1,115 matches
-
binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și descarce mânia („Potop, vântoasă vijelie și tunete asurzitoare”) pe meleaguri pustii, nelocuite (așa cum se spune că procedează și solomonarii în mitologia populară românească). Prea fericite zeu, descarcă-ți mânia-n valuri de noian Și-n creștete de munți ! Cu toții cunoaștem marea ta putere, Primind libațiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pește locurile de adunare un nor în timpul zilei și fum și sclipire de văpăi de foc în timpul nopții, căci, peste toate, slavă va fi un acoperământ și un cort că umbrar împotriva arșiței ziua și ca adăpost și apărare de vijelie și de ploaie.” (Is 4,5-6) (t.n.) Partea a doua a Cărții lui Isaia vorbește în termeni similari despre revelarea slavei lui YHWH (40,5) și despre revelarea „brațului” lui (53,1), iar în Is 40-66, Ke>Ä: YHWH
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
-l potolesc, dar nu am putut.” (Ier 20, 7-9) În Biblie prevalează ideea că voința lui Dumnezeu nu strivește libertatea omului, nu i se impune cu forța. În teofania de pe Carmel, profetul Ilie înțelege că YHWH nu este nici în vijelie, nici în cutremur, nici în foc, ci în „glasul unei adieri line” (cf. 1Rg 19,11-12). Iar în Apocalips 3,20, Domnul spune: „Iată, Eu stau la ușă și bat; dacă va auzi cineva glasul meu și va deschide ușa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întotdeauna celui care deține forța; dar ei acționează într-ascuns și știu să stăpânească realitatea puterii, din care alții n-au decât aparența”. În acest fel, ei supraviețuiesc tuturor schimbărilor de regim: „dacă bântuie furtuna, ei își apleacă fruntea sub vijelie, dar o ridică imediat ce aceasta încetează”. Astfel, capacitatea lor de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
romanul Blestemul medieval (din care un fragment apare în presă), după 1950 va publica o duzină de narațiuni, cele mai multe de inspirație istorică. În Mărgelele de plumb (1951), Moșia oamenilor slobozi (1951), Niculai Călărașul (1953), Mitruț al Joldii (I-II, 1953-1954), Vijelie-n sus pe Jii (1954), Zile învolburate (1954), Marșul miresei (1955), Romanțe de dragoste (1957), Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș (1960), Agurida, „povestire eroică” (1962), Dosarul lui Ion Măruntu (1962), Vântoasa (1964), el probează indiscutabile calități de povestitor
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
jucat, în versiunea meșterită de I., la Teatrul Național din Chișinău. SCRIERI: Isvoade, București, 1943; Mărgelele de plumb, București, 1951; Moșia oamenilor slobozi, București, 1951; Brigada mixtă, București, 1953; Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe Jii, București, 1954; Zile învolburate, București, 1954; Marșul miresei, București, 1955; Romanțe de dragoste, București, 1957; Măria sa Țara. Din vremea lui Vlad Țepeș, București, 1960; Agurida, București, 1962; Dosarul lui Ion Măruntu, București, 1962; Vântoasa, București, 1964
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
trei veacuri mai târziu susțineau că ungurii sunt „cel mai josnic popor“ care ocupă „cel mai bun pământ“, înșiruiau lucrurile cumplite ce-l întâmpină pe călător la intrarea în această țară: muștele, arșițele, frigurile (cu sensul de febră), vinurile oribile, vijeliile cu mult praf, absența adăposturilor pentru călători și a așternuturilor decente (ungurii dormind pe pământul gol), lipsa copacilor, bucatele preparate murdar, poporul nerăbdător, răutăcios și perfid, setea de lux a aristocraților, lipsa de dreptate, credința superficială și distanțele imense 18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să mă duc. Jasmine mă săgetează cu o privire lungă, otrăvită. Atunci pa! zic veselă. O să trec cu copilul pe la tine. Jess a urmărit Întreaga conversație, amuzată la culme. — Care-i treaba cu sprîncenele? zice, după ce Jasmine dispare ca o vijelie. Îi examinez sprîncenele. SÎnt maronii și dese și e evident că n-au văzut În viața lor nici pensetă, nici perie și nici dermatograf. — O să-ți arăt Într-o zi, spun, exact În clipa În care Începe să-mi sune
