738 matches
-
pentru a fi poziționat în centru, de unde putea „dirija” către ceilalți instrumentiști, indicând mișcarea prin ridicarea sau coborârea gâtului instrumentului său în timp ce cânta. În continuare, iată câteva nume ale unor instrumentiști interpreți dedicați violei, și ale unora care cântă la violă în paralel cu alte instrumente:
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
cunoscut instrumentist, compozitor și aranjor de muzică jazz și etno din Republică Moldova. Conform propriilor declarații, el a început acest proiect din pură dragoste pentru muzica și nimic mai mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
(n. 19 ianuarie 1930, Petrila, județul Hunedoara - d. 30 iunie 2015, București) a fost un muzician maghiar din România, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) și profesor de dirijat orchestră. Cariera sa muzicală a fost strâns legată de Societatea Română de Radiodifuziune, unde și-a desfășurat activitatea din 1957. Începe studiile muzicale în orașul natal, Petrila. Studiază inițial vioara, cu Joseph Faubich. Urmează studiile liceale
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
studii de perfecționare în Rusia, la Conservatorul de muzică „Piotr Ilici Ceaikovski” din Moscova. În 1957 a fost repartizat la orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române, unde, nefiind liber nici un post de dirijor, a fost încadrat inițial pe post de instrumentist (violă). Din 1958 până la pensionare, în 1991, a avut o activitate neîntreruptă în radio, în calitate de dirijor și director artistic al "Orchestrei de studio Radio București", devenită, în 1990, "Orchestra de Cameră Radio". În 1966 fondează formația de muzică veche "Musica Rediviva
Ludovic Bács () [Corola-website/Science/309290_a_310619]
-
schimbat în Epica, fiind inspirat de albumul formației Kamelot. În prima jumătate a anului 2003, Epica a fost susținută în concert de un mic cor (format din doi bărbați și patru femei) și o orchestră de coarde (trei viori, două viole, două violoncele și un contrabas). Grupul a înregistrat apoi un CD demonstrativ pe care au fost incluse două piese: „Cry for the Moon” și „Illusive Consensus”. Ca în cazul oricărui disc single, CD-ul poartă numele uneia dintre cele două
Epica () [Corola-website/Science/305020_a_306349]
-
avea 12 ani, tatăl său, Franz Borgias Strauss, a fost descoperit înecat, posibil prin sinucidere, în Dunăre. Tutorele său, croitorul Anton Müller, l-a dat ca ucenic la legătorul de cărți Johann Lichtscheidl. Strauss a luat lecții de vioară și violă pe lângă faptul că și-a terminat ucenicia. Contrar unei povești spuse mai târziu de fiul său, Johann jun., nu a fugit niciodată de ucenicia de legător de cărți și de fapt a terminat-o cu succes în 1822. A studiat
Johann Strauss (tatăl) () [Corola-website/Science/306265_a_307594]
-
1900 de metrii datorită defrișării masive a jnepenilor. Între componentele vegetatiei pajiștilor alpine amintim Coarna (Carex curvula), Parușca (Festuca supina), Rugina (Juncus trifidus), Clopoțeii(Campanula alpina), Ochiul găinii (Primula minima), Degetaruțul (Soldanella pussila), Piciorul cocoșului alpin (Ranunculus alpestris), Unghia păsării (Viola declinata), spânzul (Helleborus purpurascens), coacăzul de munte (Brukenthalia spiculifolia) etc. "Etajul subalpin" cuprinde toate vârfurile și crestele între 1700 și 1950 m. Vegetația lemnoasă este reprezentată în principal de Jnepăn(Pinus mugo), Ienupăr(Juniperus communis), Smîrdar (Rhododendron Kotsckyi), Azalee pitică
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
1,2 m. De asemenea, sînt închegate molidișuri, arborete de molid-brad, cu vîrste cuprinse între 100 și 180 ani, în poienile cărora se întîlnesc frecvent afinul (Vaccinium myrtillus), bulbucul de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
vezi articol), broancă, gordună mare („gordună” fără altă specificație, se va numi violoncelul) sau rareori gordun. Printre strămoșii contrabasului sunt cel puțin cinci feluri de instrumente. Între ele trebuie amintită în primul rând "viola-contrabas" ("violone"), reprezentanta basului profund în familia violei da gamba („familia violelor”). Acordajul ei, corespunde în notație cu cel al violei de gamba, însă sună cu o octava mai jos. Registrul grav era reprezentat și de lira cu cea mai mare dimensiune, numită "archiviola da lira" sau "lirone
