3,708 matches
-
umpluți cu zdrențe și frunze uscate. — Să mă ia mama dracului dacă de data asta n-o să murim cu toții! strigă Dendé sărind pe scaunul șoferului, bîlbîindu-se de frică, începînd să bîjbîie cu palmele pe bord, în torpedoul gol, deasupra casetei volanului, în jurul contactului. — Cheile! Unde le-ai pus? Le-ai pierdut? La mine nu sînt, se sperie și Sena, începînd să-și scormonească prin buzunare fără să-și dea seama ce face. — Uite-le, răsuflă ușurat Dendé, era să mă scap
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scap pe mine, adăugă vîrînd cheia în contact și demarînd instantaneu. Ce s-a întîmplat? zise Sena punîndu-și centura de siguranță, începînd să înghită în sec. — E de belea, ne-am ars cu toții! țipă Dendé ca un disperat, gîfîind, manevrînd volanul ca un apucat. — Ce ai pățit? potolește-te, încercă Sena să-l liniștească privind impacientat la acul de kilometraj. — Au tras pe sfoară o țară întreagă, zise Dendé după un moment de pauză în care se auzi doar huruitul motorului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mai întîi portiera și răsuflă ușurat descoperind că era descuiată. O deschise și, dintr-o mișcare se sui pe scaunul șoferului. Din păcate nu găsi cheia în contact, așa că misiunea i se complica puțin. Începu să pipăie cu palma dedesubtul volanului pînă ce dădu cu degetele peste butonul care acționa deschiderea capotei. Trase brusc de el și sări rapid din nou în stradă nerăbdător. Cu o mînă săltă capota, iar cu cealaltă fixă tija de sprijin la locul ei în gaura
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pitesc pînă ce pilotul a primit ordin că poate să-și ia tălpășița. Reveni în dreptul portierei deschise și se gîndi că pentru munca ce o avea de făcut era mai comod să rămînă pe carosabil decît să se urce la volan. Aplecîndu-se din stînd în picioare i ar fi venit mult mai ușor să ajungă la firele electrice de sub volan. Înainte să se apuce însă de treabă, verifică încă o dată dacă schimbătorul de viteze se afla în punctul mort, zgîlțîindu-l de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
gîndi că pentru munca ce o avea de făcut era mai comod să rămînă pe carosabil decît să se urce la volan. Aplecîndu-se din stînd în picioare i ar fi venit mult mai ușor să ajungă la firele electrice de sub volan. Înainte să se apuce însă de treabă, verifică încă o dată dacă schimbătorul de viteze se afla în punctul mort, zgîlțîindu-l de cîteva ori dintr-o parte în alta și aprinse plafoniera. Abia după aceea își îndoi un genunchi și sprijinindu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
viteze se afla în punctul mort, zgîlțîindu-l de cîteva ori dintr-o parte în alta și aprinse plafoniera. Abia după aceea își îndoi un genunchi și sprijinindu-se de prag își vîrî capul între scaun și masca de protecție de sub volan. Îi pipăi muchiile pînă găsi două puncte de unde putea să apuce cu degetele, și cînd simți că prizele sînt îndeajuns de bune smulse brusc. Capacul de plastic cedă mult mai ușor decît și-ar fi imaginat, pocnind și rupîndu-se în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
deloc pe gînduri, le apropie unul de altul, dar nu le ținu lipite decît foarte puțin, pentru că aproape instantaneu simți sub el huruitul la început sacadat, apoi tot mai uniform al motorului care pornise. Dar înainte să se suie la volan, fu nevoit să facă cîțiva pași de colo colo pe asfalt, piciorul pe care îl ținuse îndoit sub el îi amorțise și simțea ácele furnicăturilor din talpă pînă în șold. Te-ai fi așteptat ca pe gazon să-și facă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
adevărați eroi, le-au curmat pe loc suferința slobozindu-și în plin ultimele cartușe din încărcătoare. — Am sărit gardul, zise Dendé. — Ai sărit gardul, repetă Roja uitîndu-se pe pereți, și Sena? — A cedat psihic, zise Dendé, nici măcar să țină de volan n-a mai fost în stare, am fost nevoit să conduc eu, care n-am permis. — Unde l-ai lăsat? întrebă Roja, începînd să dea semne de neliniște. — La Apărătorii Patriei, într-o intersecție pe șoseaua Berceni. — Bine că nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
