1,941 matches
-
categorii: cu scurgere permanentă și cu scurgere periodică. Din ultima categorie face parte și Bârladul, alături de Bahlui și Jijia, care sunt lipsite complet de scurgere în timpul verii, însă, fiind situate într-o zonă de stepă și silvostepă, permit apariția unor viituri izolate, de scurtă durată, ca urmare a ploilor ciclonale locale. Repartiția precipitațiilor indică o cantitate medie anuală de 500-700 mm pentru Podișul Moldovei; de altfel, partea estică este mai slabă în precipitații decât cea vestică. În funcție de alimentare și regimul precipitațiilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al primăriei seamănă cu botul girafei... Îl perpelea băștinașii pe depozit, dar minune încă la sânul lor nu se ivea... Dinamitau putreziții stăvilarul, pe motiv că li se păruse că pârâul aducea cu coada jivinei... Dar singura mulțumire era că viitura ce-o provocase târa jumătate din case din sat direct în Bulgaria, că altă împlinire miraculoasă nu mai primea... De abia când la un gălbejit de la cancelaria de Științele Naturale i-a picat fisa și s-a bunghit că petele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai pridideau să împingă grămezile de măruntaie lepădate în ele de la viței, puhoaiele Bucureștioarei se răsculau, își săltau singure chepengurile răsturnate deasupra și croite din podețe groase și bulumaci. Și atunci, neîndreptățitele șuvițe năvăleau să pună ordine, dând huța-huța, pe viiturile lor, pe puradeii înecați din mahalalele Lucaci și Udricani, cărîndu-i și dând lovituri înfundate, cu hoiturile lor micuțe, în zidurile spătarului Mimăcaru și în cele ale fonfăitului paharnic Nicolache... Era de mirare cum nici un tablagiu, securist sau vreun băgător de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
încurcătură. Gloata nu stătea pe loc nici măcar o clipă, își făcea loc cu coatele, se oprea când avea în față un blocaj (un flăcău cu o desagă pe spate, două femei ce-și smulgeau părul din cap) și înainta precum viiturile unui fluviu, curgând în direcții neașteptate. Îi rugă pe marinarii ce-l însoțeau să-l lase singur. Fu cotropit de o frică stranie, dar imediat după aceea un soi de euforie subtilă îl împinse înainte ca pe un cerșetor. Chiar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
construi acest pod a mai fost un pod de lemn construit cam în anul 1890, cu 10 deschideri de 6 m, cu 2 urși simpli suprapuși. Nu avea spărgători de gheață, nici piloți de stabilitate și a fost luat de viitura extraordinară a Bârladului din 1909. În timpul războiului (1917) armata rusă construiește aici un pod provizoriu de brad, care durează cam patru ani și este luat de ape”. Necesitatea reconstruirii podului era motivată prin imperativul de a avea o lesnicioasă „legătură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevăr ca într-o casă de păsări: totul vine fără să fie cerut și se înfulecă cu totul. Se reped întâmplările vieții din toate părțile în propria casă și crapă, că vor sau nu. Uneori propria mea conștiință urcă ca viitura, la ideea că omorul ar putea să fi fost prima idee pe lumea asta, și că "Trebuie să ucizi" nu-i de loc "Trebuie să ucizi" ci chiar omul însuși este "Trebuie să ucizi", așa cum trebuie Cerul să fie Cer
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
curios, cum putem să împiedicăm scroafa să urce-n copac, adică renunț area la avioanele lui Băsescu și să-l determinăm să-și întoarcă privirea spre nevoile reale ale poporului. PARTIDELE LOCALE și șefii lor A fost un fel de viitură politică, fără încrâncenări locale și fără prea mare miză pentru locuitorii acestui județ atenți doar la prestația (bună) a Gabrielei Crețu care ne va reprezenta la Bruxelles. Au fost alegeri fără campanii electorale, așteptându-se totul de la bidiviii din frunte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tâmpiți, bețivi sau analfabeți nu știu unde pun ștampila când au ciudatul sentiment că de ei depinde lumea, în cabina de vot. Cum, așteptăm campania adevărată de "locale", 'încălzirea" din noiembrie e un fel de barometru spart, doar ca și la inundații, viitură electorală ! * La Referendum rămâne... cum am spus: mare și costisitoare porcărie ! Subliniez: ce-am scris în ultimele 4 editoriale sunt sinteze ale opiniilor din public. Nimic altceva ! (MERIDIANUL, An IX, nr.47 (725), joi, 29 noiembrie 2007, Editorial) 236 PRIETENII
