentru literatura română modernă. Înzestrat cu un talent
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
în sudul țării, în părțile Muscelului, unde copilul urmează clasa a III-a la Văcarea, pentru a reveni la Mălini în 1945. Copilăria lui L. a fost marcată de două experiențe, una fericită și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător; aici a întâlnit sălbăticiuni, ciobani cu turme de oi, rapsozi populari, un tărâm feeric, protejat de expansiunea civilizației și marcat de
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să mulțumesc tuturor celor care au contribuit, în diferite moduri, la finalizarea acestei lucrări, în primul rând doamnei Monique Alexandre, care a reprezentat pentru mine, pe parcursul acestor ani, nu doar modelul cercetătorului patristic, ci și un model de gândire și viețuire. Îi sunt profund recunoscător pentru ajutorul său statornic și generos, pentru sfaturile întotdeauna binevoitoare, pentru euergesia sa. Versiunea de față a beneficiat din plin de observațiile făcute de membrii comisiei la momentul susținerii tezei, 10 iulie 2002. Mulțumesc domnilor Enrico
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu tema principală din capitolele anterioare. Credem totuși că tipul de lectură intertextual oferă o mai adâncă înțelegere a fragmentului nostru. Capitolele 11-13 formează un scurt manual de identificare și de neutralizare a falșilor profeți. „Profeții” reprezintă modelul absolut al viețuirii în Cristos. Exemplul lor trebuie urmat de toți, chiar și de episcopi și diaconi (cap. 15). Asemenea predecesorilor lor din Vechiul Testament, profeții creștini vor primi din partea comunității, după cum precizează de fiecare dată textul, „toată pârga produselor teascului, a ariei, a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ueritas. Drept urmare, Origen se adresează în primul rând acestora, încercând să le arate că răul intelectual (greșeala în planul doctrinei creștine) este de mii de ori mai dăunător decât răul moral (delăsarea la nivelul practicii): „Iar dacă încălcarea regulilor de viețuire este un rău, cel mai mare, după părerea mea, este acela de a nu respecta dogmele și de a nu gândi după regula adevărată a Scripturii. Iar dacă suntem pedepsiți atunci când săvârșim păcate împotriva moralei, cu atât mai mult vom
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
determină. Persoana umană este și are viață pentru Însuși faptul că e situată În limitele lumii care, determinând-o, o protejează. Și Întrucât lumea este viață, persoana nu poate avea viață decât În lume. Rezultă de aici faptul că semnificația viețuirii persoanei o dă numai faptul de „a-fi-În-lume”. În cazul acesta, mai are vreun sens ca persoana să lupte cu lumea? De ce totuși aceasta continuă să facă efortul de a depăși lumea, de a ieși dincolo de limitele acesteia? Aceasta este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și cu portrete, uneori chiar șarje, în care ironia de calitate face casă bună cu aciditatea notelor pamfletare (N. D. Cocea, D. D. Patrașcanu). Cartea include fericit și rândurile dedicate lui Mihail Sadoveanu, prieten ceva mai vârstnic, cunoscut în perioada viețuirii la Fălticeni. Informațiilor biografice, prețioase, li se alătură câteva păreri, oricând demne de luat în seamă, privitoare la arta scriitorului și la destinul operei. S. apare, din aceste pagini, în postura unui comentator matur, bine orientat în meandrele vieții literare
SAVEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
la discursul reprodus, reluând spusele altor personaje, uneori pe ample porțiuni. Esențiale sunt nu atât tehnicile narative, cât viziunea de ansamblu, revitalizarea mitului și a simbolului, deschiderea către gândirea tradițională, filosofia implicită. Definitorii sunt și atmosfera, anecdotica episoadelor componente, esențializarea viețuirii anonime, „banale” și „derizorii”, descoperirea și revelarea a ceea ce criticii (Mircea Iorgulescu, Vasile Popovici) au numit „feeria cotidianului”. Aceasta este, de fapt, marea temă a prozatorului: beatificarea vieții mărunte, a existenței obișnuite, aparent nespectaculoase, săvârșită fără recurs la vreun idilism
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
febrilă, cu un temperament inflamabil, sceptic în privința capacității filosofiei și științei de a formula adevăruri esențiale despre existență, dar având o încredere neclintită în posibilitatea de cunoaștere prin revelație, T. a devenit un contestatar tot mai vehement al modului de viețuire contemporan. Apropiat, inițial, de cei mai de seamă frondeuri „bântuiți de patima de foc a Duhului înnoitor” (Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran ș.a.), el visează, în articolul-program din „Floarea de foc”, „un stil arzător cum sunt flăcările”, menit să
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]