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
mare („gordună” fără altă specificație, se va numi violoncelul) sau rareori gordun. Printre strămoșii contrabasului sunt cel puțin cinci feluri de instrumente. Între ele trebuie amintită în primul rând "viola-contrabas" ("violone"), reprezentanta basului profund în familia violei da gamba („familia violelor”). Acordajul ei, corespunde în notație cu cel al violei de gamba, însă sună cu o octava mai jos. Registrul grav era reprezentat și de lira cu cea mai mare dimensiune, numită "archiviola da lira" sau "lirone". Numărul coardelor sale ajungea
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
sau rareori gordun. Printre strămoșii contrabasului sunt cel puțin cinci feluri de instrumente. Între ele trebuie amintită în primul rând "viola-contrabas" ("violone"), reprezentanta basului profund în familia violei da gamba („familia violelor”). Acordajul ei, corespunde în notație cu cel al violei de gamba, însă sună cu o octava mai jos. Registrul grav era reprezentat și de lira cu cea mai mare dimensiune, numită "archiviola da lira" sau "lirone". Numărul coardelor sale ajungea uneori până la 24. Pe tastiera ambelor instrumente erau montate
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
o tranziție între violoncel și contrabas. Acesta se acorda în Sol, re, la, mi și se nota la octava inferioară (ca la contrabas). Nici acest instrument nu s-a răspândit. Forma contrabasului actual se deosebește întructva de instrumentele din familia violei da gamba. Corpul său se subțiaza în sus, curbura de la mijloc fiind mai pronunțată. Cele patru coarde se acordează în cvarte. Mai nou, pe instrumentele prevăzute cu o tastiera lată se pune și o a cincea coardă (progresele tehnice făcute
Contrabas () [Corola-website/Science/306338_a_307667]
-
clarinetto corno e violoncello Invenzione, Canone e Ricercare per pianoforte Concerto per orchestră 1 3 studi per flauto, clarinetto e fagotto Distanze per violino, violoncello e pianoforte 1958 Requiem per un destino per coro e orchestră Suoni per Dino per violă e nastri magnetici Da molto lontano per soprano e cinque strumenti Caput coctu show per 8 strumenti e un baritono Proibito per 8 trombe Dedication: Immobile per coro e 4 clarinetti Dedication: Tre pezzi brevi Bambini del mondo per 18
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
Happy Birthday to you) Omaggio Blitz I,ÎI,III Corto mă breve Lemma (By Andrea ed ) Partenope Musica per le sirene di Napoli A L.P. 1928 Scherzo per violino e pianoforte Passaggio Flash (2 Canzoncine) Ombra di lontana presenza per violă, archi e nastro magnetico Îl sogno di un uomo ridicolo 3 duetti per violino , violă e voce Quattro anacoluti per AV Musica per un fine per coro a quattro voci Orchestră e nastro magnetico Grido per soprano, orchestră d'archi
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
ed ) Partenope Musica per le sirene di Napoli A L.P. 1928 Scherzo per violino e pianoforte Passaggio Flash (2 Canzoncine) Ombra di lontana presenza per violă, archi e nastro magnetico Îl sogno di un uomo ridicolo 3 duetti per violino , violă e voce Quattro anacoluti per AV Musica per un fine per coro a quattro voci Orchestră e nastro magnetico Grido per soprano, orchestră d'archi e nastro magnetico ad libitum Notturno - Passacaglia (3 variazioni) Amen per 6 cori Non devi
Ennio Morricone () [Corola-website/Science/305773_a_307102]
-
de râu), Unio tumidus Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
Philipsson; -pentru vertebrate: Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
Mustela erminea Linné (hermina), Mustela nivalis Linné (nevăstuică), Mustela putorius Linné (dihorul negru sau dihorul de pădure), Mustela eversmanni Linné, (dihorul de stepă); - pentru plante: Viola jordanii Hanry, Viola canina Linné (viorele salbatice), Viola mirabilis Linné (viorele), Viola uliginosa Bess, Viola joii Janka (tămâioară), Viola odorata Linné (toporaș)
