1,937 matches
-
o cunoștea, la rândul ei... A intrat, dar nu pe ușa dinspre stradă, ci pe ușa largă ce dădea către o grădină mare. Ratasem fără îndoială prima ei apariție în sală. Iar acum se întorcea, după ce văzuse sculpturile cele mai voluminoase expuse în aer liber... Cea dintâi impresie m-a lăsat perplex: semănai cu femeia care tocmai ridicase în slăvi tabloul. Brună, ca și aceea, aceeași croială a taiorului, aceeași carnație a chipului. Am înțeles imediat cauza erorii mele. Te deplasai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a camionului să-i dezvăluie taina acelei vieți fără război. La o răspântie, cât opriră la un semafor, zări fereastra unui restaurant deschisă, spre bucătărie. Seara de iulie era apăsătoare. Un bucătar mișca din loc, cu infinite precauții, o oală voluminoasă, cu trupul îndoit spre spate, cu o strâmbătură de efort pe buze. Era ciudat lucru să te gândești la o viață în care oala aia mare și conținutul ei aveau importanță. În capătul bucătăriei se deschise o ușă și, deși
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
trebui să ne lăsăm gențile la biroul de la intrare, au instalat un detector de metale.“ O dădea deja pe a lui funcționarului. Intrând în birou, făcu rapid un semn cu capul spre cei doi bărbați care tocmai mutau niște cutii voluminoase: „Îmi cer scuze pentru dezordine, dar suntem în plină mutare. Sper că prezența lor nu te va deranja.“ Am recunoscut într-unul dintre cei doi ocupați cu mutatul pe cititorul de ziare pe care-l văzusem în oglindă, într-un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se manifestă deschis. În sfârșit, ne putem „manifesta” și altfel într-un univers imaterial, dar concret prin reverberații și funcționalități. Pe de altă parte, se manifestă și o altă o tendință. Individul actual a devenit oarecum refractar la ceea ce este voluminos, grosier, corporal, concret, pipăibil, identificabil (a se vedea, în acest sens, noile forme arhitecturale sau stiluri ambientale). El caută cu îndârjire linia „simplă”, esențialul, rezumatul, sinteticul, concentratul, eteratul, evanescentul. E „înnebunit” de ceea ce nu se vede, nu are consistență și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
progres, de afirmare. Portofoliul pe suport numeric se supune determinărilor expuse mai sus, având în plus o determinare esențială: el cere un echipament și o transpunere informatică, digitală. Portofoliul digital nu se mai prezintă sub forma unui obiect identificabil, material, voluminos; are o prezență virtuală, „imaterială”, evanescentă. Presupune manipularea unui computer și utilizarea eficientă a unei rețele „garnisite” cu multiple informații. Ca suport, acesta nu mai contează atât de mult: poate fi o dischetă, un CD, un hard-disk, existent nu importă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dar să și permită lucrul în echipă atunci când este cazul. De bună seamă, manipularea acestui instrument presupune anumite competențe informatice din partea elevului pentru a-l accesa sau îmbunătăți. Poate deveni o sursă transversală de urmărire a evoluției unui elev, nefiind voluminos, neocupând „loc”, neputând să-l „pierzi”. Există și posibilitatea unei securizări sau confidențializări, astfel încât numai persoanele dorite să-l poată consulta sau frecventa. Un portofoliu numeric (el însuși rezultat al unor aplicații sau programe) poate fi integrat, manipulat, gestionat de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
popularizeze folclorul, foarte puțin știut în România. A apărut astfel cel dintâi articol dedicat acestei probleme, tipărit în 1869, în „Convorbiri literare”, Românii din Macedonia și poezia lor populară, urmat, după mai bine de două decenii, de prima parte a voluminoasei lucrări Studii istorice asupra românilor din Peninsula Balcanică (1891), cea de a doua parte fiind tipărită postum (1941). Încercând să reconstituie istoria zbuciumată a acestei ramuri a românilor, pe care el îi numește „rumelioți”, după provincia în care locuiau cei mai mulți
CARAGIANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286093_a_287422]
-
d) timpul de reacție simplu, răspunsul rapid la un stimul simplu; e) viteza mișcării brațelor; f) controlul vitezei unui obiect, capacitatea de apreciere și de modificare a vitezei unui obiect; g) dexteritatea manuală, capacitatea de a manipula rapid obiecte destul de voluminoase; h) dexteritatea digitală, capacitatea de a manipula obiecte foarte mici; i) stabilitatea brațului și a mâinii, capacitatea de a așeza foarte precis brațul sau mâna, indiferent de viteză; j) tapping, capacitatea de a executa foarte rapid mișcări din încheietura mâinii
