665 matches
-
ani de când nu se văzuseră. În privința prezentului, se arăta ceva mai reținut, chiar puțin temător, după cum i se păruse lui Sebastian. Avea impresia că Îl pândește o primejdie, Însă nu intuia dincotro venea. În seara dinaintea plecării, a devenit brusc vorbăreț și i-a detaliat povestea abatelui Saunière și a comorii sale, spunându-i că Îl are În față pe cel mai bogat om al planetei și pe unul dintre cei mai puternici. Marie Dénarnaud Îi lăsase un set de documente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
într-o dispoziție bună pe care veselia din jur să o exagereze, nu să o irite. Ceea ce nu se întâmplă prea des, mai ales că Ben a cam avut și el toane-n ultima vreme - n-a mai fost băiatul vorbăreț de altădată. Mai e seara vădit ostilă, desigur, care presupun că e necunoscută afară din cercul familiei noastre. De fapt, chiar mă uimește că supraviețuim unor astfel de seri. E extraordinar că o asemenea cantitate de ură nedeclarată (și, uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
în toate locurile publice unde exista un televizor sau un radio, locuitorii capitalei, unii mai liniștiți decât alții, așteptau rezultatul final al scrutinului. Nimeni nu făcea confidențe celor mai apropiați despre cum votase, prietenii mai apropiați păstrau tăcerea, cei mai vorbăreți păreau să fi uitat cuvintele. La ora zece noaptea, în sfârșit, apăru la televiziune prim-ministrul. Avea chipul desfigurat, cu cearcăne adânci, efect al unei săptămâni întregi de nopți în care dormise prost, palid în ciuda machiajului făcut ca să arate sănătos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se întoarcă la bază pentru anunțata cină din cutie și pentru a dormi, iar atunci când comisarul avea să-i întrebe ce noutăți aduceau, vor mărturisi că nici măcar una de mostră, că locuitorii acestui oraș nu sunt, cu siguranță, mai puțin vorbăreți decât cei din oricare altul, dar nu în privința a ceea ce îi interesa mai mult să audă. Fiți încrezători, va spune el, dovada că există o conspirație stă tocmai în faptul că nu se vorbește despre ea, tăcerea, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care aveau să ne ducă spre nord și acolo, pe drumurile acelea deschise, a început să se destindă, să mai scape de povara necazurilor și, pentru o vreme, să renunțe la a mai detesta lumea. Tom destins era un Tom vorbăreț. Era regula de bază a fostului doctor Thumb care, de pe la opt și jumătate dimineață și până mult după prânz, m-a copleșit cu un torent de vorbe: un adevărat potop de istorii, glume și prelegeri pe teme atât relevante, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dar eu încep să mă întreb dacă tânăra aceasta dominatoare, inteligentă, nu este cumva soluția pentru problemele mele. Nu M.F.P.-uri eterice, ci o femeie nemăritată, disperată să pună mâna pe un bărbat. Un buldozer. O tornadă. O muierușcă flămândă, vorbăreață, care îl poate strivi pe băiatul nostru, punându-l cu botul pe labe. Pentru a doua oară în după-amiaza aceea, decid să îmi păstrez ideile pentru mine și să nu-i spun nimic lui Tom. Conform promisiunii lui Stanley, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
undeva, din apropiere. Apoi am auzit, ca un ecou, un ceas cu clopoței, din cele care sunt, de-obicei, distracția străinilor de oraș. — Încă n-au ales alt director la Endebandans, în locul lu’ domnu’ Lahovary, a spus Petre, care era vorbăreț, am citit ieri în Universu’. Oricine vine, n-o să schimbe nimica din bolitica foii. Ce-i drebt, ei zic, cum zic toți, că sunt străini de bolitică! Strada avansa odată cu sania noastră, ciudat de repede. Am ajuns la intersecția pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cu instrumentele organizate în compartimente, și urcă treptele pasajului, spre stația de birje din fața Teatrului Național. Făcu semn, se repeziră vreo trei deodată, dar doctorul se urcă la Evdoșka, nu pentru că-l știa mai sărac, ci pentru că-l știa mai vorbăreț. El însuși era mai degrabă taciturn, așa că i plăcea să asculte. — La Rosenberg, la Casa de Sănătate! Evdoșka înjura când și când îngrozitor, iar glasul lui subțirel, de scopit, nu se potrivea cu vorbele. Era caraghios să pomenești cu un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Dan dădu să răspundă ceva, însă Peppin se reașeză la birou. Avea caracteristica oamenilor care vorbesc mult: asculta puțin. La etaj, în biroul primului redactor, discuția se lega mai greu. Fratele lui Peppin, Pavel, fiind de mic în preajma unei persoane vorbărețe, devenise taciturn, iar Procopiu, care avea o nevastă guralivă, iubea liniștea mai presus de orice. Când nu vorbea, Pavel își imagina tot felul de scene, scria în gând. Nici nu știai câte se petrec îndărătul ochelarilor lui rotunzi. La el