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale asupritorilor, cât și prăbușir ea t otalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea mult ă lume, mi-am notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins că literatura care rămâne este una de natură documentară, un fel de radiografie a societății
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amenința și îi era ciudă că nu-și putea imagina și un final. Găsi drumul despre care-i vorbise omul din autobuz, un drum necirculat demult, întrerupt ici- colo de podețe de lemn înnegrite de vreme aruncate peste urmele vechilor viituri, podețe acum năruite cu lemnele ridicate spre cer ca o implorare mută. Iarba ceea măruntă la care oamenii îi spun troscot, iarbă care se insinuează mai peste tot ca o apă mică și târâtoare, năpădise drumul dându-i și mai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spaima ce o cuprinsese ca și atunci, și privirea i se i se agăță de clădirea roșiatică a gării, singura clădire rămasă în picioare cu cei câțiva copaci mari din preajmă. În jurul ei se vedeau și acum albind urmele fostelor viituri. Dinspre gară nu se auzea nimic și de aceea își zise: „Trebuie să fi dat drumul la abur vreo locomotivă”. Încercă să se liniștească frământând gândul acesta dar știa că demult, aproape și uitase de când, pe aici nu mai treceau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
locomotivă” și parcă se mai liniști, însă în mod ciudat, sub această pojghiță de liniște, curând o grijă ciudată începu să-i alerge nebună prin colțurile întregii sale ființe. Se așeză pe prispa mică a casei ridicată în pripă după viitură, lăsându-și capul în palmă, ațintindu-și privirea în țărâna curții de parcă tocmai acolo în fărâmele acelea de praf s-ar fi derulat un film groaznic, văzut și revăzut de nenumărate ori, și ca un ecou la huruitul acela de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-și întețească și mai mult pașii. Școala nu era departe. Un fel de casă mai mare cu două săli și un coridor între ele, era suficient pentru satul acela din care mulți plecaseră la oraș sau în alte sate după viitura cea mare. Acum din vechiul târgușor de odinioară nu mai rămăseseră decât vreo cincizeci de casă urcate pe versantul dealului ce mărginea șesul. Din clasa unde învăța Niculae nu se auzea nici un zgomot. Trase ușa cu putere îi intră cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu o pivniță rece și cu o fântână cu apa despre care se spunea că e cea mai bună din localitate. Da, dar vecinul Sigfried Popescu-Ialomița, nou venit în oraș, și-a construit o vilă numai din oțel și sticlă. "Viitura asta", cum vorbea Julius Zimberlan despre Sigfried Popescu-Ialomița, pur și simplu nu face decât să umilească fără rușine casa mea bătrânească, unde au locuit și părinții mei, și bunicii și cine știe câte generații înaintea acelora! Ceea ce l-a făcut pe Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
cu o pivniță rece și cu o fântână cu apa despre care se spunea că e cea mai bună din localitate. Da, dar vecinul Sigfried Popescu-Ialomița, nou venit în oraș, și-a construit o vilă numai din oțel și sticlă. "Viitura asta", cum vorbea Julius Zimberlan despre Sigfried Popescu-Ialomița, pur și simplu nu face decât să umilească fără rușine casa mea bătrânească, unde au locuit și părinții mei, și bunicii și cine știe câte generații înaintea acelora! Ceea ce l-a făcut pe Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Cauzele turbulenței și formele sale de manifestare În lumea reală, turbulența apare frecvent. De exemplu, uraganele și tornadele care apar în diferite regiuni ale globului sunt turbulențe ale sistemului atmosferic. Cutremurele de pământ reprezintă turbulențe înregistrate în mișcarea plăcilor tectonice. Viiturile, care determină inundații sunt turbulențe ale curgerii normale a apei pe albia unui râu sau fluviu. În economie, crizele economice și financiare sunt turbulențe, deci pierderi de stabilitate în evoluția unor sisteme care funcționau ordonat. Turbulențe se regăsesc în toate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și, astfel, aceștia „mor cu zile”, cum se zice. Or tocmai acesta este fenomenul societăților răsăritene, unde crește brusc rata mortalității materne și infantile comparativ cu Europa Centrală și cu cea occidentală. De la Apus spre Răsărit consemnăm o creștere a viiturii morții, care cade asupra populațiilor cu greutatea și presiunea amețitoare ale unei cascade. Altfel spus, mortalitatea afectează viața unor cohorte întregi, care se prăvălesc în moarte printr-o cădere bruscă și vertiginoasă de tipul cascadelor, fără de cea mai mică