931 matches
-
probleme de literatură a basmelor lui Ion Creangă, a romanului scris de Mateiu Caragiale, Craii de curte veche. S-au scris și lucrări despre originile etno- spirituale ale vechilor daci, de geografie sacră a munților Ceahlău și Călimani, despre sacralitatea voievodatului Bogdanei (adică Darul lui Dumnezeu), cum s-a numit Moldova inițial, și multe alte subiecte canalizate de același ideal: perenitatea cultural-spirituală a românilor în sensuri variate, din care unele tind să rămână necunoscute și neaplicate în viețile lor de către oameni
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
254, 336, 355 Bizanț / 30, 79-81, 164, 180, 269-272, 274, 311, 318, 321, 329-330, 338 Blaga L. / 13, 162, 288, 291, 316 Bloch E. / 41 Bloom A. / 10, 33, 88, 113, 116-122, 127, 129, 131-133, 155, 159, 346, 352 Bogdana (Voievodat) / 90 Bohm D. / 46 Böhme J. / 139 Bosnia-Herțegovina / 131, 240, 251, 336, 353 Bossuet J-B. / 104-105 Botezatu P. / 10, 110, 355 Boudon R. / 53, 144 Bourdieu P. G. / 16 Brain drain / 48, 67 Brâncoveanu Constantin / 280 Brâncuși C. / 15, 53
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică și cea "de tranziție" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoștință despre romanitatea orientala în mileniul marilor migrații (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor Române (Ștefan Andreescu), afla despre voievodatul Transilvaniei și Europa occidentală în secolele XII-XVI (Ioan-Aurel Pop), despre relațiile Principatelor Române cu Imperiul Otoman între 1400-1878 (Mihai Maxim). Gheorghe Platon a elaborat capitolul referitor la perioada 1500-1900, Dan Berindei tratează despre istoria românilor în secolul XIX. Prezentarea secolului
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
din 1054 a inaugurat o discriminare negativă a populațiilor credincioase Ortodoxiei, anume „șcheii” (slavii precum sârbii, bulgarii sau rutenii) și mai ales românii, care au fost considerați doar ca „națiuni tolerate”, deși constituiau populația majoritară a Transilvaniei. Formațiuni politice precum voievodatul Maramureșului, până atunci condus de voievozi români conform „dreptului românesc” ("jus valachicum"), au fost desființate și transformate în simple comitate ale regatului maghiar. Pentru a fi recunoscuți ca cetățeni, „șcheii” și românii trebuiau să se convertească la catolicism. Iancu de
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
ca republică unională sovietică (RSSM, 1940-1941 și 1944-1991), în timp ce pe malul stîng al Nistrului, i se adaugă istoria regiunii autonome moldovenești din cadrul Ucrainei sovietice (1924-1940). Populația băștinașă, români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Nistrului, i se adaugă istoria regiunii autonome moldovenești din cadrul Ucrainei sovietice (1924-1940). Populația băștinașă, români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
români, s-a menținut în proporție de 97 % în cele 46 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi României, în proporție de 62 % în cele 36 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Republicii Moldova, și în proporție de 8 % în cele 18 % din vechiul voievodat, aparținând astăzi Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Ucrainei. Denumirea de Moldova provine etimologic de la râul Moldova de-a lungul căruia s-a format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron Costin spune în lucrarea "De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
format cnezatul Baia, nume care înseamnă „scobitură”, „mină”: în vechea germană „Molde” (veniseră mulți meșteri mineri nemți), în documentele maghiare: „Moldvàr”. Voievozii români din Maramureș (voievodat situat in nordul Transilvaniei): Dragoș (« Inițiatorul ») și Bogdan I (« Întemeietorul ») întemeiază aici un nou voievodat. Miron Costin spune în lucrarea "De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un neam sunt și odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
De neamul moldovenilor" (1686) că "lăcuitorii țării noastre, Moldovei și Țării Muntenești și românii din țările ungurești, că tot un neam sunt și odată discălicați", și că "descălicatul ... de Traian împăratul Râmului" a fost făcut. Pe vremea lui Bogdan I, voievodatul Moldovei nu depășea ținutul râurilor Moldova, Suceava și Siret. Urmașii săi și-au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
Moldova, Suceava și Siret. Urmașii săi și-au întins stăpânirea spre sud, vest, nord și est, unind cnezatele și micile voievodate deja existente, precum Onutul sau Bârladul, până atunci vasale ale Galiției, și Ținutul Iașilor. În timpul lui Roman I teritoriul voievodatului atinge marea Neagră, prin trecerea cetății genoveze Montecastro (Cetatea Albă) din vasalitatea Tătarilor în cea a voievozilor Moldoveni. Stăpânirea moldoveană nu atingea Dunărea, fiindcă din 1330 gurile fluviului erau în stăpânirea voievozilor munteni, din familia Basarab, de unde provine și numele
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
social-economică a dus la apariția unor noi raporturi sociale, ceea ce a ridicat pe un plan superior organizarea politică, ducând la formarea unităților statale în cadrul cărora au început să apară organismele politice corespunzătoare cu tendință tot mai mare spre independență, precum voievodatele și „țările”, în toate teritoriile românești. Prin toate formele sale de manifestare de-a lungul evoluției sale, civilizația românească și-a păstrat conținutul romanic, în mediul urban, dar mai cu seamă în cel rural. Împrejurările și condiționările istorice prin care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
românilor ortodocși, precum și restrângerea drepturilor acestora. Această acțiune a făcut ca o mare parte a românilor ardeleni să treacă în Țara Moldovei și în Țara Românească. Din această cauză, Bogdan, Voievodul de Maramureș, cu o mare parte a populației din voievodatul său, a trecut munții în Țara Moldovei, unde oamenii locului și cnezii lor l-au ales Voievod al Țării, după ce l-au alungat pe Balc, urmașul lui Dragoș, un supus fidel al regelui maghiar. Iată cum consemnează documentele acelor vremuri
