4,373 matches
-
intrat la apă, nenorocitule! Ce trufaș erai când mă călcai în picioare, bestie ordinară! O să te ajungă blestemele mele, fir-ai al dracu’ cu tot neamu’ tău! Și pe tine și pe ăla de m-a pângărit, mânca-v-ar viermii de jigodii să vă mănânce! Nu m-au atins alții... Nu am mai putut să mă las mângâiată de mână de bărbat. Nu am mai avut liniște. Nopțile mele au fost albe. Ar ajunge lacrimile mele să vă înece pe
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
mutarea din viață. Acestea sunt călătoriile căii celei cumplite, pe care mulți călătoresc. Dar și sălașul cel cuvenit lor îl vor afla. În locul desfătării, foamea; în locul beției, setea; în locul odihnei, chinul; în locul râsului, tânguirea; în locul alăutei, plângerea; în locul îngrășării trupului, viermele cel neadormit; în locul jocurilor, a fi împreună cu demonii; în locul meșteșugirilor drăcești, întunericul cel mai dinafară și gheena focului și cele asemenea acestora. În ziua cea înfricoșătoare a Judecății fiecare va fi întrebat dacă a păzit și dreapta mărturisire a credinței
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
reproșuri inutile, că fusese împinsă să dobândească un handicap al conștiinței. Emanuel îi mărturisește tot trecutul său, inclusiv iubirea pentru Adina. „Și dintr-o dată, în inimă i se ridică deasupra tuturor sentimentelor confuze, privindu-l cum se târa ca un vierme, ideea triumfului. Triumfase în sfârșit, asupra lui.” Nina înțelege că dobândise victoria asupra tuturor umilințelor, durerii, deznădejdii, nefericirii aduse în sufletul ei de un om cu un uriaș handicap - acela al conștiinței. „Cât timp Nina fusese internată în spital, nici măcar
NATURALEŢE ŞI FORŢĂ EPICĂ ÎNTR-UN ROMAN DE REFERINŢĂ DESPRE OAMENI OBIŞNUIŢI CARE LUPTĂ ŞI AJUNG SĂ ÎNVINGĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361519_a_362848]
-
copaci bătrâni. Zgârmau[1] cu un băț în praful maroniu și umed de rădăcini putrezite. Găseau licurici și umpleau vârfuri de rămurele, apoi se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
ce-i de dres, când raportul fu citit de alesul președinte: “Vrem, le spuse el stârnit, să nu fie ca-nainte. Altă lume să durăm, ce nelume să se cheme - după chipul ce-l avem - și-unde omul fi-va vierme!” Când elanul se mai stinse și ei toți se așezară, mulțumiți că se atinse unanimul de-altă oară, un sfrijit luă cuvântul - neica nimeni în congres - și le spuse: “Sunt cu totul uluit de-acest demers. Ce vreți voi? O
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
nu mi se arată între trăsnet și spaimă - nici nu mă suduie - nici nu-mi ia din haină - ci șade noaptea în mijlocul lacului - și privește - fermecat și pe gânduri - cum lebăda unduie Dumnezeul meu - Cel Care nu mă vrea vierme ori tină - ci mă ridică în slava Sa lină - și frate îmi spune - întru toate cele orânduite și bune Dumnezeul meu nu mă vrea rob de pe alt mal - ci doar să sorb - din când în când - dimpreună cu El - din
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
m-am făcut inginer și m-am apucat de scris versuri. A fost și este o salvare. În 1989, deși nu credeam în fragilitatea sistemului, m-am bucurat că a căzut. Nu știam că dintr-un cadavru pot ieși atâția viermi. Am început treptat să realizez că economia de piață este o economie bazată pe furt și corupție. Desigur sunt și oameni care muncesc cinstit, dar cum poți fi cinstit până la capăt într-un nou sistem, moralmente la fel de depravat ca și
FARMECUL DISCRET AL BURGHEZIEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364048_a_365377]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > FLORENTIN SMARANDACHE - AFORISME DE VIAȚĂ (IX) Autor: Florentin Smarandache Publicat în: Ediția nr. 966 din 23 august 2013 Toate Articolele Autorului Am o lume întreagă în capul meu ... Mișună ideile ca viermii ... Știința este infinită. Întotdeauna se va putea găsi ceva nou. Realizările mari se nasc din idei mici. Nu mai există cinste în lume, ci doar interese. Fiecare se revoltă împotriva dictaturii altora, dar vrea să impună dictatura sa! În societatea
AFORISME DE VIAŢĂ (IX) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362866_a_364195]
-
