2,638 matches
-
elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială a limbii și palatului; - pentru vocalele u și o - vocale posterioare, postpalatale sau velare - dosul limbii se retrage și mai mult spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
spre partea posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
posterioară a palatului, prelungind cu mult rezonatorul, care cuprinde astfel și partea posterioară a dosului limbii și a palatului; de asemenea, rezonatorul se mai lungește și în partea din față a canalului vorbitor prin rotunjirea și înaintarea buzelor; - vocala a - vocală neutră din punctul de vedere al locului de articulare; b) consoanele: - consoane bilabiale p, b, m - zona de articulare se situează la nivelul buzelor; - consoane labiodentale f, v - zona de articulare se situează la nivelul incisivilor superiori și buza inferioară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vocilor umane (voce de bărbat, femeie, copil, vocea educatorului, vocile colegilor, propria voce etc.); - exerciții de diferențiere a vocii sale (sunete de intensități și frecvențe diferite), a unui grup de voci (cor); - exerciții de recunoaștere, diferențiere și reproducere a fonemelor (vocale și consoane) specifice limbii, în mod izolat și în cuvinte (exercițiile vor fi individualizate în funcție de particularitățile auzului fiecărui copil); - exerciții de diferențiere a unor cuvinte asemănătoare prin componența lor fonetică (izolat și în propoziții); - exerciții pentru perceperea comenzilor sau a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deosebirile dintre acestea (dezvoltarea autocontrolului se poate face și prin comparația imaginii din oglindă cu cea demonstrată de logoped); g) principiul acțiunii minime - este mai eficient ca sunete noi să se exerseze la începutul exercițiilor cu vocea scăzută, fără exagerare; vocala se adaugă la început șoptit și abia mai târziu se pronunță cu voce tare, evitându‑se astfel mișcările însoțitoare inutile și reducând durata intervenției logopedice. Metodele și procedeele generale utilizate în activitatea logopedică au un caracter profilactic și sunt clasificate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fi: analiza sângelui, scanare TC (tomograf computer) a creierului, scanare RMN (rezonanță magnetică nucleară) a creierului, electroencefalograma. Comportamentul caracteristic al copiilor autiști este unul atipic, bazat pe următoarele caracteristici principale: - lipsa de comunicare sau comunicare foarte grea și rară; - absența vocalelor în pronunție; - limbajul dezvoltat foarte târziu; - fenomenul de ecolalie - repetă mecanic cuvintele auzite la cei din jur (acest fenomen poate să apară și în forma ecolaliei târzii, când copiii în cauză repetă cuvintele auzite la cei din jur cu ceva
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stereotipice rituale, lipsă de inhibiție în comportamentul general; - mișcări ritmice de pendulare a capului, rotirea în jurul axului propriu, stări de anxietate extremă, aparent ilogică: control corporal scăzut în contexte specifice; - deficiențe în vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, ecolalie, repetarea unor vocale sau consoane în pronunțarea unui cuvânt, utilizarea frecventă a substantivelor, numelor proprii, imperativelor și evitarea folosirii pronumelor sau utilizarea inversiunii pronominale datorită confuziei dintre Eu și non‑Eu; - întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu o conotație specifică; nu se cer posturi, ca în balet, nu se cere un mimetism, ca la vârstele mici, ci se cere o înțelegere a mesajului, a sunetului corelat cu mesajul și cu întreaga semnificație a gestului artistic. Fiecare vocală, consoană și nuanță a cuvântului, a vorbirii, fiecare notă muzicală, interval sau acord muzical are o mișcare intrinsecă ce este revelată printr-un gest euritmic. Astfel putem vorbi de o euritmie poetică - este vorbire „vizibilă” în spatiu și de o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
obiectele reale, corespondente ale celor de pe ecran, profesorul îi ajută pe cei care nu înțeleg imaginile prezentate pe monitor. O dată ce imaginea e înțeleasă, profesorul o poate substitui cu simboluri. Pentru cei care nu citesc, computerul creează sunete și imagini. Sintetizatoarele vocale pot vorbi, pot spune instrucțiunile lent și clar și, dacă e necesar, le pot repeta. Efectele de sunet reprezintă frecvent stimuli puternici. Elevii lucrează cu o tastatură specială și creează sunete muzicale. De asemenea, ei controlează computerul prin intermediul sunetelor (de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu, din etc.). 22. Folosește corect singularul și pluralul. 23. Poate enumera 5 obiecte în prezența lor. 24. Poate enumera 5 obiecte în absența lor. 25. Îi place să asculte povești. 26. Poate relata simplu o întâmplare. 27. Pronunță corect vocalele și consoanele. 28. Are o pronunție incorectă la foarte multe cuvinte. 29. Omite silabe. 30. Omite sunete. 31. Nu poate pronunța cuvintele noi și mai mari de 3 silabe. 32. Nu dorește să comunice verbal. 33. Repetă la nesfârșit același
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
calul călare pe cal, / calul călare pe calul călare pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre muri murinzi de mură” (Muri de mură), iar un poem, ecou al sonetului Les Voyelles al lui Rimbaud, aduce ninsoare cu vocale: „Și ninge vocale, găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
