744 matches
-
a și dezvoltat gândirea socialistă, răspândind-o apoi prin înființarea internaționalei socialiste. Această ideologie violentează unul din cele mai puternice instincte sociale și anume instinctul de proprietate căruia, nerecunoscându-i-se importanța pentru om și în general pentru orice ființă viețuitoare, este etichetat ca rău social, sursă a inegalității și conflictelor sociale, prin urmare proprietatea trebuie desființată. În locul proprietății individuale și familiale instituie proprietatea colectivă (colectivismul) prin orice mijloace, proprietate ce revine societății în ansamblul ei. Nu a realizat faptul că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
gravă, pentru că știința nu a reușit să depășească limitele stricte ale materiei, nu a reușit să treacă dincolo de sfera schimburilor de energie și materie, prin urmare nu are mijloace de a pătrunde partea imaterială a lumii, în special a lumii viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu explorarea Și sfârșitul dibuirii pururi va fi S-ajungem de unde am pornit Și să cunoaștem locu-ntâia oară”. Cunoscând în detaliu natura umană, ca om de știință, în tot ceea ce are ființa umană mai caracteristic, distinctiv, dar și comun lumii viețuitoare, dincolo de raționamentul științific de cele mai multe ori demonstrat experimental, Paulescu își extinde aria preocupărilor sale abordând probleme de sociologie, religie, morală, etică, în scrieri memorabile din nefericire puțin cunoscute astăzi. Conspirația tăcerii care i-a înconjurat opera și continuă să-i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
marii săi contemporani) care face distincția între creierul impulsiv și creierul reflexiv. În această concepție creierul impulsiv (care cuprinde structurile nervos centrale arhaice) coordonează activitățile bazale ale organismului și în același timp conservă instinctele de bază ce permit oricărei ființe viețuitoare să supraviețuiască. La rândul său creierul reflexiv (cortexul cerebral) realizează componenta rațională a comportamentului uman, în plus deține facultățile superioare ale acestuia (rațiunea, memoria, judecata) și capacitatea de a tempera activitatea creierului impulsiv prin acțiunea mentalului conștient, format prin educație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu găsește calea spre pace, spre înțelegere și armonie? Răspunsul la întrebare nu poate fi unul simplu, având în vedere complexitatea ființei umane, dar mai ales calitățile ei distinctive ca specie și locul special pe care-l ocupă în lumea viețuitoare. Într-adevăr omul face notă aparte în lumea vie prin facultățile sale; memorie, judecată, raționament, limbaj, comunicare, facultăți ce-i conferă capacitatea de a cunoaște și de a domina natura. În plus, ca un corolar al acestor calități și ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anarhică, plină de conflicte în societățile umane și între societățile umane, Paulescu ajunge la concluzia că toate acestea par să fie tocmai rezultatul capacităților superioare ale omului și libertății sale de a alege, ceea ce-l va deosebi de restul lumii viețuitoare. De aici impasul atâtor doctrine filosofice, politice și religioase aplicate societății umane care nu au avut în vedere decât aspectele exterioare ale comportamentului uman și nu raporturile sale cu lumea concretă, de aici și faptul că majoritatea acestor doctrine rareori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este esențial și elementar în existența individului și colectivității, interpretând lucrurile și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
științifică: raționamentul prin analogie, logica științifică, experimentul, proba și contraproba, ajunge să demonstreze că așa cum materia brută caracterizată prin masă (greutate) și întindere (volum) este capabilă de transformare prin energia în stare potențială pe care o conține, tot așa lumea viețuitoare care, în structura ei, are elementele lumii materiale trebuie să aibă un agent care-i coordonează existența și evoluția, agent pe care-l denumește suflet. Demonstrația pe care o face în volumul „Fiziologie Filosofică” este una de excepție, argumentul său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
un agent care-i coordonează existența și evoluția, agent pe care-l denumește suflet. Demonstrația pe care o face în volumul „Fiziologie Filosofică” este una de excepție, argumentul său cel mai puternic fiind caracterul distinctiv pe care-l are lumea viețuitoare fața de lumea inanimată și anume finalitatea. Finalitatea, ca trăsătură esențială și caracteristică vieții, relevă faptul că nimic din structura și funcția unui organ sau sistem nu este întâmplător, ci toate aceste aspecte se derulează ca și cum ar fi subordonate unui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