multe ori ne opream înainte de a ne cufunda în apele somnului pentru a păși înspre tărâmul viselor, priveam cerul pentru a ne încredința dorințele stelelor. Dar, cine sunt eu? Poate urmașul lui Yoryck, adică un alt craniu rămas de la festinul viermilor. Hidos monstru, sacră depravare! Oare mai trăiesc, Niky, sau delirez într-o ultimă sforțare a conștiinței, înainte de „Marea Trecere”? Pluralul morții, nașterea. Dar pentru aceasta trebuie să fim doi. Însă Ela nu mai este. A murit de două ori, odată
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
maci, lumânărele galbene și de cicoarea albastră ce părea cioburi de cer senin de vară timpurie căzute pe pământ. Vântul poznașul îmi fâsâia pe la urechi, iar stâlpii de telegraf aliniați defilau în poziție de drepți pe marginea șoselei. Cocostârcii înfulecau viermi și broaște de prin mlaștini. Aș fi vrut să oprească motocicletă, să pot prinde un cocostârc pe care să-l iau cu mine. Cand ma auzea tata ce vreau, îi zâmbea compilice mamei. Odată, la insistențele mele, a oprit motorul
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
de mit 9. Miracolele de la Glodeni 10. Calendele măgarilor 11. La pas prin mările sudului 12. Ping-pong cu mingea de cârpă Desigur că urmează altele și altele la fel de incitante la meditație și lectură, unde fiecare milimetru, din fiecarele lui sunt viermii luminii ce colcăie hieratic la umbra gândului căzut în dedeochi vânăt de nemărginire din humorul de certă calitate. N-ai voie să deschizi niciuna din aceste cărți dacă nu ești pregătit să iei cuminecătura cuvântului bogat în esențele pline de
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
Acasă > Strofe > Timp > ROZA TUTUROR TIMPURILOR Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Corpul meu de om va face viermi, Miezul meu de suflet sufla ierni Și din ochii mei aproape terni, Rând pe rând, aievea, să te cerni. Mâna ta șezând pe pieptul meu, Mâna mea șezând pe pieptul tău, Mâinile șezând pe Dumnezeu Și cu Dumnezeu căzând în
ROZA TUTUROR TIMPURILOR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361045_a_362374]
-
el, ca toată fauna vulgaris din văgăuna cea binecuvîntată de Dumnezeu. Cămiloaiele, cele purtătoare de coglioni, bella ricompensa (sospirando!), cămiloii adică, pentru că trebuie să fim în consens, cel puțin cu regnul animal, dacă nu cu șmecherocrația, apăruseră peste noapte ca viermii de mătase în lumina palidă a lunii, umblau peste tot, trecuseră pe la stadionul internațional de fotbal, mimaseră lovitura de cap, suflaseră pe nări hohotul tribunelor: Huo!, rumegaseră cu finețe cîte ceva din înțelepciunea acumulării cantitative spre saltul calitativ, una dintre
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
ținta.” Părul de aur și obrazul ca mărul: „Purtam în plete flori albastre, flori de tei și stele. Azi, e tot mai auriu părul, dar nu maiîmpodobește obraji roșii ca mărul, ci pământiul ten al celui ros pe dinăuntru de viermele invidiei, al neputinței, al păcatului.” Ochii mari: „Nu mai sunt azi «cât istoria noastră». Nu mai sunt cei ai cunoașterii, ci ai curiozității bolnave de banalitate.” Mâna rece: „Veneam de dincolo și totuși mângâiam. Azi se strâng mâini reci - nu
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012. Coboară un frig pe șira spinării până-n călcâie șarpele rece, blestematul, cunoașterea se plătește da, se plătește, așa e drept Ah, ochii, urechile, gura se vor umple de pământ viermii vor clădi castele Ah, încă văd, aud, grăiesc, cu voi, cu mine, cu apele, cu norii Citește mai mult Coboară un frig pe șira spinăriipână-n călcâieșarpele rece,blestematul,cunoașterea se plăteșteda,se plătește,așa e dreptAh,ochii, urechile, gurase vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
SĂU Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1137 din 10 februarie 2014 Toate Articolele Autorului În drumul său În drumul său spre neant, bicefaloclenia a mai dobândit o victorie, o victorie jalnică și ridicolă, așa cum cocoșul trâmbițează prinderea unui vierme umed și roșu sub baliga proaspătă a calului, un bicefal cu două ramuri aruncate spre cer, el - un urmaș al lui Down, bietul de el, buchisind încă la gramatica lui Trăznea, mă bucur de o bună tovărășie, încet ne urnim