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Dacă are grijă, nu-l mai chinuie cu ghipsul. 4 Întors, seara târziu, la hotel, Otto constată că n are cu cine să sporovăiască, deși murea să spună cuiva cum își petrecuse ziua și ce reușise să afle. Otto era vorbăreț, iar acasă la el, în Transilvania, era mereu un frate sau o mătușă sau un vecin care să-l asculte. Câteva lucruri așezate grijuliu pe patul colegului său de cameră, legate cu fundă, erau semn că acesta nu părăsise hotelul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
antipodul felului mamei sale de a fi. Deși aparențele poate că l-ar fi dat oarecum de gol - căci se poate spune că ținea la imaginea lui într-o măsură apreciabilă -, el, totuși, nu era deloc o fire expansivă, deloc vorbăreață și cu niciun chip nu suferea aglomerările de oameni; aproape deloc nu-i plăcea prezența sa proprie printre ei și, oricât ar fi mimat el o prestanță impecabilă și o siguranță de sine neclintită, el tot parcă simțea un ghimpe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
soldat negru. — Ali! Cel strigat se apropie repede: Da, domnule sergent. — Tu ești negru, ca sclavii tâmpitului ăstuia. El n-o să spună nimic, pentru că e targuí și crede că onoarea lui ar putea rămâne pătată pe vecie, dar akli sunt vorbăreți: le place să povestească ce știu și s-o găsi vreunul dispus să câștige niște bani și să-și scoată stăpânul dintr-o încurcătură - făcu o pauză scurtă. în seara asta du-le un pic de mâncare și de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să le transforme pe ninetiste în raci, lei, scorpioni sau tauri și, chiar mai rău, mă gândesc dacă nu sunt deja raci, lei, scorpioni, tauri sau alte animale din astea foarte fioroase metamorfozate, de ochii lumii, în niște muieri pătimașe, vorbărețe, motiv pentru care mama, om normal, nu voia să vină la reuniunile lor științifice. A fost prima oară când am înțeles-o pe mama, când am reușit să intru cu mintea în sufletul ei. Târziu, când ninetistele au plecat, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mirosea a plante uscate și insecticid nu se știa nimic despre Coral. Probabil că e Încă la gară, se gândi el. Lăsă mașina o sută de metri mai În josul drumului pentru a se descotorosi de șofer, care se dovedea prea vorbăreț și prea săritor, și Înaintă singur prin vânt și zăpadă. Trecu pe lângă două santinele din fața unei clădiri și le Întrebă pe unde putea ajunge la sala de așteptare. Una din ele Îi spuse că acum nu mai exista sală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
două forțe care mă trag În direcții opuse. SÎnt ca tîlharul legat de două cămile, una gonind spre răsărit, alta spre apus. La răsărit e un copil care culege pietricele În parcul Ioanid, un băiețel de doi ani, oacheș și vorbăreț. Îi simt mîna În mîna mea, Îi aud rîsul, Îmi lipesc fața de adîncitura moale a cefei lui. Miroase a miez de pîine proaspătă. Trăiește. Respiră. Mănîncă. Plînge. Urinează. Îi cunosc fiziologiile pe de rost. E viața. E realitatea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sînge, compus din toate elementele universului deopotrivă cu porumbelul și porcul. Deosebirea dintre noi e doar una de uzură; el Începe competiția, eu o Închei. La apus e alt copil care culege pietricele, o fetiță de doi ani, oacheșă și vorbăreață. Nu-i simt mîna În mîna mea, nu-i aud rîsul, nu-mi lipesc fața de adîncitura moale a cefei ei, nu are miros. Nu trăiește. Nu respiră. Nu mănîncă. Nu plînge. Nu urinează. E fetița care am fost - Ficțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
copil cu multe calități; mă consider destul de inteligentă și foarte conștiincioasă. Sunt sociabilă și o bună prietenă. Punctul meu forte este că învăț bine și iau note bune, materia mea preferată fiind matematica. Pot spune despre mine că sunt harnică, vorbăreață și că sar imediat în ajutorul prietenilor dacă au o problemă. Unele persoane îmi reproșează că sunt alintată și că nu am tot timpul încredere în puterile mele. Când eram micuță eram foarte timidă, dar acum pot spune că sunt
