617 matches
-
din apropiere în 1967 a fost construită tabăra de odihnă “Poenița”. Industria. Principala ramură a industriei dezvoltată în regiune este industria alimentară. În cadrul industriei alimentare se evidențiază industria vinicolă, industria de panificație, industria uleiurilor vegetale, industria berii, industria cărnii. Industria vinicolă este principala subramură dezvoltată în regiune, care s-a dezvoltat pe baza fabricii de vin prezente în sat. Fabrica de vin a fost construită în anii 1965-1968 în cadrul colhozului. În această perioadă fabrica producea o mare cantitate de vin pe
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și capătă denumirea de “Asconi”. Odată cu privatizarea, fabrica a fost înzestrată cu utilaje moderne, cu capacități de depozitare și condiționare a vinului, au fost create noi locuri de muncă pentru localnici. În prezent fabrica produce o gamă largă de produse vinicole dintre care se remarcă vinurile seci și cele dulci. Se prelucrează materia primă locală, dar și cea importată din satele din apropiere. În toamna anului 2006 fabrica a produs 800 tone de vin care a fost îmbuteliat și transportat pe
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
-se baza orașului. După al doilea război mondial Iargara capătă conturul unei localități industriale. Astfel în anul 1948 aici este organizată o stație de mașini și tractoare. Mai târziu se dezvoltă gospodăria forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat la sud-vestul Republicii Moldova, pe malul râului Tigheci, la
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
numele de mai sus. Regiunea are ca direcție principala de productie obținerea de struguri pentru masa. În acest scop și mai ales in podgoria Greacă, se cultivă mai multe soiuri, incepand cu cele de coacere extratimpurie până la cele târzii. Producția vinicola este variată, constituită în mare parte din vinuri de consum curent, între care dominante sunt cele albe. Parte din cele roșii pot atinge și calitatea ce se cere unui vin superior. Cuprinde podgoriile Ostrov și Graca. Nisipurile și alte terenuri
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
sunt și etnici ruși, moldoveni și ucraineni. Locuitorii orășelului Șichirlichitai se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc bovine. De asemenea, există o stație de preparare de betoane și asfalturi, un combinat vinicol, o fabrică de cărămizi, o moară de furaje, o fermă de produse lactate, o fabrică de conserve etc. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Suvorove era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă
Șichirlichitai () [Corola-website/Science/318358_a_319687]
-
privind identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești. Valorificarea potențialului sanogen al vinurilor prin creșterea conținutul fenolic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: Dezvoltarea în perspectivă a cercetărilor din domeniul vinicol trebuie să țină cont de preferințele actuale ale consumatorilor pentru vinuri de calitate, tipice arealului viticol, bogate în compuși bioactivi, cu potențial de ameliorare a sănătății sau de reducere a riscului de boală. Obținerea unor vinuri de calitate a căror
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
de autonomie din 1994. Economia Găgăuziei se bazează pe agricultură, viticultură și creșterea vitelor. Principala ramură economică este agricultura, în special viticultura. Produsele principale de export sunt vinul, uleiul de floarea-soarelui, băuturile nealcoolice, lâna, pielea și textilele. Există douăsprezece întreprinderi vinicole care prelucrareză peste 400.000 de tone anual. Există și două fabrici de ulei, două fabrici de covoare, o fabrica de carne, precum și o fabrică de băuturi alcoolice. UTA Găgăuzia are 32 localități dintre care: 1 municipiu, 2 orașe, 23
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
industrial fiind prezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. În industria alimentară, principalele întreprinderi sunt: Fabrica de vinuri din Cahul, care prelucrează anual 12-14 mii tone de struguri, producând peste un milion decalitri de material vinicol; Fabrica de brânzeturi, cu o capacitate de circa 70 tone de produse lactate, 2,3 tone unt și 0,6 tone cașcaval pe zi și combinatul de pâine cu o capacitate de 32 tone de produse de panificație zilnică. În
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
drept al Șiretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși climă este corespunzătoare culturilor de câmp, măi propice este cultură vitei de vie (9,95% din podgoriile României) și producția de vinuri, Vrancea fiind cel mai mare județ viti - vinicol al țării, exportator în Europa, America și Japonia. În anul 2013, județul Vrancea era considerat ca fiind unul dintre cele mai sarace județe din România. , ca unitate administrativ - teritorială organizată cu rang de județ, cuprinde, conform actualei împărțiri administrativ - teritoriale
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
conține cantități considerabile de humus deosebit de bogat. În teritoriul comunei Mileștii Mici se află o mină de piatră, de unde anual sunt extrase circa 200 mii m.c. de materiale de construcție. Stolnele rămase de la extragerea pietrei sunt folosite în industria vinicolă. Principalii indicatori demografici, 2013: Număr locuitori - cca. 98.000, care include, populație urbană - 15.000, populație rurală - 83.000; densitatea populației - 124 per km. Din populația totală, sunt bărbați - 48.000 persoane, și femei - 50.000 persoane. Ponderea bărbaților în
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
reprezentată prin 12 fabrici. Volumul anual global al producție echivalează cu circa 200 milioane lei. Cele mai mari fabrici sunt: Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", numită una din cele 7 minuni ale Moldovei. Acest oraș vinicol subteran cu o lungime totală de 200 km constituie o adevărată perlă a economiei naționale. Întreprinderea a fost inclusă în Cartea Guiness. În ultimii ani "Mileștii Mici" a cucerit Grand-Prix-uri și peste 70 de medalii pentru vinurile "Grătiești", "Trandafirul Moldovei
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
1991, orașul Sărata a devenit centru administrativ al raionului omonim al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, populația orașului este formată în principal din ucraineni. În Sărata există o întreprindere mecanică, o turnătorie, ferme agricole individuale, precum și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Sărata era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), bulgară (%) și română (%).
