114,044 matches
-
și trâmbițe pentru ordinul de a-l aresta pe stradă pe cel presupus a se afla la originea afacerii "Armageddon II" - a fost, la doar câteva săptămâni după eveniment, "împins" pe lista viitorilor membri ai Curții Supreme? Și pentru că veni vorba de această instanță, mă înspăimântă să descopăr acolo prea mulți soți - de ambe sexe - ale unor personaje politice cocoțate în fruntea țării. Ce fel de justiție oarbă o fi asta, în care soții se înțeleg din priviri, la bucătărie, asupra
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
și cum funcționează ele. Conceptual, provocarea că ne aflăm în fața unei perioade de schimb de generații și că trebuie să acceptăm că sistemul este învechit a fost lansată de Opera Națională București: dar Ludovic Spiess nu s-a limitat la vorbe - contrazicând obiceiul pământului - și a pornit o adevărată campanie de promovare a vocilor tinere, introducând în toate distribuțiile debuturi, completând ansamblurile etc. Ultimele două premiere s-au bazat aproape exclusiv pe glasuri noi, ceea ce este un risc asumat răsplătit cu
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
fost extremist" ce se găsea. "Ce era să facă? Să se autodenunțe? - se întreabă publicistul. Așa că a tăcut, a scris eseuri într-o inimitabilă franceză și a uitat cu totul de radicalismele juneții". Dl. Vartic observă: "Aici nu mai e vorba de Cioran, ci de un Pseudo-Cioran!" Pe drept cuvînt. Ar fi de adăugat că, după fanii unui Cioran fără trecut, se înmulțesc de la o vreme criticii unui Cioran cu trecut. Deopotrivă de stupizi, și unii, și alții, cînd își închipuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
din Cluj. Textul este bilingv și foarte frumos tipărit (veritabilă bijuterie!), pe hîrtie velină, reproduceri și fotografii (inedite, nedatate, fără indicarea sursei!). Pe autori îi prezintă laudativ Dan Ciachir. Textul este plin de generalități și de enormități. Din nou, e vorba despre un Pseudo-Cioran. În plus, un oarecare Florin Avram traduce din româna de la Humanitas (la rîndul ei, o traducere!) în franceza în care au fost scrise paginile filosofului: mai e nevoie să spun ce iese de aici? Toate acestea fac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
dintre informatori: Șerban alias Pavel Apostol (profesor de filosofie și el, coleg al lui Bugnariu). Celelalte identități (ascunse sub numele Dragomir și respectiv Vasile), dna Blaga le-a descoperit singură, dar nu le face încă publice. Spune doar că e vorba de colegi și chiar prieteni ai soțului ei. Fost deținut politic, unul dintre cei doi părea un om onorabil. Celălalt era profesor universitar la Cluj, apoi director în Ministerul Învățămîntului, membru corespondent al Academiei iar, după 1983, membru plin. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
îl va ajuta să ajungă în Argentina... Cert este că, ne amintește Amen, în nici un discurs al Sanctității Sale n-au apărut cuvintele "evreu" și "lagăr de exterminare", timp în care milioane de oameni au fost transformați, fără prea multă vorbă, într-un nor de fum... Față de reacțiile de protest de la apariția piesei, scriitorul s-a apărat, spunînd: "Sînt creștin, iar piesa mea e profund, fundamental religioasă. Singurul atac împotriva Papei vizează tăcerea lui și atît"... În acest punct descoperi diferența
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
E alb-negru? Uneori prea. E simplificator? Desigur. Să zicem că există un parti pris al demonstrației care nu se poate dezvolta fără maniheism"... Pe traseul stabilit, filmul își asumă și o serie de "licențe" (cifre inexacte, cronologii forțate), dar, fiind vorba de o ficțiune, și nu de un documentar, totul e permis. Important e mesajul: tăcerea e vinovată, ea înseamnă complicitate.Vocația lui Costa-Gavras nu e pentru metafizic, ci pentru militant... Filmul pune în discuție responsabilitatea calității de martor și acuză
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
exploata, în România (probabil la prețuri modice față de alte părți ale lumii), spații splendide, care au "reprezentat", cu succes, în film, Vaticanul, Palatul de Justiție din Berlin și Liga Națiunilor! De aceeași indiferență mediatică (inclusiv în Cahiers du cinéma, nici o vorbă!) s-a bucurat și întreaga galerie de interpreți români, care îi asigură filmului un excelent background actoricesc: de la Papa ca o efigie uscată, al lui Marcel Iureș, pînă la crochiurile spectaculoase ale unor Dorina Chiriac, Marin Moraru, Horațiu Mălăele, Theodor
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