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
apar pe rând volumele de proză scurtă Povestirile lui Spulber (1921), Hotare și singurătăți (1922), În grădina lui Naș Mușat (1926), Nopți de Moldova (1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu (1936), Tătunu (1937). Concomitent, L.-M. dă la iveală, pe lângă manuale
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
de mâine..., București, 1925; Fabule și satire, Arad, 1925; În grădina lui Naș Mușat, București, [1926]; Nopți de Moldova, București, 1926; Înseninare..., Craiova, 1928; Domnul președinte..., București, [1928]; Cohortele morții, București, 1930; Pe drumuri de țară..., București, [1930]; Pe urma vijeliei, București, 1931; Ceas de cumpănă..., București, 1931; Biserica năruită, București, [1932]; Casa din pădure, București, 1932; Schitul cu plopi, Sibiu, 1933; Mamina, București, 1934; ed. Craiova, 1991; Omul care tace..., București, [1935]; Flori creștine, București, [1935]; Romanul furnicei, București, [1936
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Romei, preludiu al unei conflagrații universale. Nici un popor nu va fi cruțat. Sângele va umple râurile și se va revărsa peste câmpii. Cerul va scutura ploaie de foc. Flăcările se vor amesteca haotic „cu sângele, cu apa, cu noaptea, cu vijelia”. La capătul acestei regresii a cosmosului la condiția de haos - regresie provocată de un agent uman, în persoana tiranului eshatologic - se va instaura pacea absolută. Oracolele sibiline, scrieri iudaice, reluate și completate mai târziu de creștini, folosesc legenda lui Nero
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și de la Apus la Răsărit, strigând de durere și lovindu‑și pieptul. Încă din revărsatul zorilor vor aștepta noaptea, spre odihna durerilor lor. Iar când noaptea va veni, se vor întreba dacă nu vor fi cumva cutremure de pământ sau vijelii până la răsăritul soarelui și ce moarte îngrozitoare i‑ar aștepta atunci. Pământul întreg, marea, văzduhul și cerul vor plânge viața nefericită [a oamenilor]. De asemenea, animalele sălbatice, păsările, munții și dealurile, copacii și câmpia vor plânge laolaltă pentru oamenii care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
romantică. Pasionat, violent, poetul îl imită pe Byron, văzându-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale superioare”. S-ar zice că e vorba de un crez creștin, misionar, dar U. stă în
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Aurel Sasu); Eugen Ionescu, Eu, Cluj-Napoca, 1990, Război cu toată lumea, I-II, București, 1992 (în colaborare cu Aurel Sasu). Antologii: Romanul românesc în
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
pleoapele alunecă-ncet...” (Zi de vară). O secvență a poemei Podul Înalt evocă plastic momentul decisiv al bătăliei, cel în care Ștefan cel Mare a prăvălit copaci peste invadatori: „Dar crunți copacii se mișcară-n trunchiuri / Și ca o furioasă vijelie / Se prăbușiră... În zadar cu săbii / Se apărau cu spaimă ienicerii, / Căci ramuri groase li zdrobeau puterea, / Stropșindu-le spinările cu trosnet, / Iar caii, cu nechezat dureros, / Se zvârcoleau în chinurile morții, / Spinoase crăci li se-nfigeau în vintre / Și
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
scrum de țigară ș.a. Nu sunt de neglijat diversele insecte, îndeosebi muște, țânțari, păianjeni, gândaci, viespi, viermi. Cel mai mare pericol îl reprezintă „mouse”-ul, dar de data aceasta cel adevărat, adică micuțul șoarece. Tot în această categorie intră cutremurele, vijeliile, furtunile, inundațiile și alte forme de dezlănțuire a naturii. 1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omuluitc "1.2.3.3. Amenințarea sistemelor prin acțiunea voită a omului" Ca orice avere, și cea informațională stârnește tentații umane
