1,060 matches
-
au învă țat aproape nimic despre cele ale spiritului” . Și românii de la sudul Dunării sunt prezentați ca neam lipsit de cuvânt și de credință. De obicei, atunci când se face apel la cronicarul Kekaumenos, se citează trunchiat: „Ei, zice autorul despre vlahi, sunt așa numiții daci și bessi”, renunțându-se la portretul în culori întunecate din care face parte citatul. Iată cum îi descrie Kekaumenos pe vlahii sud-dunăreni: „Să știți de la mine, voi și ai voștri, că al vlahilor neam este necredincios
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
obicei, atunci când se face apel la cronicarul Kekaumenos, se citează trunchiat: „Ei, zice autorul despre vlahi, sunt așa numiții daci și bessi”, renunțându-se la portretul în culori întunecate din care face parte citatul. Iată cum îi descrie Kekaumenos pe vlahii sud-dunăreni: „Să știți de la mine, voi și ai voștri, că al vlahilor neam este necredincios la culme și stricat, nici lui Dumnezeu ținând credință dreaptă, nici împăratului, nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cuman sau tătar, care pretindeau că stăpânesc pe toată lumea. Când stăpânești toată lumea, înseamnă că ai anulat toate vechile stăpâniri și nu ai nevoie nici de acte, nici de justificări. Românii vechi, de când îi găsim în documente cu numele de vlahi și cu variantele acestui etnonim, de dinainte cu sute de ani de „descălecarea” statelor românești, erau tot așa de stăpâni și proprietari cum sunt astăzi tuaregii asupra Saharei și beduinii asupra pustiului Neghev și a Peninsulei Sinai, adică „stăpâni” fără
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412 la turnirul de la Buda, dar acești cavaleri sunt sau formează categoria vitejilor, demnitate de ordin militar . Confruntat cu realitățile dure ale războiului purtat și cu vecinii, nu numai cu turcii, Ștefan s-a văzut pus în situația
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
limba română din Turku, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 24. Lindgren, Lauri, Ce se știa despre România în Finlanda în anii treizeci-patruzeci?, în "New International Journal of Romanian Studies", nr. 1-2, 2000. Lindgren, Lauri, Aventura finlandeză a cuvântului "vlah", în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 17. Lindgren, Lauri, Iorgu Iordan - 95, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 15. Lindgren, Lauri, Un corp de oaste românească în Finlanda, în "Columna", nr. 4, octombrie 1984, p. 5. Lindgren, Lauri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
deschidere la Marea Adriatică. La nord se mărginește cu Munții Alpi, iar spre est se apropie de lanțul munților Carpați, Balcani și Rodopi. Locuitorii majoritari aparțin popoarelor sudslave (sârbi, croați, slavo-macedoneni și slovenia, alături de care au conviețuit de-a lungul istoriei: vlahi, albanezi, turci, sași, evrei, țigani etc. În cadrul unui proces istoric complex și sinuos au apărut și s-au dezvoltat diferențe notabile de cultură, mentalitate și religie. Slovenii și croații s-au integrat ariei occidentale de civilizație, de sorginte catolică și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
formă de opoziție democratică. S-a constituit Direcția Securității Statului și s-a instaurat teroarea asupra populației, folosindu-se cu abilitate vechile nemulțumiri acumulate în perioada dintre războaie, cu deosebire în problemele etnice și confesionale. În ce-i privește pe „vlahi” s-au făcut unele încercări de rezolvare a drepturilor naționale, cu rezultate infime însă. De exemplu, în mai 1945, fruntași ai românilor, mulți foști partizani, cereau lui Tito (a cărui secretara și iubita fusese Dvorianka Păuna să le susțină revendicările
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
religioasă, economică și politică. Au rămas aici, formând de vreme bună „butoiul de pulbere” al Europei, oricine recunoscând însă că fără ei omenirea ar fi mai săracă și mai puțin curajoasă. O culoare aparte pe harta acestei regiuni o dau vlahii, rudele noastre foarte apropiate, prezenți în număr impresionant în unele zone. Tratați, din nefericire, cu multă indiferență, mulți își prezintă de cele mai multe ori originea deformat, din necunoaștere desigur. O perioadă scurtă, cea dominată de „titoism”, 1948 - 1953, Iugoslavia și-a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