etniciste. Kominternismului vrăjmaș al națiunii i se atribuie cu larghețe isprăvi care-i depășesc în bună măsură nociva sferă de acțiune: "Eticheta de reacționarism, aplicată culturii române, a fost fabricată în laboratoarele Kominternului. Nu e inutil a reaminti că este vorba de "comunismul internațional" în marș și cu centre politice mobile. Prima victorie a kominternismului împotriva României a fost cea din 1940, cînd România a trebuit să cedeze agresiunii achizitive a Rusiei sovietice, a Ungariei horthyste, a Bulgariei fasciste". Deci comunismului
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
Excrescențe maligne În această super-civilizație arabă, perfect comparabilă cu civilizația europeană, au existat însă excrescențe maligne. Ignorate în mod suveran secole la rând, ele tind să-și ia, în zilele noastre, o anumită revanșă. Ismaeliții extremiști - pentru că despre ei e vorba, nici nu par a fi auzit de rafinamentele intelectuale ale curților din Bagdad, Damasc, Alep, Cordoba. Secta extremistă a șiiților, ramură importantă alături de suniți, a Islamului, a apărut încă din secolul al VIII-lea; numele lor vine de la un Ismael
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
C. Rogozanu Dan C. Mihăilescu ne întinde și își întinde o capcană cu o glumă care pare inocentă, la prima vedere. Este vorba despre definiția "scriitorincului". Omul care nu face nici istorie literară, nici critică pură, nici "întîmpinare", căruia nu-i place prea mult "specializarea" - în această imagine se recunoaște criticul nostru, cu un soi de "iresponsabilitate" jucată. Nu știu cum se face însă că
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
vedea, profund "nescriitorinc"... Dan C.-ul este unul din susținătorii necondiționați ai avalanșei editoriale de memorialistică-documentaristică din anii '90. Și, mai ales, un susținător al recuperării generației teribile de intelectuali interbelici tip Nae Ionescu, Cioran, Eliade și ceilalți. Nu e vorba despre un oportunism, ci, mai degrabă despre intuiție critică. Dan C. Mihăilescu a operat o schimbare importantă în tonul său critic. Nu stilistică, nu discurs, tocmai aici e "șpilul". A înțeles că adevărata schimbare după '89 înseamnă modificarea în cîmp
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
eseiștilor din '90. Sentimentele paraguayene ale ființei, în versiuni care mai de care mai inedite, de la Vulcanescu la Patapievici, cam aceasta a fost literatura care s-a vîndut cîndva ca pîinea caldă. Se putea abate scriitorincul nostru de la regulă? Nici vorbă! Putem găsi zeci de definiții ale românismului. Un exemplu: "Cultul provizoratului răspunde părții orientale din noi, acelei zone umbroase, de dulce reverie a istoriei, de leneșă sprijinire a bărbiei ciobanului în ciomag, în calmul contemplativ al turmei, cînd timpul rămîne
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
și autodidactic propria condiție de critic. Lucrul cu marile nume este întotdeauna suspect - prea generalizant. Și dăunător - surpriza culegerii de eseuri Scriitorincul a venit tocmai din faptul că suculența stilului, pe care lumea nu contenește să o laude cînd vine vorba de Dan C. Mihăilescu, nu poate ține piept unei ideologii critice extrem de datate. Salvarea lui Dan C. Mihăilescu n-a venit din scris. Ci din aparițiile la televizor. Acolo se vede un început de scriitorinc, de turnură (de contorsionare) benefică
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
Recenzia, cronica aplicată asupra unor cărți (care nu sînt de Cioran & comp.), acestea sînt salvările Dan C.-ului. Și nu recuperările unei generații pierdute în negura timpului, în cețuri istorice și ideologice. O carte de recenzii în care să fie vorba despre "celelalte cărți", doar în ea am putea găsi un Dan C. Mihăilescu valabil și, ciudat, mai puțin perisabil. Un cronicar de întîmpinare care face o muncă de istoric literar propunînd o anumită perioadă spre recitire, un cronicar care "întîmpină
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
gravă și am scris un articol despre acest lucru în Boston Review bazat pe o lucrare pe care am susținut-o la Stanford în cadrul unei conferințe intitulate Criza domeniilor umaniste. Toată lumea propunea diverse remedii, dar sentimentul general era că este vorba de o criză. în primul rînd, nu avem încrederea în domeniile umaniste pe care am remarcat-o în România. în Despre democrație în America, Alexis de Tocqueville demonstra că într-o cultură atît de democratică așa cum este a noastră, arta
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Cristina Ionica Un roman despre zilele revoluției din 1989 atrage atenția, mai ales dacă încă din titlu anunță raportarea la controversata perioadă. Iubirea despre care pare să fie vorba în romanul lui Stelian Țurlea nu se consumă, e drept, în anunțatul decembrie '89 și în România, ci cîteva luni mai tîrziu, la Paris - dar întîlnirea dintre îndrăgostiți este un pretext pentru lungi rememorări ale evenimentelor trăite de fiecare dintre