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care vrea să ia viața în piept. În poeme precum Tunet de primăvară, Crez tânăr, Avânt predomină verbul „vreau”: „Vreau viscolul pribegiei,/ Iureșul de asalt al vijeliei./ Sunt un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede și o coordonată religioasă în Psalm
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
cetăți de odinioară, prin care vântul plânge, căci apasă „vremuri grele de urgie”. Ecouri eminesciene vibrează în multe poeme: „Gândind în anii ce-or să vină/ Acum când pleci să nu mai vii,/ Mi-asamăn viața cu-o pădure/ În urma unei vijelii” (Ruinele sufletului). O. a încercat să abordeze și dramaturgia, publicând în periodice textele Bal mascat și Moise (scrise în colaborare cu N. N. Hârjeu) și poemul într-un act Zile de purpură, în colaborare cu Ion I. Pavelescu, editat în volum
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
face ceva cultura de masă pentru tinerii români și țigani? Poate doar sportul, în măsura în care acesta păstrează regulile fairplay-ului și criteriul competiției deschise. Niciodată însă micii idoli și marile „staruri” de mahala - de la Michael Jackson și Madonna la maneliștii Vali Vijelie și Nicolae Guță - nu vor putea să aducă pacea și armonia între diferitele grupări etnice. Ne putem aștepta ca violența rituală și rivalitatea mimetică să dispară? Experiența ne arată că nu. Creștinii, în schimb, au alte mijloace. Nu mesajul orgiastic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc. În general, cutremurele sunt însoțite de o scădere accentuată a presiunii atmosferice. Deranjările magnetice s-au observat în timpul cutremurelor, îndeosebi în Japonia, unde le preced și le prevestesc chiar cu câteva zile înainte. Comportarea
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
caraghioase, când puterile subversive ale „cârtițelor” concetățene semănau sămânța panicii, reuniunea aderă din tot sufletul ei - și cu convingerea nestrămutată în puterea noastră de stăpânire a plaiurilor din care am răsărit - la mișcarea antirevizionistă ce s-a ridicat ca o vijelie formidabilă, cerând partea ei de muncă în organizarea mitingurilor din Oradea, în anii 1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu ban, pentru a putea face față cheltuielilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poezia lui M. Beniuc este în tonul just atunci când vine cu zgomot de coase, de securi, de bardă, de bici, de izbituri, de furtuni, de prăvălituri de arbori, transcriind situarea poetului pe poziția luptei de clasă. Străbat singur pădurea, O vijelie grea A prăbușit un uriaș stejar în calea mea. Poetul s-a simbolizat însuși într-un Sânt-Ilie vijelios: Așa trec peste voi ca Sânt-Ilie Pe boltă cu rădvanul lui de foc După 23 August 1944, poetul «prevestitor» s-a aflat
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dealurilor albicioase Din care omul n-adunase Nici câte boabe are-n case. (...) ...Mizeria le-a dat odată Un gând adânc și omenesc: Au strâns unelte laolaltă Unindu-se... Poate răzbesc (...) Un secol e, de când zidarii Pe timp dușman, de vijelie, Au înflorit în țara noastră Un sâmbur nou de omenie. Dar pe zidarii țării mele Abia partidul i-a unit, Și răsădesc în țara toată Mari flori de fier și de granit. Îmi pare satul zidăresc Un uriaș cu mii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culpabilitatea. Rouă Roua are o semnificație pozitivă, de fecunditate, fiind legată de apă, și de speranță, dar și de auroră. Ea dezvăluie prin urmare, potențialitățile subiectului gata să înflorească, bogăția interioară care nu cere decât să fie exploatată și utilizată. Vijelie, uragan Vijelia acoperă simbolistica generală a furtunii. Ea exprimă, la rândul ei, furia divină. Expresia «a tuna și a fulgera» se aplică situațiilor în care cineva strigă, urlă, ridică vocea. Dezlănțuirea elementelor (ploaie, vânt) încarnează amenințările și tulburările exterioare ce
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]