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Sunt brunet, am ochii căprui și veseli. Zâmbesc mereu pentru că sunt o fire optimistă. Tot timpul înainte de un eveniment important (test, concurs), îmi spun că nu se poate să nu știu, să nu fac față situației. Sunt un copil sociabil, vorbăreț (Poate chiar prea vorbăreț!). Mă adaptez ușor; când sunt într-un loc complet necunoscut mă adaptez repede și îmi fac repede prieteni noi. Îmi place să am prieteni și să-mi petrec timpul cu ei. Am ceva aptitudini de lider
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
căprui și veseli. Zâmbesc mereu pentru că sunt o fire optimistă. Tot timpul înainte de un eveniment important (test, concurs), îmi spun că nu se poate să nu știu, să nu fac față situației. Sunt un copil sociabil, vorbăreț (Poate chiar prea vorbăreț!). Mă adaptez ușor; când sunt într-un loc complet necunoscut mă adaptez repede și îmi fac repede prieteni noi. Îmi place să am prieteni și să-mi petrec timpul cu ei. Am ceva aptitudini de lider; de cele mai multe ori când
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
place să mă îmbrac cu haine de culori închise, lejere, care îmi dau o alura sportivă. Mă consider un copil inteligent, deoarece rezolv cu ușurință, de obicei, problemele mai grele la matematică, dar uneori sunt foarte neatent. Nu sunt prea vorbăreț și nici prea deschis, motiv pentru care mama mă sfătuiește să comunic mai mult cu cei din jurul meu.Nu sunt prea sentimental în relațiile cu ceilalți oameni, dar am reușit să-mi fac câțiva prieteni buni. Sunt o fire sinceră
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Biușel. În clasă mi se spune Bianca, iar la ora de franceză mi se spune Ștefania . Aș dori să vă spun câteva lucruri despre mine. Sunt o fată înăltuță, am părul lung, de un șaten deschis și ochii verzi . Sunt vorbăreață, prietenoasă și mă port frumos cu cei din jurul meu. Am învățat de mică să fiu politicoasă, cinstită și săritoare la nevoie. Sunt bună la suflet, nu prea mofturoasă și sunt harnică: o ajut pe mama la bucătărie, îl ajut pe
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
așa la sfatul Tatălui din Cer, atunci când s-a hotărât să plece de la Răsărit cu doar o mână de oameni? Ce fel de oameni erau ăia care au pornit la drum după Ceața Adâncă, măi Minos, măi? Crezi că erau vorbăreți, ca noi, care-și Împart bucatele cu flecarii satului? Crezi că mai avea azi cine să dea din gură dacă străbunii noștri erau la fel ca noi? Dar Philo: - Și dacă vine din nou Ceața Adâncă, crezi că n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
În Încăpere s-au plictisit să-l mai zgândăre pe șofer, cineva a avut ideea să-l scoată afară, sub șopronul din fața intrării și să-l lase să doarmă acolo. Atunci bătrânul Într-adevăr a devenit mai vesel și chiar vorbăreț. * (IMAGINI)... Între timp, Ana, fata aceea care-mi trimitea scrisori pe adresa dumneavoastră se pare că nu mai e În țară. A Încetat brusc să mai scrie, după ce În ultimele ei scrisori mă somase Într-un mod puțin obișnuit: sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
-l trăgeam de mână. Din fericire, el nu mă lăsa, de obicei, să-l aștept prea mult. Plătea ce băuse și se îndrepta spre ușă. Spre deosebire de cei care aveau poftă de ceartă la beție*, tata devenea excesiv de vesel și de vorbăreț. * Într-o vară, mama și sora mea (mai mare decât mine cu cinci ani) au complotat să-l scârbească pe tata de alcool. Eu n-am fost inclus in complot. Eram prea mic sau am fost bănuit că puteam trăda
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
sprâncenele bogate vag unite cu câțiva perișori aurii ascund ochii albaștri tulburători, adânci și visători; nasul lung, ușor acvilin și buzele subțiri, demonstrează încăpățânare; bărbia e despicată de o linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț dar fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație față de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios și exploziv pornea din făptura sa și adesea amicii își dădeau seama târziu că glumește permanent
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]