1,940 matches
-
lua pentru acea sută de lei, au luat aceli case și le-au dat danie boieriului nostru, dumisale lui Constantin vel armaș”. Întrebarea firească care se pune este dacă prea înaltul mitropolit Ghedeon a dăruit și casa primită de la „Ciocârlan vornicul”, ori numai casa luată de la Berde, starostele de negustori, pentru acea sută de lei datorată lui Cicârlan vornicul. Păi asta nu ți-oi putea spune, fiule. Și apoi ține minte că „Nemulțumitului i se ia darul”. Mulțumește-te cu cele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Constantin vel armaș”. Întrebarea firească care se pune este dacă prea înaltul mitropolit Ghedeon a dăruit și casa primită de la „Ciocârlan vornicul”, ori numai casa luată de la Berde, starostele de negustori, pentru acea sută de lei datorată lui Cicârlan vornicul. Păi asta nu ți-oi putea spune, fiule. Și apoi ține minte că „Nemulțumitului i se ia darul”. Mulțumește-te cu cele spuse de vodă Mihai Racoviță. Nu am încotro și mă voi mulțumi cu atât. O întrebare însă tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ce mai multă grijă au și pentru focu, să nu să întîmple o primejdie să ardă oamenii prin casă”. Păi pe unde să poată veni „podarii” și „aparii” pentru a stinge focul? Asta-i adevărat. Și se vede treaba că vornicii de poartă sunt oameni care gândesc gospodărește... Să vezi acum trei târgoveți de pe Podul Vechi care se asociază și iau împreună cu bezmăn (chirie) un loc de zece stânjeni pentru a-și face fiecare o dugheană. Nu știi însă de la cine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să fie pomenit de molifta sa cît îi va lungi Dumnezău viiața”. Nu prea-i drept, fiule, dar lumea-i ca lumea. Dar, pentru un păduche nu dai cojocul pe foc. Mai bine adu-ți aminte de un fost mare vornic al Moldovei, tare drag ție. Spunând acestea, călugărul a făcut ochii mici, sfredelindu-mă plin de curiozitate, să vadă dacă mă duce gândul unde trebuie. Drep-îi că chiar după primele cuvinte am priceput unde bate bătrânul. Păi se poate, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
plin de curiozitate, să vadă dacă mă duce gândul unde trebuie. Drep-îi că chiar după primele cuvinte am priceput unde bate bătrânul. Păi se poate, părinte, să te îndoiești de bietele mele cunoștințe? Multe n-oi ști eu, dar marele vornic despre care vorbește sfinția ta nu poate fi altul decât Ion Neculce...Nu spune el în „Letopisețul łării Moldovei”? „Acest pămînt al Moldovii n-au fost aședzat de demult de oameni, să fie fost trăit într-însul cu pace, ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu Tiron vornic glotnîi”, trimiși la 25 iunie 1758 (7266), „din poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu Tiron vornic glotnîi”, trimiși la 25 iunie 1758 (7266), „din poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci ascultă ce spune la 30 iulie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci ascultă ce spune la 30 iulie 1783 - adică cu 40 de ani mai târziu - vornicul de poartă Constandin Botezatul: „Facem știre cu această mărturie a noastră hotarnică...fiindu rînduiți...ca să mergem să alegem și să hotărîm un loc de casă...care loc este aicea în Eși, din sus de biserica Vovideniei, din vale de Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire a Sfântului Sava, ce este în târgul Iași,... cu patru fălci de vie, ce sânt în Dealul Mândrul și la Laslău, la Cotnari, care acele vii au fost ale lui Coste Băcioc vornic și el le-au pierdut... pentru hiclenie, pentru că el cu Gașpar (Grațiani) voievod s-au ridicat împotriva turcilor și au tăiat mulți turci în Iași apoi l-au prins și a fost ucis în țeapă la Schinder pașa”. Află, dragule
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îți spune ceva? Din câte îmi amintesc, sfințite, acest nume are oarecare rezonanță ungurească. Se spune că a apărut pe vremea când au venit niște ardeleni să lucreze viile de aici. Apoi în acest loc avea vii și Cujbă biv vornic, care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce de vie la Șorogari în Dealul Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum „Ghica vel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care la 12 martie 1639 (7147) a dat mănăstirii Aron Vodă „O falce de vie la Șorogari în Dealul Bătrân”. Dacă tot a venit vorba de dealul Șorogarilor, împânzit numai de vii și livezi, să luăm seamă cum „Ghica vel vornic al łării de Jos” scrie la 20 ianuarie (1648-1651) un zapis prin care dăruiește mănăstirii Aron Vodă două fălci de vie la Șorogari. Spune-mi, te rog, despre care dintre Ghiculești este vorba și de ce apare acel interval între ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
între ani, dragule? Cu îngăduința sfinției tale, am să citesc ce scrie în carte la subsol: „Întrucât cifra unităților lipsește din văleatul tuturor rezumatelor, data actului a fost restabilită după intervalul în care Grigore Ghica a deținut dregătoria de mare vornic al łării de Jos...” Cu alte cuvinte, „doi dintr-o pălitură”! Și numele complet al vel vornicului Ghica și perioada cât a fost „vornic al łării de Jos”. S-a întâmplat să am noroc, părinte. Îți închipui cred că de pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cifra unităților lipsește din văleatul tuturor rezumatelor, data actului a fost restabilită după intervalul în care Grigore Ghica a deținut dregătoria de mare vornic al łării de Jos...” Cu alte cuvinte, „doi dintr-o pălitură”! Și numele complet al vel vornicului Ghica și perioada cât a fost „vornic al łării de Jos”. S-a întâmplat să am noroc, părinte. Îți închipui cred că de pe atâtea vii și moșii se făceau ceva vinișor și „bucate”. Cel puțin în primii ani după danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