ÎN DRUMUL SĂU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364129_a_365458]
-
pe un călugăr: - Ce ai lucrat astăzi?, la care monahul cufundat în gânduri îi răspunde cu o voce blândă: - Eheeei! Am lucrat destul, în plus, am îmblânzit doi șoimi, am condus doi cerbi, am înfrânat doi ulii, am răpus un vierme, m-am luptat cu un urs și am îngrijit de un bolnav. Impresionat de cele auzite, starețul îi spune: - Ce tot vorbești omule, noi nu avem astfel de animale în mănăstire? Și după câteva clipe de tăcere, monahul continuă cu
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
picioarele mele; trebuie să am permanent grija lor, să le conduc pentru a nu mă duce la păcat. Ulii sunt mâinile mele, pe care caut sa le înfrânez și să le pun la lucru; altcumva m-ar face să păcătuiesc. Viermele e limba mea, cu care mă lupt să nu bârfească pe alții. Ursul este inima mea cu care mă bat mereu, pentru a nu mă lăsa ispitit de lucrurile lumii. Bolnavul este tot trupul meu, de care port grijă să
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
141 RĂSPUNSUL ÎNȚELEPT AL LUI AVVA OLIMP Un frate s-a dus la avva Olimp în lavra lui avva Gherasim alături de sfanțul riu Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
dus la avva Olimp în lavra lui avva Gherasim alături de sfanțul riu Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142 ALT RĂSPUNS ÎNȚELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU Un alt frate s-
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
în lavra lui avva Gherasim alături de sfanțul riu Iordan și i-a spus: - Cum poti sta aici cu atâta arșiță și cu atâția țânțari (atâția viermi de lemn care te supără)? Bătrânul i-a răspuns: - Rabd viermii ca să scap de "viermele cel neadormit". De asemena suport și atâta arșiță de frica focului cel veșnic. Arșiță de aici este trecătoare, focul celălalt nu are sfârșit. CAPITOLUL 142 ALT RĂSPUNS ÎNȚELEPT A LUI AVVA ALEXANDRU Un alt frate s-a dus și el
LIVADA DUHOVNICEASCA (46) de ION UNTARU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363197_a_364526]
-
din 12 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Semnele pe care le descifrez săpate în piatra destinului sunt aproape șterse, ceea ce vor să spună pare rupt din alt univers. Simboluri ciudate îmi răscolesc memoria mai adânc decât pot să știu, ca viermele face tunel în mărul discordiei. Inima și sufletul din mine se mută, se rotesc punctele cardinale și zilele se orientează spre nord. Sămânța naște întrupare înainte de a păși peste margini unde timpul nu poate șterge urmele de urme lăsate. Cerul
SEMNELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363248_a_364577]
-
de indiferența publică, ajunși chiar patroni. După ce-l ajuți, mârlanul îți pune condiții, pentru că așa i se pare lui firesc. Marșăm la maxim pe păcănele și pariuri sportive, devenite patrimoniu național, iar galbenul blond a înlocuit materia cenușie. Pâinea cu viermi e țestuită pe cărămizi importate din Grecia. Triada pești-prostituate-cămătari vrea să fie votată la Președinție de toți mamuții care fură cu cardurile banii occidentalilor. Nu avem încă suficientă diaree să facem băi lejere în apa democrației, plină de bătături pe
RADIOGRAFIA ZILEI-NAŢIUNE FĂRĂ RAŢIUNE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368291_a_369620]
-
nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Poporul român, în excelența sa este un popor de „blajini” popor fiu al înaintașilor pelasgo-geto-daci! Am primit întotdeauna cu brațele deschise, pe orișicine! Acești „orșicine” s-au dovedit a fi cu toții niște viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor. Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
pe scena nesfârșită-a Oceanului Atlantic eu aș juca-n picioare sublimul nostru veac [3] Când aș cădea pe țărmuri de-atâta oboseală aș mai voi în lume să-mi fie-o sile-adâncă de cărnurile mele vărsate peste țărmuri la care viermii lumii se-ndeasă și mănâncă [4] Și mi-aș aduce-aminte apoi într-un târziu cum că de fapt în veacuri iluzie eu sânt metaforă pe cerul unei specii mioape fata morgana-n veacuri străină apărând [5] Născut eu sânt la poarta
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]