Nomenclatură binară () [Corola-website/Science/300001_a_301330]
-
prieteni, singurul absent din “formulă de aur” fiind Dragoș Docan, în locul său performand la chitară baș Cătălin Fotin. În 2013 se naște proiectul Krypton Unplugged, o formulă restrânsă a “Krypton”-ului mare, respectiv: Eugen Mihăescu, “Guriță” Gabi Nicolau, colaboratoare la violă Teodora Dragomirescu, tot în 2013 în luna mai fiind lansat albumul acestora “O parte din noi”, proiectul unplugged incetandu-si activitatea pe 31 decembrie 2013, aproximativ în același timp cu revenirea în Krypton a basistului și compozitorului Dragoș Docan, trupa
Krypton () [Corola-website/Science/313019_a_314348]
-
al XVII-lea Dowland a simțit ca nu este apreciat în Anglia la adevarata sa valoare, mulți din muzicienii contemporani considerându-l „demodat”. Pe deasupra s-a văzut antrenat într-o de lungă dispută cu violistul Tobias Hume care vedea în viola da gamba instrumentul ideal însoțitor al vocii umane. Din anul 1612 și până în ultima zi de viață Dowland a fost lautist la curtea regelui James I al Angliei . Din anul 1621 lumea a început să i se adreseze ca "doctorului
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
sa. Cea mai mare parte a creației lui Dowland a fost compusă pentru instrumentul sau, lăuta. Ea cuprinde mai multe cărți de muzica pentru lăută solo, cântece pentru voce și lăută, part-songs cu acompaniament de lăută, și câteva piese pentru violă și lăută. Foarte cunoscut a devenit cântecul trist Flow My Tears., a carui primă strofă sună astfel: .Ulterior Dowland a mai compus o lucrare instumentală "Lachrimae" sau "Seaven Teares Figured in Seaven Passionate Pavans", formată din șapte piese pentru cinci
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
și lăută. Foarte cunoscut a devenit cântecul trist Flow My Tears., a carui primă strofă sună astfel: .Ulterior Dowland a mai compus o lucrare instumentală "Lachrimae" sau "Seaven Teares Figured in Seaven Passionate Pavans", formată din șapte piese pentru cinci viole și lăută, fiecare fiind bazată pe melodia acestui cântec. Ea a devenit una din cele mai vestite lucrări pentru ansambluri instrumentale (consort music) din epoca sa. Pavana sa "Lachrymae antiquae" a devenit și ea unul din „șlagărele” secolului al XVII
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
reparând viori, iar apoi deschizându-și un nou atelier. Soția sa, Katharina, a reușit să se întoarcă în Cehoslovacia și să-i aducă prin contrabandă uneltele care fuseseră abandonate în momentul expulzării. În timpul vieții a construit peste 300 de viori, viole and violoncele care au devenit cunoscute din cauza uniformității excepționale a sunetelor lor. Preocupat de îmbunătățirea continuă a acusticii instrumentelor pe care le producea, Johann Goldfuß a utilizat pentru prima oară în 1969 raportul de aur în proiectarea viorilor. A fondat
Johann Goldfuß () [Corola-website/Science/313596_a_314925]
-
un cunoscut lutier, un creator italian de instrumente muzicale cu coarde, în special viori, rămase celebre până astăzi. a făurit aproximativ 1.100 instrumente din care circa 600 au rămas cunoscute astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, violoncele, chitare dar și o harpă, actualmente aflată în proprietatea "Academiei de muzică din Neapole", Italia. Instrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit și rareori egalat, o investiție financiară foarte bună. În ultimii 30 de ani prețul instrumentelor semnate "Stradivarius" a
Antonio Stradivari () [Corola-website/Science/314086_a_315415]
-
Un arcuș este un accesoriu folosit în practica muzicală pentru a permite execuția la felurite instrumente, în special instrumentele cu coarde din familia viorii și familia violei. ul este o vergea de lemn între capetele căreia sunt întinse fire de păr din coada calului și care pot în vibrație corzile sau alte părți ale unui instrument prin frecare sau, mai rar, prin lovire. Unul din capetele lemnului
Arcuș () [Corola-website/Science/313462_a_314791]