data actului a fost restabilită după intervalul în care Grigore Ghica a deținut dregătoria de mare vornic al łării de Jos...” Cu alte cuvinte, „doi dintr-o pălitură”! Și numele complet al vel vornicului Ghica și perioada cât a fost „vornic al łării de Jos”. S-a întâmplat să am noroc, părinte. Îți închipui cred că de pe atâtea vii și moșii se făceau ceva vinișor și „bucate”. Cel puțin în primii ani după danie, că după aceea... Dumnezeu cu mila... Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
locuri de mori mai sus de gura Bahluiului, și cu loc de prisăci”. Și uite-așa averea mănăstirii Golia se rotunjește încetîncet. Nu mai departe la 12 martie 1639 (7147), într-un rezumat al unui zapis de la Ionașco Cujbă biv vornic citim: „precum au dat danie, o falce de vie la Șorogari în Dealul cel Bătrân”. Dintr-un alt rezumat după „Un ispisoc de la Petriceicu (Ștefan) voievod, din anii 7181 (1672 septembrie 1-1673 august 31)” aflăm că „Au miluit sfânta mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
biserică este nesăvârșită, deci să aibă acești boieri a săvârși și acolo dintr-acești bani, cu cât vor socoti că se va săvârși”. O întrebare a venit fără întârziere: „Care sunt <acești boieri?> Află, fiule, că acești boieri erau Gavrilaș vornicul și Costin postelnicul, iar banii proveneau dintr-o afacere cu niște moșii făcută de Miron Barnovschi pe când încă nu era domn - a venit pe neașteptate răspunsul bătrânului, apărut ca din senin în fața mea... M-ai scos din încurcătură, sfințite. Păi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
la 26 februarie 1720 (7228), „două pogoane de vie lucrată, și cu un șopron ce iaste în mijlocul vii și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se întâmplă, dar ca un făcut, la câțiva ani doar, adică în luna mai 1690 (7198), hopa și o neînțelegere între călugărițele de la Socola și mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust - privind hotarul dintre moșiile lor. Atunci Constantin Cantemir voievod trimite pe vornicul de poartă Cârstian pentru a așeza lucrurile la locul lor. Vornicul împreună cu egumenul de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în luna mai 1690 (7198), hopa și o neînțelegere între călugărițele de la Socola și mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust - privind hotarul dintre moșiile lor. Atunci Constantin Cantemir voievod trimite pe vornicul de poartă Cârstian pentru a așeza lucrurile la locul lor. Vornicul împreună cu egumenul de la mănăstirea Zlataust și stareța de la mănăstirea Socola au luat „un om bătrân, anume Leca, carile acesta știe hotarăle” și când a terminat treaba, în anafora către vodă spune: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia dumitale sănătos
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în unul din acestea, cel dinspre Bahlui, care până la 1834 era încă în picioare, pe locul ce-l formează astăzi colțul cazărmii grenadirilor, ce iese în uliță în preajma caselor răposatului logofăt Grigorie Ghica, în acel turn zic, s-au tăiat vornicul Manolachi Bogdan și spatarul Ioan Cuza, prin porunca domnului Constantin Moruz, în 18 august 1778. Zidul dimprejurul curților avea trei intrări: una Poarta domnească, în capul Uliței Mari; a doua dinspre Sf. Neculai cel Mare, numită poarta drăganilor; a treia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi paharnic. Domnul vizita singur în toată ziua lucrul, care se urmă necontenit și cu stăruință până în vara anului 1806. Atunci zidirea era gata desăvârșită. (...) Moruz au fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Printre care și “Lipovăț, din jos de Vaslui” ,pe Bârlad. În pomelnicul ctitoresc, refăcut după cel vechi în 1883, sunt înscriși că primi ctitori Ștefan cel Mare și soția sa Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcașul din Lipovăț la 1626. Biserică de lemn “ Sfanțul Gheorghe”, biserica fostei mănăstiri Lipovățul sau Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
cel Mare și soția sa Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcașul din Lipovăț la 1626. Biserică de lemn “ Sfanțul Gheorghe”, biserica fostei mănăstiri Lipovățul sau Zograful zidita de Vasile Lupu mare vornic al Țării de sus, pe Lipovăț, a fost închinata la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Astăzi biserică de lemn a devenit o biserică muzeu. Cu timpul s-a construit o biserică care poartă hramul Sf. Mucenic Gheorghe grandioasă și frumoasă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
delimitare, încheiate în luna ianuarie 1857 la Chișinău, rezultă preocuparea de a grăbi aplicarea soluției adoptate la 6 ianuarie. Între altele, s-a cerut autorităților ruse să ia măsurile de cedare imediată a regiunii respective și să pună la dispoziția vornicului Constantin Negruzzi (delegatul guvernului Moldovei) datele referitoare la structura teritoriului primit, natura proprietăților, regimul administrativ, veniturile fiscului ș.a.. Comisarii Rusiei s-au angajat să transmită imediat o parte din informațiile cerute (harta zonei, lista satelor cu numărul locuitorilor și suprafețele
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de datoria lor să-i anunțe pe d-nii colegi că, după instrucțiunile primite de către ei în această zi, transferul gradual al teritoriului cedat, propus în protocolul precedent, poate fi acceptat. // Un exemplar al prezentului protocol va fi înmânat d-lui vornic Constantin Negruzzi, pentru guvernul moldav. // Prezentul protocol este citit și aprobat. Se ridică ședința. Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza și Dimitrie C. Sturdza, op. cit., vol. III, p. 1087. Tratat relativ la delimitarea în Basarabia a Insulei Șerpilor și a Deltei Dunării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]