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
îl ațâță pe un tânăr prostănac, cu bube roșii, care, cu priviri inexpresive de gânsac, glumește, ciupind-o de fund cu cleștele. Din când în când lucrătorii erau interogați, scurt și precis, de către antreprenorul cu cotleți argintii ale cărui sprâncene voluminoase și privire autoritară dau de înțeles că pot fi ei șmecheri, dar cu dânsul nu le merge. Un zidar cu obrazul bălan ca de șoric sărise gardul la vecini și se întinsese în iarbă. Cu ochi răi de ficat putred
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
protestează, ascultă cuminte indicațiile mamei. Când mă observă în balcon, o întreb: -Câți ani are copilul? -Opt. -Și cum îl cheamă? -Spune Marine cum te cheamă! Spune mă, săru` măna. -Săru` mâna, îmi zice, în timp ce trage rucsacul în spinare, unul voluminos, dar când să se ridice și el în picioare, rucsacul fiind mai mare decât el, îl trage înapoi, căzând pe bagaje. -N-am ce face, râde femeia dezinvolt, el vrea să care rucsacul, l-a primit de la o doamnă cu o
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
din lycra, iar zonele unde se vede carnea ar fi îngrijite și bronzate. Hotărăsc că aș arăta fantastic chiar și într-un halat de baie. Mă uit la vechiul meu halat de baie care atârnă după ușă: e imens și voluminos. Îmi place la nebunie să mi-l înfășor în jurul trupului pentru că mă simt bine, însă încercând cu disperare să ignor faptul că arăt ca un balon cu picioare. Dar când o să ajung slabă, am să păstrez halatul. Fiind unul bărbătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să-mi fac o părere despre cum ești tu. Ce porți acum? (nu mă refer la lenjerie intimă <g>, ci la care e stilul tău). Rahat. Mă uit la mine, la ce port. Pantaloni elastici negri și o imensă și voluminoasă bluză portocalie. ― O bluză Armani, tastez eu. Jachetă asortată, fustă scurtă și pantofi crem. Trebuie să arăt tare când apar pe sticlă. ― Hmm. Pari genul meu. Eu port vechea mea pereche de Levi’s, o bluză de polo de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
micuți de dril, care acum îmi presează dureros carnea. Când formez numărul, îmi frec stomacul ca să încerc să dispersez durerea provocată de atâta mâncare, și mă blestem pentru că port o bluză albă și scurtă în loc să am pe mine o bluză voluminoasă care să-mi ascundă păcatele. ― Lauren? ― Am fost atât de îngrijorată! țipă Lauren în telefon. Nu-mi spune nimic acum, numai mișcă-ți fundul încoace. ― O, mersi, mersi, mersi. ― Nu fi fraieră, spune Lauren. Pentru ce sunt prietenele? Ben s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
CU INIȚIATIVĂ în vara lui 1988 eram într-o tabără de creație împreună cu încă vreo douăzeci de-alde mine, împătimiți să surprindem crâmpeie din zestrea de frumuseți cu care natura ne-a fericit meleagurile. După ce am lepădat la hotel bagajele voluminoase pentru o ședere de vreo două săptămâni, și cele necesare lucrului pe teren, am pornit în grup spre Deia. Să nu vă închipuiți că e vorba de acel orășel de coastă din partea de nord a binecunoscutei insule spaniole Mallorca! Ce
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
și publică și mai puțin. E însă, întotdeauna, gata să apere pe cei umili, să protesteze, să atace - întotdeauna pe propria lui răspundere. Indiferent față de glorie, lasă să-i publice alții cărțile. Consecvent cu sine până la absurd, distruge un manuscris voluminos pentru că își modificase anumite idei formulate acolo. De o extraordinară bunătate, e neînduplecat în pamfletele lui revoluționare. Învață limba germană ca să citească pe filosofi și se trudește o viața întreagă să-și găsească echilibrul zdruncinat prin pierderea credinței. Amână mereu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
rolul ei în războaiele civile de la începutul secolului XIX precum și influența ei crescândă în societatea portugheză liberală: M. Borges Grainha: História da Maçonaria em Portugal, 1735-1912 (Lisboa, 1912), lucrare fundamentală; Paul Siebertz: Freimaurer im Kampf um die Macht (Hamburg, 1938), voluminoasă și erudită istorie a lojilor și acțiunii masonice în Portugalia, în deosebi în ceea ce privește epoca revoluțiilor și războaielor liberale. În aceste două monografii se găsește întreaga documentare și bibliografia completă a acțiunii lojilor străine și lusitane în istoria modernă a Portugaliei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dublă și i-a umplut-o de câteva ori cu rom, cavalerul minunat sărută mâna doamnelor și a călugăriței cu grații de mult învățate, dar perfect armonizate cu ființa lui, apoi îmi scoase mâna din umăr și ieși din odaie, voluminos și elastic, condus de maica arhondară. Era grăbit să ajungă la Secul. Adela strigă că e înamorată de el, că are să-i facă portretul din memorie și are să i-l trimită. Și se opri numai când intră maica arhondară, care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