putință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pîrtie; platformă; poieniță; poziție; de presiune; priveliște; provocare; pustie; rece; relaxare; rîpa; risipi; rîul; rîuleț; role; rostogoli; săniuș; scurtă; sfîrșit; stîncă; străinătate; cu succes; sui; sus; tablou; teren; trap; trăsură; umbră; urcuș; ușurime; văgăună; văi; vale; Valea Jiului; Valentina; viață; vie; viitură; voință; zale (1); 797/201/76/125/0 valoare: bani (198); preț (83); aur (38); scump (30); mare (22); importanță (21); bogăție (13); ban (12); calitate (12); important (10); putere (10); prețios (7); manele (6); bunătate (5); comoară (5); mică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu o rescriere scenică aparent previzibilă, valorifică și integrează cu valoare de semn teatral componente scenografice, vestimentare, coregrafice, asimilate organic de un discurs esențializat. Al doilea pe verticală, adunând și concentrând laolaltă energii și tensiuni ce acționează cu forța unei viituri, convertește totul în combustie, uneori atât de densă încât ridică realul prin dilatare în zonele halucinației, ale oniricului. Ambele nivele se întrepătrund. Fac același corp în perimetrii unei viziuni unitare, a unor modalități și mijloace de limbaj de o austeritate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lui și se uită la dînsul ca la lup. Să nu strigi lupul de pe deal la copii, că-i rău din partea vitelor. Cînd primăvara - mai ales pe unde sînt ape - vor urla lupii vrăjmaș la deal e semn sigur de viituri mari de ape. Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
propriu - zise, fie de creații pe baza unor apelative de origine maghiară. II NUME DE LOCURI DIN VALEA TROTUȘULUI A. Toponimie majoră BĂLĂTĂU, lac de baraj natural, format de la pârâul Izvoru Negru, afluent al râului Uz, menționat in anul 1883.Viiturile din anii 2004 și 2005 au dus la dispariția acestui luciu de apă. Et.: ap. bălătău ( bolătău ) d. mag. balatò « băltoacă, loc mlăștinos ». Apelativul, ca și toponimele formate pe baza lui, sunt cunoscute în graiurile din Transilvania. BOGDANA, sat și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
copaci și plantații verzi. Consecințele acțiunilor nelegale din urbanism și spații verzi se manifestă la nivele mai ascunse privirilor. Tăierile sălbatice de păduri, defrișările viilor și livezilor, abandonarea luciilor de ape și lipsa amenajărilor hidrotehnice au dus la apariția marilor viituri și alunecări de terenuri, la evoluția anormală a temperaturilor asociate cu precipitații în exces, urmate de inundații dezastruoase, tornade inedite în arealul nostru și a altor fenomene naturale catastrofale. În multe zone s-au înrăutățit condițiile de muncă-odihnă, de locuire-mișcare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
jos de Bacău domeniile familiei Sturdza, remarcabile în opinia sa, care se asemănau cu cele din Lorena 42. În tristețea dezolantă a orașelor, nu prea deosebite de așezările rurale, unde nu existau străzi îngrijite, unde inundațiile din sezonul ploios antrenau viituri care luau gardurile șubrede din mahalale, unde prostituția era la ea acasă (la un nivel care-l deconcerta pe Le Cler), se vedeau cupeuri luxoase care tăiau majestuos aerul prăfuit sau își sfârșeau drumul impetuos în vreo gaură prea mare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
timp ploios. Solul se întărește odată cu apropierea de poștă; caii pot merge mai repede; regăsim în fine malurile Siretului, deasupra confluenței sale cu Buzăul și la doi kilometri depărtare de Dunăre. Nu mai există pod peste Siret; l-au luat viiturile. Râul se trece pe un bac provizoriu, construit grosolan din grinzi necioplite, fără balustradă, legate după o metodă primitivă foarte puțin liniștitoare. Caii noștri nu mișcă, ținuți de surugii. Cablul de ghidare măsoară patru sute de metri deasupra apei; e o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Terra o multitudine de funcții: - participarea la formarea, evoluția și conservarea solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a unor substanțe existente în aer, apă și roci. Din această fitomasă se formează apoi solul. - favorizează înmagazinarea apei, împiedicând scurgerile la suprafață, viiturile și inundațiile. 1 ha de teren împădurit reține în primii 50 cm de la suprafață, 1460 m3 de apă. Se asigură și debitul izvoarelor. Frunzele de pe arbori și litiera (funzele uscate de pe sol) captează apa de precipitații, evită tasarea și erodarea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]