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
se pune problema lichidării casei părintești și găsirea unui apartament într-un azil de bătrâni, mama încearcă totul: refuză, contraatacă, tergiversează, bate în retragere, simulează: "noi voiam soluții, mama voia să discute, adică să fie cu noi. Pentru noi era vorba să rezolvăm o problemă, pentru ea - să discutăm despre asta". Când verdictul nu mai poate fi amânat, mama dorește ca măcar să lase impresia că a decis singură, că nu regretă, că trebuie doar să organizeze bine totul. Febrilă, trece la
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
distanță: "care și can samăn-acel lucru să fie fostu și can adevărat". De obicei acumularea de mărci ale impreciziei semnalează o lectură ironică; citatul din Neculce poate indica un sincer efort al autorului de a atenua greutatea unei acuzații (e vorba de suspiciunea unui asasinat), dar e cel puțin la fel de posibil a-i atribui intenția ironică de a sublinia insinuarea. într-o acumulare cu evidentă intenție glumeață și parodică - la Creangă - , cam apare ca unul din elementele excesului de bîrfe și
"Cam..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15421_a_16746]
-
și biografică, și bibliografică, și analitică - scris de dl. Popa. * În România literară (da, ați citit bine) numărul 10, Cronicarului revistei i se atribuie observația că pietrele Bastiliei dărîmate în 1789 au folosit "prizonierilor" spre a-și clădi case. E vorba de "parizieni". Cronicarul face rectificarea cuvenită. Recensămîntul și Postul la români Început săptămâna trecută, recensământul populației României dezvăluie ciudățenii și temeri, unele de-a dreptul aiuritoare. Reprezentanții mai multor familii de rromi din Bistrița-Năsăud nu vor să-și declare apartenența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
de cîini comunitari cu mîncare pentru protejații lor, apoi adversarii cîinilor comunitari care se răstesc la cei dintîi, diverși inși grăbiți în drum spre serviciu, ceva mai tîrziu mamele, cu copii care tropăie mărunt pe alei, pensionarii cu sămînță de vorbă, boschetarii care mănîncă din ziar aruncînd priviri furișe în jur și, în partea a doua a zilei, îndrăgostiții fără cuib. Dacă ți se-ntîmplă să auzi o frîntură de conversație a unui cuplu aparținînd oricăreia dintre categoriile de mai sus descoperi
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
Luminița Marcu Romanul lui Eginald Schlattner și prezența lui aici riscă să contrarieze. în ce măsură este vorba despre o carte românească? Nu pentru că asta ar fi în sine un titlu de glorie, ci pentru că la pagina cronicii literare se discută în mod tradițional despre literatură română. Răspunsul nu e unul ușor și nu are rost să încercăm
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
dinafară și versurile i-au venit în minte - acele dintre atâtea - ca o obsesie bruscă, căci repetă acum: "părea că... poartă... albă... moartă..." Totodată prin ea dibuiesc apoi se întunecă, dispar, revin sunete. Străina caută să prindă echivalența muzicală a vorbelor, n-o crede posibilă, nu admite cumulul poeziei cu muzica: muzică pe cuvinte... Cuvinte pentru muzică! exclamă în gând cu ironie." Ironia Inei se spulberă, însă, la o gândire mai profundă care nu poate separa muzica de poezie, dimpotrivă: "Totuși
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
în gând cu ironie." Ironia Inei se spulberă, însă, la o gândire mai profundă care nu poate separa muzica de poezie, dimpotrivă: "Totuși, undeva în sine știe bine că cuvintele poetice sunt un efort muzical, că muzica dibuie prin sunete vorbele ce ar vrea să pronunțe..." În raționamentul contradictoriu al Străinei, "de ce două arte suprapuse", caută totuși "melodia pentru astfel de cuvinte", căutarea împinge imaginația compozitoarei către acel moment al trăirii sentimentului poetului, numit "minut al contemplării": "Nu sunt versuri, sunt
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]
-
ce ar vrea să pronunțe..." În raționamentul contradictoriu al Străinei, "de ce două arte suprapuse", caută totuși "melodia pentru astfel de cuvinte", căutarea împinge imaginația compozitoarei către acel moment al trăirii sentimentului poetului, numit "minut al contemplării": "Nu sunt versuri, sunt vorbe ce s-au născut firesc, privind în sus, cerul, într-o anume seară la acel minut anume... Cuvinte simple, directe, acelea, numai acelea, și numai ale aceluia, deși le va fi putut spune oricine... O silabă nu poate însă lipsi
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]