o tărie mică. Repede Însă, suntem extrem de grăbiți...!” Sorbiră băutura dintr’o Înghițitură, iar Tony Pavone pregăti banii să plătească Însă Șeful Șantierului Îl opri mai comandând un rând, Încă unul ca după aceea să schimbe paharele cu unele mai voluminoase ca În final să le uite numărul...! Fiind ora prânzului li se făcură foame la care avu o contribuție majoră În mod sigur, paharele de toxine golite ce scormoneau necruțător stomacul lor suprasaturat de băutură alcolică. Propunerea Șefului de Șantier
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fiecare bucățică de scândură e dirijată de Însăși președintele Cooperativei În persoană. Totuși să admitem: dacă presupunem să-ți ofer această imensă cantitate cine crezi tu, să aprobe o asemenea cerere....? Iar În afară de asta ști-i pre-a bine, fiind material voluminos, cum ai să pleci cu el În afara orașului fără acte legale...? Ești nebun...? Vrei să intrăm amândoi la pușcarie...!?” Mingoti râse sarcastic. „Băiete, nu mă cunoști bine dar promit, ai să mă cunoști mai bine cât de curând. Aprobarea președintelui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
relații Îl ocrotește, nu mai poate scăpa fără ani grei de pușcarie...!!” Tony Pavone auzise În linii generale de acest besmetic milițian ce trimetea oamenii la Închisoare cu vină ori fără. Numai pentru unele minore infracțiuni, acest individ nebun, Întocmea voluminoase dosare cu declarații luate cu nemiluita, expertize și paraexpertize urmate de sute procese verbale Încât, un judecător numai la vederea celor zece-douăsprezece dosare din care nu se dovedea nimic, rostea condamnări narcotizat la vederea materialului prezentat...!! Își mai aducea perfect
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Elvis Presley ? a întrebat Charlie. Danny i-a ars un cot ca să tacă din gură. Cei doi au ajuns pe primul vârf și s-au ițit printre copaci. Adulții stăteau în jurul unui mormânt proaspăt. Ellis târâse până acolo un generator voluminos, la care conectase un pick-up antic. Ascultând muzica aia era ca și când ai fi auzit cea mai rea dintre fantome - un om care a avut totul și care-a lăsat totul să-i alunece printre degete. Eu mă întorc, a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
obținut-o, n-aș fi putut să am serviciul de acum- „cea mai minunată slujbă din lume.“ Și nu l-aș fi întâlnit pe Aidan. Am mers șontâc-șontâc până la ușa din față. Maggie scotea copiii din mașina ei nouă, una voluminoasă de familie, care, insista mama, arăta de parcă avea elefantiază. Tata era și el acolo, încercând să contracareze disprețul mamei; analiza cât de fain era automobilul, mergând în jurul lui și dând cu piciorul în toate cele patru roți. —Uită-te ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
moment, nu avea să existe un viitor pentru relația noastră. A dat din cap, puțin posomorât. — Da, era Janie. —Ce coincidență. —Mda. Înapoi la reședința Maddox, în timp ce beam o cafea înainte de a pleca spre aeroport, am observat mai multe albume voluminoase de fotografii în bibliotecă și mi le-am imaginat deodată țâșnind de pe raft, deschizându-se și lăsând fotografiile să-și ia zborul, să invadeze camera ca un stol de păsări. Sute, zburând pe lângă mine, încurcându-mi-se în păr - mărturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
își luă o înfățișare amuzată: — Asta o spune mereu și rabinul nostru. Dar eu nu sunt chiar așa de sigură. Totul mi se părea ciudat la ea, veșmintele ei de toate culorile, râsul ei în hohote, dinții ei din aur, voluminoșii ei cercei, fără a uita de parfumul sufocant care mi-a izbit nările când m-a strâns la piept. În timp ce mă holbam la ea fără rușine, s-a pus să povestească, gesticulând de zor și vorbind răsunător, tot ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
totul patru sute de dinari, cu care am cumpărat patru sute de săbii dintre cele mai obișnuite, exact cum erau cele pe care fasioții le vindeau îndeobște oamenilor din Tefza. Când, înapoindu-mă de la suk, i-am povestit foarte țanțoș tatei despre voluminoasa mea achiziție, a fost cât pe ce să-și sfâșie veșmântul de consternare și de jale: — O să ai nevoie de cel puțin un an ca să poți plasa atâtea săbii într-un orășel! Și, cum oamenii vor afla că ești grăbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]