Sărata () [Corola-website/Science/318013_a_319342]
-
conservarea strugurilor chiar până la sărbătoarea de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez de la Stațiunea de Cercetare și Producție Viti Vinicolă Drăgășani, a obținut soiul Crâmpoșie selecționată prin hibridarea liberă a acestui soi tradițional. http://bioweb.supagro.inra.fr/collections vigne/Variete.php?cle=2243
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
indicii cantitativi și calitativi ai produsului finit, cu cei ai strugurilor din care a provenit, putându-se astfel exercita un control eficient asupra procedeului tehnologic folosit. În scopul unei complete caracterizări a strugurilor ca materie primă pentru prepararea unui produs vinicol, trebuie să se pornească de la cunoașterea caracteristicilor uvologice și a însușirilor tehnologice a fiecărui soi, întrucât nu există cel puțin în etapa actuală, un soi de struguri care să poată fi utilizat la obținerea oricărui produs vinicol. Schema tehnologică utilizată
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
prepararea unui produs vinicol, trebuie să se pornească de la cunoașterea caracteristicilor uvologice și a însușirilor tehnologice a fiecărui soi, întrucât nu există cel puțin în etapa actuală, un soi de struguri care să poată fi utilizat la obținerea oricărui produs vinicol. Schema tehnologică utilizată, trebuie astfel aleasă, încât să pună în evidență, în produsul finit, toate particularitățile soiului folosit ca materie primă la obținerea produsului respectiv. Distilatele de vin sunt produse obținute, după cum arată și numele, prin distilarea vinurilor. În această
Coniac () [Corola-website/Science/316816_a_318145]
-
prezent, satul are 1.415 locuitori, preponderent ucraineni. Locuitorii satului Noul-Caragaci se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și viță de vie și se cresc animale. În localitate funcționează un gater, un magazin de țiglă și un combinat vinicol. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Noul-Caragaci era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Noul-Caragaci, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318546_a_319875]
-
de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%). Locuitorii satului Achmanghit se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și se cresc animale. În localitate funcționează o fermă de colectare a laptelui, o fabrică de cherestea și combinat vinicol.
Achmanghit, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318544_a_319873]
-
satul Faraoani face parte din raionul Sărata al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 1.890 locuitori, preponderent români. Locuitorii satului Faraoani se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea oilor. De asemenea, funcționează un combinat vinicol, o moară și o fabrică de cherestea. În sat există o Casă de Cultură, cu o sală cu 360 de locuri, două biblioteci, un dispensar, o grădiniță, cinci magazine, un oficiu poștal și o agenție bancară. Conform recensământului din 2001
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
3.000 locuitori, preponderent români (moldoveni). Locuitorii satului Satu-Nou se ocupă în principal cu agricultura și zootehnia. Se cultivă cereale și se cresc animale (porcine). În localitate funcționează un atelier de tâmplărie, un atelier de producere a faianței și combinat vinicol. Școala din Satu-Nou este o școală mixtă româno-ucraineano-rusă. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Satu-Nou era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%) și ucraineană (%).
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
vorbitori de română (%) și ucraineană (%). Locuitorii satului Păuleni se ocupă în principal cu agricultura. Se cultivă cereale și se cresc animale. În localitate funcționează o fermă de colectare a laptelui, o carieră de piatră, o fabrică de cherestea și combinat vinicol.
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
Murfatlar este o companie producătoare de vinuri din România. Compania dispune de 3.000 de hectare în zona localităților Murfatlar, Valul lui Traian, Poartă Albă și Siminoc. Compania a fost înființată în 1943 cu numele de "Stațiunea Experimentală Viti Vinicola Murfatlar". În anul 1955, podgoria este extinsă la o suprafață de 2.100 de hectare, prin înființarea "Întreprinderii de Stat Murfatlar". Compania produce o gamă largă de vinuri, acoperind toate segmentele, de la albe la roșii, si de la seci la dulci
Murfatlar (companie) () [Corola-website/Science/315307_a_316636]
-
orientat spre piața rusească. Piața rusească absoarbea aproape 40% din produsele alcoolice moldovenești. În 2013, peste 24,8 milioane de litri din producția de băuturi alcoolice au fost importate în Rusia din Republica Moldova. În anul 2012, Republica Moldova a exportat produse vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
importate în Rusia din Republica Moldova. În anul 2012, Republica Moldova a exportat produse vinicole în valoare de 210 milioane de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din exporturile moldovenești. Agricultura este un sector strategic pentru R. Moldova
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
de dolari, dintre care aproximativ 29% (peste 60 de milioane de dolari) au ajuns pe piața rusă. Alte piețe importante pentru producția vinicolă moldovenească sunt Belarusul (22% din total) și Ucraina (14%). În 2012, România a importat din Republica Moldova produse vinicole în valoare de 4,26 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2% din exporturile moldovenești. Agricultura este un sector strategic pentru R. Moldova, care dispune de potențial de dezvoltare și poate contribui la revenirea înceată a economiei la pozițiile pierdute în
Agricultura Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330364_a_331693]
-
a Moldovei, zona Codrilor Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova, Republica Moldova, este situat la 11 km de capitala Chișinău. I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul Republicii, Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă care deține acest premiu. Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al patrimoniului cultural - național al Republicii Moldova. Din antichitate, teritoriul actual al Republicii Moldova era renumt datorită tradițiilor de vinificație. În secolul V î.e.n. istoricul antic elen Herodot
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]