seama că toate cardurile noastre sînt acasă. PUȚOI DE RAHAT CRETIN ȘI ÎMPUȚIT! Izbesc de mai multe ori cu pumnul În tabloul de bord pînă cînd mîna ni se umflă și aproape că ne doare prea tare să mai ținem volanul. Apoi ne dăm jos și intrăm În cîrciumă. O mînă de șrapnel: abia ajunge pentru o halbă de bere. Mă simt ca un vagabond de rahat cînd merg prin bomba asta micuță de crîșmă. E un salonaș separat alături, despărțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
fată În acel loc al pierzaniei, hotărât de asemenea să meargă cu ea la primul spital ieșit În cale, mașina a fost izbită din spate de altă mașină cu o asemenea forță, Încât lui Ben mâinile i-au alunecat de pe volan, iar pieptul s-a lovit de el cu putere. Fata a scos un țipăt scurt de animal Înjunghiat, ghemuindu-se la picioarele lui. Ben a coborât fulgerător din mașină și, așa amețit cum era s-a apropiat de bruta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de-a lungul culoarului îngust din mijloc, să văd luminile semafoarelor la timp și să nu încep să cotesc brusc nebunește când ne înghițea complet întunericul era o încercare care-mi solicita maximum de concentrare. M-am aplecat mult peste volan aproape atingând cu fruntea parbrizul pe care ștergătoarele împingeau încolo și încoace o mâzgă mizerabilă. Simțeam cu un soi de satisfacție că, mai curând sau mai târziu, o să ne ciocnim de ceva. Înviorat de acest gând, m-am adresat însoțitoarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
căzut peste mâna mea așezată pe schimbătorul de viteze. Înainte ca ea să apuce să-mi răspundă la doi pași în dreapta mea apăru brusc un camion mare. Probabil mă abătusem spre mijlocul șoselei. Am frânat brusc și am tras de volan, reușind să trec la câțiva centimetri de camion. — Îmi pare rău, am spus. Ea s-a întors din nou adunându-și haina pe lângă picioare. Scuzele se puteau referi la oricare dintre cele două lucruri. Am luat-o spre sud în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
era însărcinată cu soră-mea și cum în chiar prima zi de la primirea carnetului de conducere, „în chiar primul ceas, Alex“, „un maniac“ a tamponat-o din spate și, din clipa aceea, ea nu s-a mai urcat niciodată la volanul unei mașini. Sau, povestea cu peștișorul auriu pe care a vrut să-l prindă în iazul de la Saratoga Springs, statul New York, unde, la vârsta de zece ani, mersese în vizită la o bătrână mătușă bolnavă și, neatentă, s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Maimuța însăși, cu italiana ei stilată, a fost cea care a scos capul pe fereastra mașinii noastre de închiriat și i-a explicat curvei ce vrem de la ea și cât am fi dispuși să plătim. Eu unul stăteam cuminte la volan, cu un picior pe accelerație, ca un om gata s-o tulească... Și, crede-mă, atunci când curva a urcat pe bancheta din spate, în sinea mea mi-am zis nu; iar la hotel, unde am reușit s-o trimitem neînsoțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Duminică: nu coborâm bine din lift și pe cine vedem intrând pe ușa hotelului? Pe nimeni alta decât Lina - însoțită de un copilaș de vreo șapte-opt ani, un băiețel grăsuliu plămădit parcă din alabastru, îmbrăcat din cap până-n picioare în volane și catifea și piele lăcuită. Lina are părul lăsat pe spate și în ochii ei întunecați, proaspăt ieșiți din biserică, se citește o expresie de tristețe tipic italiană. E cu adevărat o fată drăguță. O dulcică (nu-mi iese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să ne temem de fratele lui Bubbles, care fusese luptător în trupele aeropurtate, fiindcă acum e plecat în Hoboken, boxează într-o gală importantă, sub numele de Johnny „Geronimo“ Girardi. Tatăl ei lucrează peste zi ca taximetrist, iar noaptea la volanul unei mașini a Mafiei - acum e dus undeva cu niscai gangsteri și n-o să se-ntoarcă acasă decât în zori, cât despre maică-sa, nu e cazul să ne facem griji, fiindcă-i moartă. Perfect, Smolka, perfect, mai în siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca să nu-mi pierd somnul pe următorii patru ani, promite-mi un singur lucru, îndeplinește-i mamei tale această unică dorință și niciodată n-o să-ți mai ceară nimic: când ajungi în Ohio, promite-mi că n-o să urci la volanul unui automobil decapotabil. Ca să pot închide liniștită ochii seara în pat, promite-mi, Alex, că n-o să-ți riști viața cu vreun gest necugetat. Din nou taică-meu: — Fiindcă tu ești rodul nostru, Alex! zice el distrus, cu ochii înlăcrimați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