rușii s-au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. „Succesiunea rapidă a domnilor a agravat răul și a făcut ca Rusia, sub pretext de a curma acest abuz, să intervină în afacerile interne ale Moldovei și Țării Românești și în Imperiul Otoman, la sfârșitul secolului trecut și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la fel cu cele din Țara Românească”. Denumirea dată poporului și limbii moldovenești în Evul Mediu are așadar o conotație pur geografică. Fundamentul etnic al statului moldovenesc a fost exprimat prin derivări de la numele poporului său, adică de la români sau vlahi: Moldovlahia, Maurovlahia, Valachia Minor sau Maior, Rusovlahia sau, îndeosebi de către poloni, pur și simplu Valachia. Aceasta reiese, de altfel, și din denumirile pe care Patriarhia Constantinopolului le acorda statului est-carpatic, după cum am văzut mai sus. Generalul imperial Marsilli, pe la 1690
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Mică. Încă și supt stăpânirea împărăției muscăcești, în țara carea să zice Nova Serbia, adică Țara Sârbească cea Noao, mulți români lăcuiesc. Precum și preste Dunăre, în Bulgaria. Afară de locurile acestea, mai sunt români carii lăcuiesc în Machedoniia și să chiamă vlahi”. Chiar în cursul secolului de stăpânire țaristă a Basarabiei, autorii ruși oscilează în a folosi termenii de român sau moldovean în desemnarea populației autohtone din provincie, ba chiar, unii, folosesc ambele denumiri. Primul dintre ei, Svinin, în 1817, la puțină
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Românească sunt locuite de același popor. „Valahii și moldovenii (cu sensul de locuitori ai Valahiei și ai Moldovei) reprezintă două ramuri foarte apropiate ale unuia și aceluiași neam, care poartă un nume comun - români, dar și numele de valahi sau vlahi (...). În afară de principatele Valahia și Moldova, românii populează Basarabia noastră rusească, provinciile austriece - Bucovina, Transilvania, Banat și Ungaria de est, precum și colțul de nor-est al principatului Serbia”. „Românii, adică moldovenii și valahii, reprezintă masa principală a populației Basarabiei și a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. În 1848 K. F. Merleker numea „români” pe locuitorii din „Valahia” și „Moldova”. De unitatea poporului român și inexistența unei naționalități moldovenești vorbea și T. de Pauly, un etnolog rus, care scria în 1862: „valahii, vlahii (moldavii, moldovenii), rumenii, rumânii sau românii sunt un popor ieșit în primele secole ale erei noastre din amestecul de daci, romani și slavi. El e cu totul distinct de vecinii săi slavi și maghiari și numără în total aproximativ 8000000
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu, în op. cit., p. 138, nu stabilește o legătură certă între sl. blažinǔ "bun" și blajinii din mitologia românească: "Numele acestui popor pare a se confunda cu noțiunea de blah, vlah, vlașin, fiind, în același timp, o amintire a unor vremuri mitologice, fericite". 462 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, pp. 37, 255. 463 Ion Ghinoiu, op. cit., p. 95. 464 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 256. 465 Ion Ghinoiu, op. cit., p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
numită pe atunci Cumania (Neagră), din brodnici, în frunte cu voievodul lor Ploscânea din Moldova de Jos, cunoscută din actele emise de Coroana Ungară și bulele papale Terra Brodnicorum. Nu lipseau, desigur, nici românii de sub dominația cumană din Moldova, numiți vlahi la 1164 și 1166 în izvoarele bizantine, blaci sau valati în textele latine din anii 1210 și 1222, referitoare la Episcopia cumană din Țara Românească, ori caraulaghi (călăreții negri) în cele orientale. Doar mai luptaseră alături de pecenegi în 1070 și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