că aceasta se desfășoară haotic, fără o coordonare preexistentă. „Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oui fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea care se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe iângă care toată arta noastră nu este decât un fel de încercare copilărească,,. Codul genetic care s-a dovedit a fi artistul desăvârșit ce modelează și coordonează evoluția individuală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
T. Popa. Ceea ce unește peste timp gândirea acestor titani ai științei și culturii noastre s-ar putea rezuma în câteva ipostaze în care ambii se regăsesc: - amândoi consideră că ființa umană, ca structură și funcție (ca de altfel orice ființă viețuitoare), depășește capacitatea materiei de a se organiza și că structura este predestinată unei funcții în virtutea căreia se dezvoltă și se perfecționează. - Acceptă evoluția ca proces al devenirii și desăvârșirii ființei umane în cadrul civilizației pe care omul și-o construiește. Acest
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
medicina, încă victimă a multor teorii și speculații, i-au dat posibilitatea să depășească cu mult domeniul acesteia, abordând probleme de ordin social și filosofic, multora reușind să le dea un răspuns argumentat științific. Cum filosofia abordează esența existenței ființelor viețuitoare în raport cu materia brută, prin conexiune, medicina ar trebui să constituie punctul de plecare a oricărei abordări filosofice - spune Paulescu - pentru că numai știința medicală recurge la științele fizico- chimice și științele naturale pentru a explica fenomenele vitale. A oferit astfel o
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înainte și înapoi, la un unghi de 45 de grade, iar Turnul Abyss Turbo al tuturor curajoșilor, produce căderea bruscă de la 62 m înălțime. Un habitat stâncos denumit Pacific Pier cu apă și valuri adăpostește lei de mare și alte viețuitoare de pe Coasta de Nord a Californiei, care trăiesc în pace întrun climat specific lor. Un Dragon pe șine te plimbă cu o viteză amețitoare și te răsucește în toate felurile, fiind indicat doar celor cu inimă puternică și fără rău
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
demiurgică. Un asemenea motiv trimite către cel al dualității originare, dualitate prin care se manifestă însăși divinitatea supremă în actele ei de creație. Un alt motiv, probabil mult mai arhaic, îl reprezintă cel al colaborării între divinitatea creatoare și unele viețuitoare în scopul continuării și desăvârșirii creației. Tocmai în sensul acesta intervin în procesul de creație a lumii pământești ariciul, broasca, cățelul pământului ș.a. Astfel de viețuitoare au câteva caracteristici comune: comportă ceva primar sau elementar în ordinea vieții, duc o
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
de viață, trece dincolo de aceste aspecte; finalmente, sunt afectate comportamentele generale, sistemele de valori, atitudinile și mentalitățile, capacitatea de inovare și de progres a societății etc. Raționamentul se bazează pe analogia cu schimbările suferite de organismul uman sau al altor viețuitoare odată cu înaintarea în vârstă și cu trecerea spre stadiul de bătrânețe, când o serie de calități fizice și intelectuale slăbesc, când mobilitatea, adaptabilitatea, spiritul de inovare etc. scad sensibil. Altfel spus, se susține că, dacă într-o societate crește ponderea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
unii da pentru alții nu. Frumos ce nu se înfățișează cu față, cu brațe sau alte întruchipări trupești, frumos ce nu-i cutare gând sau cutare știință; ce nu sălășluiește în altă ființă decât în sine; nu rezidă într-un viețuitor pe pământ, în cer sau oriunde aiurea; frumos ce rămâne el însuși întru sine pururea identic sieși ca fiind de un singur chip frumos din care se împărtășește tot ce-i pe lume frumos fără ca prin apariția sau dispariția lucrurilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rămînea întrebarea pentru ce m-am născut și ce am eu de făcut în această viață ? Majoritatea oamenilor răspund la această întrebare că ei au întemeiat o familie și au lăsat urmași. Un răspuns cam naiv și simplist din moment ce orice viețuitoare, orice gîndac este capabil de această ,,performanță”. Probabil că și eu aș fi gîndit la fel dacă aș fi putut să-mi fac o viață normală bazată pe efort propriu și muncă cinstită. Dar miam dat seama că toată istoria