spărtură de la zece metri, drept În fața lor. Myatt avu doar atâta timp cât să vadă ochii zăpăciți ai boilor și să calculeze unde vor sparge coarnele acestora sticla parbrizului. Un bărbat mai În vârstă țipă, aruncă nuiaua și sări. Șoferul Învârti de volan cât putu, mașina sări peste un răzor, se Învârti nebunește pe două roți, În timp ce celelalte huruiau și se Învârteau În aer, se aplecă tot mai mult, până când Myatt văzu pământul ridicându-se ca laptele dat În clocot, scăpă de răzor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ar fi fost mai viclean. Îl auzi respirând cu dificultate În Întuneric și se gândi iar, fără Înverșunare sau reproș, că nu merită. Răscrucea drumurilor apăru brusc În lumina farurilor. Șoferul ezită o fracțiune de secundă În plus, apoi răsuci volanul și făcu mașină să se Învârtă pe două roți. Josef Grünlich se văzu trimis dintr-un capăt al banchetei În celălalt și icni de spaimă. Nici nu mai Îndrăzni să deschidă ochii până când mașina nu ajunse iarăși cu patru roți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
mort la câțiva kilometri de locul unde ne aflăm. Înainte să apuce să-l bage cu lopata în sac, o mașină închiriată a tras pe dreapta în refugiul din spatele lor. Înăntru erau un bărbat și o femeie; bărbatul era la volan. Femeia a rămas în mașină; bărbatul a sărit jos și a luat-o la fugă spre echipa de muncitori. Le-a strigat să aștepte. A zis că ar putea să dea o mână de ajutor. Câinele era doar un hoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
la cămașă; dedesubt, pe piept, e ceva din mărgele, de mărimea unui portofel, agățat la gât de un șnur cu mărgele. Un săculeț de leacuri Hopi, zice. E o chestie spirituală, nu? Privindu-l în oglinda retrovizoare, cu mâinile pe volan, în mănuși mulate din piele de vițel, Helen zice: — Ia te uită ce abdomen! Stridie își scutură cămașa de pe umeri, și săculețul de mărgele îi atârnă între sfârcuri, pe pieptul umflat de ambele părți. Are pielea bronzată, fără pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și vești bune, și vești proaste. Mona și Stridie stau tolăniți pe banchetă. Se ridică în capul oaselor. Eu stau pe locul mortului și număr. Și Mona zice: — Au trei exemplare, dar sunt împrumutate toate. Și Helen se așază la volan și zice: — Știu o mie de metode ca să fac rost de ce vreau. Și Stridie își dă părul din ochi și zice: — Bine lucrat, mami. La prima adresă a mers destul de ușor. Și la a doua. În mașină, între vizite, Helen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
uită pe geam la niște buruieni dintr-un șanț. Înghit pagina și adorm. Ceva mai târziu, când mă trezesc, sunt tot în mașină, în drum spre următorul oraș, spre următoarea bibliotecă, poate spre următoarea ședință de machiaj; Helen e la volan de mai bine de patru sute de kilometri. Este aproape întuneric, și zice, uitându-se înainte: — Fac bilanțul cheltuielilor. Mona se ridică în capul oaselor, scarpinându-se în cap printre șuvițe. Apasă cu inelarul, cu buricul degetului inelar în colțul ochiului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
trage rapid de-acolo, cu o urdoare lipită de el. Își șterge urdoarea pe blugi și zice: — Unde ne oprim să mâncăm? Îi spun Monei să-și pună centura. Helen aprinde farurile. Își răsfiră degetele, cu palma larg deschisă pe volan, își privește inelele și zice: — Nici după ce o să găsim Cartea umbrelor, și o să devenim conducătorii atotputernici ai întregii lumi, și o să dobândim nemurirea, și o să stăpânim totul pe această planetă, și o să fim iubiți de toată omenirea, zice, tot n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cădere și se rostogolesc în jurul nostru pe ciment, unul câte unul. Distrugere constructivă. Capitolul 31 Când am ieșit din oraș cale de mai bine de un kilometru, Helen trage pe dreapta. Aprinde luminile de avarie. Privindu-și fix mâinile de pe volan, în mănușile din piele de vițel mulate perfect, zice: — Dă-te jos. Pe parbriz se văd mici lentile de apă. Începe să plouă. Foarte bine, zice Stridie, și deschide portiera smucind-o. Așa faci cu un câine pe care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]