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și societate de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau prin consemnarea evenimentelor socioculturale din provincie (Astra în 1926 de George Bota, Universitatea liberă „E. Gojdu” de Teodor Neș ș.a.). Seria a treia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de o fărâmițare în măsura în care formațiunile politice românești s-ar fi desprins dintr-un stat mai mare. Așa ceva nu a existat, „statul hoardă”, cum a fost denumită formațiunea politică turco-mongolă, nu exercita o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să se emancipeze de sub autoritatea unei forțe militare străine. În Transilvania sunt menționate cel puțin țări românești, iar în Maramureș, unde ungurii nu pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților din 1247 menționa, pentru teritoriul dintre munți și Dunăre, Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara celor “trei republici”, cum numea Dimitrie Cantemir uniunile de obști din Vrancea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin țări românești, iar în Maramureș, unde ungurii nu pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților din 1247 menționa, pentru teritoriul dintre munți și Dunăre, Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara celor “trei republici”, cum numea Dimitrie Cantemir uniunile de obști din Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și din Tigheci, au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pătrund decât după anul 1300, cnezatele care se formaseră pe malurile râurilor se vor organiza într-un voievodat. Diploma Ioaniților din 1247 menționa, pentru teritoriul dintre munți și Dunăre, Țara Severinului, voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara celor “trei republici”, cum numea Dimitrie Cantemir uniunile de obști din Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și din Tigheci, au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat în zona Bârladului, un altul în zona Iașilor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodatul lui Litovoi, cnezatele lui Ion și Farcaș și voievodatul lui Seneslau. În Moldova, în afara celor “trei republici”, cum numea Dimitrie Cantemir uniunile de obști din Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și din Tigheci, au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat în zona Bârladului, un altul în zona Iașilor și o Țară a Șepenițului pe Colacin, Prut și Nistru. În ținuturile Soroca, Orhei și Lăpușna ar fi existat un cnezat sau un voievodat, în această zonă fiind grupate, pe vremea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au existat mai multe organizări politice teritoriale: un voievodat în zona Bârladului, un altul în zona Iașilor și o Țară a Șepenițului pe Colacin, Prut și Nistru. În ținuturile Soroca, Orhei și Lăpușna ar fi existat un cnezat sau un voievodat, în această zonă fiind grupate, pe vremea lui Alexandru cel Bun, cele mai multe sate ale boierului Mihail de la Dorohoi. La Orheiul Vechi și la Costești s-au descoperit urmele unor așezări urbane. Este greu să se vorbească despre o fărâmițare feudală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dorohoi. La Orheiul Vechi și la Costești s-au descoperit urmele unor așezări urbane. Este greu să se vorbească despre o fărâmițare feudală sau prefeudală, atât în secolul al IX-lea, cât și în secolul al XIII-lea. Ducatele și voievodatele românești din Transilvania sau de la Sud de Carpați au dus lupte cu ungurii pentru apărarea independenței lor. Dacă aceste formațiuni politice românești ar fi făcut parte integrantă din hanatul peceneg sau cuman, atunci ele ar fi trebuit să fie apărate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a existat o fărâmițare feudală înainte de întemeiere. În Apus, timp de cinci secole, s-au creat ducate, comitate, seniorii care s-au sustras autorității centrale, autorității regelui. La noi a fost o evoluție firească de la obștea sătească la cnezat și voievodat, care a durat câteva secole, deci în urma unui process “îndelungat și evolutiv” cum zicea Stoicescu, iar conducătorii acestora nu au căpătat o totală liberate de acțiune în urma unei lupte cu puterea unui monarh. Nu avem informații, care să ne îngăduie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tip voievodal (secolele XV-XVII) / 197 8.1.4 Regimul boieresc (secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și principat / 205 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei / 210 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei / 212 L'EUROPE DE MONARCHIE D'ÉTATS / 231 ABREVIERI / 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 241 CUVÂNT ÎNAINTE Procesul centralizării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea începutul secolului al XVIII-lea) / 198 8.1.5 Hotărâri ale Adunărilor de stări / 202 8.2 Adunări de stări în Transilvania / 205 8.2.1. Voievodat și principat / 205 8.2.2. Congregațiile locale și Congregații generale în voievodatul Transilvaniei / 210 8.2.3 Instituția Dietei în Principatul Transilvaniei / 212 L'EUROPE DE MONARCHIE D'ÉTATS / 231 ABREVIERI / 239 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 241 CUVÂNT ÎNAINTE Procesul centralizării statale a avut în fiecare din țările Europei trăsături specifice, datorate condițiilor interne
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
inițiativa convocării Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate revenea suveranului (principe teritorial, voievod, ban etc.). Sunt însă situații în care convocarea a fost făcută de alte persoane, special delegate, din porunca și în numele acestuia. Asemenea cazuri particulare sunt prezente și în voievodatul Transilvaniei, în Țara Românească și Moldova. Stările erau convocate prin scrisori ori prin "strigare publică" (publica proclamatione facta) și prin emisari special trimiși să anunțe porunca regală. Scrisorile de convocare nu precizau totdeauna numărul deputaților pe care trebuiau să-i
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]