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
înțelepților cu lumea” ... REPORTER: Criticii literari au spus despre această operă că este prima lucrare filozofică românească. DIMITRIE CANTEMIR: Da, este o lucrare în care prezint disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință și sugerez superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare. REPORTER: Pe când erați la Constantinopol ați scris lucrarea „Istoria ierglifică” despre care criticii literari au spus că este prima încercare de roman politic-social. Puteți să ne spuneți de ce? DIMITRIE CANTEMIR: Bineînțeles. Este o lucrare care satirizează lupta pentru domnie între
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
frig, o mare parte din energia produsă suplimentar, peste metabolismul bazal, poate fi folosită pentru termogeneză. Calculul randamentului energetic este apreciat la 70% (energie transformată în ATP și utilizată ulterior), întrucât decuplarea oxidativă pentru termogeneză este un proces obligatoriu pentru viețuitoarele homeoterme și nu o risipire inutilă a energiei. Mai mult, câștigul ponderal excesiv înregistrat la unele persoane s-ar putea datora unei „eficiențe energetice crescute”, prin hipoexprimarea proteinelor decuplante în țesutul adipos, în țesutul muscular și posibil în alte țesuturi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
zilele negre”. Perioadele de abundență de hrană nu erau niciodată prea lungi sau prea numeroase pentru a apărea excesul ponderal de lungă durată. Un animal obez devenea greoi și expus la dispariție prin scăderea capacității de a se apăra față de viețuitoarele concurente. În condițiile vieții în stare de libertate, animalele sălbatice nu puteau ajunge obeze decât accidental. 8. Surse alternative de carburanți Toate celulele sunt capabile să folosească glucoza ca substrat energetic. Creierul este un organ dependent de glucoză, întrucât acizii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
de capacități esențiale ale unei specii, adică acele caracteristici care fac ca un individ să fie membru al unei specii, fără ca aceste capacități să fie distincte pentru fiecare specie în parte. De exemplu, oamenii au în comun cu multe alte viețuitoare capacitatea de a se mișca prin mijloace proprii. Pe de altă parte, abilitatea umană de a găti sau abilitatea de a cânta la un instrument, deși sunt specifice, nu sunt esențiale. Dezvoltarea și bunăstarea depind de aceste capacități esențiale și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de la geocentrism la heliocentrism la începuturile științei moderne și inerția teologilor creștini în asimilarea dovezilor științifice. Al doilea moment îl reprezintă darwinismul, adică teza că, în cele din urmă, ca produs al evoluției prin selecție naturală, omul este asemănător celorlalte viețuitoare. În fine, aș menționa aici și contribuțiile psihologiei, în special pe Freud, cu teza că subconștientul are un rol decisiv în comportamentul uman, ceea ce înseamnă că omul nu este condus doar de rațiune. Acum etica mediului reprezintă noua provocare prin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
similară celei omenești, nu se ajunge până la încercarea de a da o justificare teoretică ideii de drepturi ale animalelor. Consider că aceasta este o graniță teoretică foarte importantă care legitimează separarea discuției. 2.1. Eliberarea animalelor Când vorbim despre celelalte viețuitoare le numim animale, adică o facem ca și cum noi am fi complet diferiți de ele, ca și cum noi nu am fi în nici un fel animale. Și pentru că suntem diferiți credem că suntem îndreptățiți să acționăm asupra lor oricum vrem și că putem
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încercăm să-i răspundem moralistului kantian care caută un statut special pentru oameni, atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită cu ideea unui tratament egal aplicat tuturor viețuitoarelor, pe modelul propus de Bentham privind criteriul suferinței. Mixajul utilitarist-kantianist de mai sus pare în dificultate în câteva situații. Una este aceea în care nu producem nici un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ouă încondeiate. Ei, da! N-are decît să-și bată joc de mine, apa aceea iluzorie! Iurtele înseamnă oameni, cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact, venind în întîmpinarea noastră. O întreagă familie, cu tineri, bătrîni, copii, ne înconjoară cînd coborîm din mașină. Vorbesc toți odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]