I. Fessler pe aceea a așezării românilor din Făgăraș, care au întemeiat îndată după 1290 voievodatul Țării Românești de la Argeș. După acești istorici, Gustav Wenzel și Roesler au încercat să fundamenteze teoria, pe un text luat din Georgius Pachymeres, relativ la vlahii din Tracia și pe un document emis de Coroana Ungară, în anul 1285. Dar, citit cu atenție, pasagiul din cronica lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încercat să fundamenteze teoria, pe un text luat din Georgius Pachymeres, relativ la vlahii din Tracia și pe un document emis de Coroana Ungară, în anul 1285. Dar, citit cu atenție, pasagiul din cronica lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic al II-lea Paleologul, temându-se de unirea lor cu acei vlahi veniți din nordul Dunării odată cu „sciții paristrieni” cu tătarii comandați de Nogai, cu care se înrudeau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anul 1285. Dar, citit cu atenție, pasagiul din cronica lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic al II-lea Paleologul, temându-se de unirea lor cu acei vlahi veniți din nordul Dunării odată cu „sciții paristrieni” cu tătarii comandați de Nogai, cu care se înrudeau, i-a deportat în Anatolia. Neputându-se acomoda cu clima și suferi exilul, în timp de doi ani de zile, adică în anii 1285
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
adaugă alte nume din alte zone: Vidin (Bulgaria) Ivan Alexandrov, S. Nikolova, Em. Naidenov, M. Coșereanu, Skopje (Macedonia) Vangya Shterjova, S. Javanovska, apoi Suedia Ion Miloș, Germania Rodica și Ion Ciurea, Viorel Roman, Franța George Astaloș, S.U.A. Fl. Smarandache, Petra Vlah, Israel Shaul Carmel, Ionel Știru, M. Davidsohn, G. Mosari. Acum, parcă toate drumurile duc la... Iași. Dintotdeauna există un Drum spre Centru, concretizat în "mișcări centripete ale literaților din provincie. Junimismul, născut chiar la Iași, Școala Ardeleană, eliadismul, mișcarea "Iconar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
124, 125, 156, 259, 260 VELÁSQUEZ, D. R., 82 VERDI, Giuseppe, 146 VERLAINE, Paul, 174 VERNE, Jules, 83 VIANU, Tudor, 69 VIERU, Grigore, 104, 183 VIGNY, Alfred de, 58 VILLON, François, 199, 244 VIVALDI, Antonio, 46, 190 VLADIMIRESCU, Tudor, 68 VLAH, Petre, 106 VLAICU, Aurel, 200 VOGT, Rudolf, 57 VOICA, Adrian, 74 VOICULESCU, Vasile, 222, 223 VOINESCU, Alice, 9, 178 VOLTAIRE (Arouet), 51, 59, 194 VRABIE, Diana, 260 VULCĂNESCU, Mircea, 68, 69, 176 W WAGNER, Richard, 190 WEIDNER-CIUREA, R., 260 WERNER
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din țara Românească) sunt așezați Împreună În directa descendență a romanilor. Faptele istorice erau — sau păreau — simple. Dacia a fost cucerită de romani, În vremea Împăratului Traian, prin două războaie, purtate În anii 101-102 și 105-106. În urma ultimei și decisivei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slavilor la nord de Dunăre, proces completat și amplificat prin Înrâurirea ulterioară a modelului politico-cultural slavon. Nici tăcerea surselor nu poate fi considerată un argument. Izvoarele medievale se referă de regulă la elementul stăpânitor, militar și politic. De altfel, și vlahii balcanici apar târziu În izvoare. O migrație de asemenea amploare pare puțin credibilă. Și dacă izvoarele nu-i menționează pe români la nord de Dunăre, ele nu menționează nici vreo deplasare a lor de la sud spre nord. Cu alte cuvinte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de-al doilea țarat bulgar, cunoscut În istoriografia românească sub titulatura de „imperiu româno-bulgar“. Și aceasta este o dispută istorică interesantă. A fost cândva „România“ stăpânită de bulgari, sau dimpotrivă, Bulgaria Însăși a fost creată de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de români? În Evul Mediu, vlahii balcanici („frați“ cu românii nord dunăreni, urmași ai tracilor romanizați) erau Încă numeroși; cu timpul, ei aveau să dispară În masa slavă. Din punctul de vedere al istoricilor români, chiar Întemeietorii noului stat fiind vlahi, apelativul „româno-bulgar“ părea justificat. În fapt, În imaginarul istoric românesc, participarea la „marea istorie“ sud-dunăreană compensa lipsa unei asemenea istorii la nord de Dunăre. În sfârșit, de prin secolul al XIII-lea, spațiul românesc Începe să prindă contururi mai ferme
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sârbia) în 1442 îl bat Turcii la Sânt și înconjură Sibiul. Corvin se reface, bate pe Turci și despresură Cetatea. Îi bate din (Vașap) nou când se întorc să-și ia revanșa sub comanda lui Cule-Sahin, begler begul Rumaliei. Ac vlahi La 1443 trece Dunărea și bate pe Ac-Iflac Turci la Niș. Bogdania Pacea din 1444 (începutul anului) Regele Vladislav la Veneția pacea. Cade în bătălia dela Varna. Huniade regent Pierde o bătălie în 1448 Belgrad 1456. În acelaș an, moare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]