cal, / calul călare pe calul călare pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre muri murinzi de mură” (Muri de mură), iar un poem, ecou al sonetului Les Voyelles al lui Rimbaud, aduce ninsoare cu vocale: „Și ninge vocale, găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori deșelate” (Ningere de
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre muri murinzi de mură” (Muri de mură), iar un poem, ecou al sonetului Les Voyelles al lui Rimbaud, aduce ninsoare cu vocale: „Și ninge vocale, găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori deșelate” (Ningere de vocale). Poetul practică și un soi
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori deșelate” (Ningere de vocale). Poetul practică și un soi de letrism: „Leng va ri șerc” (Elegie); „Mi-e creierul abcdefghijklmnoprsștțuvxw” (Creier aprins). Modernismele și ultramodernismele de această speță nu sunt însă decât momente de relaxare și amuzament într-o activitate poetică impulsionată de un
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
mai puteau face unele mici Îndreptări, prin așa-numitele erate, care erau niște foi atașate, lipite la sfârșitul lucrării respective. Se Înțelege că astfel de erate aveau mai ales lucrările științifice, unde un + (plus) sau un - (minus) la matematică, o vocală sau un accent la gramatică, de pildă, puteau să schimbe radical conținutul textului. Erata avea câteva rubrici: indicarea paginii și a rândului În care era strecurată greșeala; varianta tipărită; varianta corectă; specificarea vinovatului (care putea fi editura, tipografia sau autorul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Nu numai pentru știința limbii, ci și pentru științele sociale în general, data de 20 iunie este „un eveniment epocal” scrie Ștefan Pașca 60. În fine, „ecourile” au fost mai multe, să revenim la proiectul ortografic. Cele patru capitole ( Literele, Vocale și diftongi, Consoane și Despărțirea cuvintelor) sunt precedate de expunerea principiilor noii reforme ortografice, cât și de justificarea istorico-ideologică a acesteia: „Vechile ortografii ale fostei Academii Române nu s-au putut impune ca unice și obligatorii pentru toată națiunea din pricina
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
morfologic înainte de a învăța noua ortografie? În loc să învăț principiile, voi învăța pe dinafară textul însuși al proiectului noii ortografii a limbii române. Voi începe cu paragraful 1, care ne arată de câte soiuri sunt literele. Merge. Paragraful 2 (din capitolul Vocale și diftonguri) este însă mult mai lung (...). Uf! e prea mult... Nu pot să țin minte toată viața un astfel de text și încă fără nici o greșelă (...). Dar o soluție trebuie să fie, își va spune muncitorul nostru... Și iată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
două tradiții de interpretare diferite. * După această „paranteză” alexandrină, urcăm În Palestina, centrul de conservare a tradiției iudaice „pure”. Cum se știe, la origine, textele biblice erau scrise În serie continuă de litere, fără pauză și utilizându-se numai consoane. Vocalele pentru fiecare cuvânt erau reconstituite prin lectură, care se făcea cu glas tare și cântat. Acest continuum de consoane putea fi interpretat diferit de fiecare cititor sau comunitate, fapt care ar fi provocat o inflație de versiuni ale Sfintei Scripturi
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
o inflație de versiuni ale Sfintei Scripturi. Din secolul al VI-lea și pînă În secolul al X-lea d.Hr. - simplific lucrurile de dragul clarității - câteva generații de specialiști, numiți masoreți, punând la punct un sistem special de semne reprezentând vocalele, au ajuns la fixarea și stabilizarea textului ebraic. La origine, existau două sisteme de vocalizare: sistemul babilonian, În care punctele-vocale se puneau deasupra literelor, și sistemul tiberian (inventat și practicat În provincia Tiberiadei), În care punctele-vocale se așezau dedesubt. Ultimul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
liturghia țuicii / din birtu-n care se făcu / câmpie sufletul meu seara / mă jur așa cum juri și tu / că n-am furat din oU un U / și jur cu-ntreagă spaima vieții / sub limpezimi de lună nouă / că n-am furat vocale rupte / ci ca un hoț de cai când plouă / eu le-am furat pe amândouă.” Fraza muzicală, prozodia impecabilă, rostirea declamativă, discursivitatea fac ca poemele lui A. să fie și un perfect pretext textual pentru muzica ușoară românească. SCRIERI: Poeme
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
determinism de natură psihogenă, mai ales la copii lipsiți de confortul afectiv, ca o reacție la atitudinea și comportamentul părinților față de nevoile lor (Gherguț, 2005). Comportamentul copiilor autiști este unul atipic, bazat pe următoarele caracteristici principale: dificultăți de comunicare, absența vocalelor în pronunțare, limbaj dezvoltat foarte târziu, fenomenul de ecolalie (repetă mecanic cuvintele auzite la cei din jur), lipsa contactului vizual, lipsa atenției și a receptivității, manifestată prin lipsa răspunsului la întrebările celorlalți, tendința de a-i considera pe cei din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]