1,324 matches
-
ce umblă în întuneric și când lumina le atinge chipul cad săgetate. (Caută. Găsește o scoică.) Iat-o! (O privește.) Cândva un mărgăritar îi creștea în pântece. (Pune scoica la ureche și ascultă.) Sunetul mării mă liniștește. Molusca a fost vrăjită de cântecul apei și-l poartă în cochilie. (Ascultă.) Cântă și totuși ... (Ascultă cu atenție.) E atâta pace! E o liniște divină! Deodată pune scoica într-o cutie aflată lângă șezlong.) Erau mai multe. Ieri am ascuns în nisip zeci
ÎN CĂUTAREA ULTIMULUI ELEMENT de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2054 din 15 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379305_a_380634]
-
oameni, numai ca să salvezi în tine însuți ideea de om, chiar dacă alții o calcă în picioare. citat din Marin Preda Cum poți să uiți ceea ce până mai ieri însemna iubirea, dragostea însăși, expresia ei tulburătoare care îți atinge și îți vrăjește sufletul? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Entuziasmul este foarte necesar, mai ales când faci primii pași. Marin Preda în Creația și morala Privirea ei nu-ți mai aparține, surâsul ei nu-i mai înflorește pe chip
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
de speranță, când am pornit voios pe un alt drum crezând că toate-acolo sunt duium, că-n orice vis e altfel de nuanță. E viața mea un codru-adânc și des din care n-aș mai vrea nicicând să ies vrăjit de al lui freamăt, de izvoare ce au în susur cântece de vis, care splendori fantastice-au descris când printre ramuri nu-ncetau să zboare. E viața mea mândru picior de plai, menit să aibă-n jur gură de rai
E VIAŢA MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379353_a_380682]
-
spargi cu viclenie Paharu` plin cu-azur. Și te-așezi cu mine-alaturi Să ne-ncumetăm la vorba, Si prin semne-amândouă Tocmai când e luna nouă Ciupim coarda de teorbă . Te-nțeleg atunci de ce Îmi pătrunzi în mădulare Ca un duh vrăjit de iele În alcovul cu dantele Molcomă, îmbietoare. Noapte bună , noapte alba, Adună-ți stelele și pleacă Spre alt țărm,spre alt popas Căci soarele de prinde glas Cu raze calde te-mbracă. Stare de veghe Doar o petală singura
POEZII de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379362_a_380691]
-
strecurat Cu drag, prinzând ușor finețea palmei tale. Și-apoi în parc, pe-o bancă, un pic pe inserat, Vedeam în ochii albaștri o dulce strălucire, Iar caldă ta gurita-i că un fruct înmiresmat Ce l-am cules duios vrăjit de-a ta privire. Dar toate acestea fost-au cândva, odinioară Și vor rămâne-n mine eterne amintiri, Mi-e dor să simt din nou acum în prag de seară Frumoasele-amăgiri ale primelor iubiri. Referință Bibliografica: Frumoasele amăgiri / Căprar Florin
FRUMOASELE AMĂGIRI de CAPRAR FLORIN în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379380_a_380709]
-
Războiul de Țesut, prietenul de nădejde și pricina atâtor amintiri frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea ei frumoasă în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița... Se apropie de el și îi îmbrățișă lemnul parilor pictat dar și ros de cari, îl îmbrățișă strâns , atât de înfocat și de strâns, cu lacrimi strivite printre
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
mele cu povești, Ai ocupat o pagină sau două... A fost frumos și te-am iubit, o recunosc, Dar e timpul să aștern o filă nouă.. . Cum n-am știut să văd în ochii tăi Minciunile cu care m-ai vrăjit? Cum am putut să cred în vorba ta Când tu de fapt pe nimeni n-ai iubit? Ca vănătorul ce-și pândește prada Din colțul tău, în întuneric m-ai ochit... Apoi cu căteva minciuni și-o sărutare Trupul și
POVESTE SFÂRŞITĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379538_a_380867]
-
spargi cu viclenie Paharu` plin cu-azur. Și te-așezi cu mine-alaturi Să ne-ncumetăm la vorbă, Și prin semne-amândouă Tocmai când e luna nouă Ciupim coardă de teorba . Te-nțeleg atunci de ce Îmi pătrunzi în mădulare Ca un duh vrăjit de iele În alcovul cu dantele Molcoma, îmbietoare. Noapte bună , noapte albă, Adună-ți stelele și pleacă Spre alt țărm,spre alt popas Căci soarele de prinde glas Cu raze calde te-mbracă. Citește mai mult Noapte bună, noapte albăTe-aduni
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Te strecori că o stafieși-mi spargi cu vicleniePaharu` plin cu-azur.Și te-așezi cu mine-alaturiSă ne-ncumetăm la vorbă,Și prin semne-amândouăTocmai când e luna nouăCiupim coardă de teorba .Te-nțeleg atunci de ceîmi pătrunzi în mădulareCa un duh vrăjit de ieleîn alcovul cu danteleMolcomă, îmbietoare.Noapte bună , noapte albă,Adună-ți stelele și pleacăSpre alt țărm,spre alt popasCăci soarele de prinde glasCu raze calde te-mbracă.... XIII. IUBIREA, O-MPĂRȚIM LA DOI, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
născute Când cerul pentru noi se deschidea. Căci ne iubeam zânatic și frumos, Iar răsfățații sorții noi eram, Când după un început prea furtunos Miracolul iubirii îl cunoșteam. Și nesfârșit doream atunci să fie, O clipă aruncată în infinit, Eram vrăjiți de-a vieții feerie Când s-a aprins un foc ce-ardea mocnit. Și-ardea atunci în inimile noastre, Eram un singur trup cuprins de flăcări, O contopire-a dragostei măiastre Ce împlineau celestele cântări, Ce menestreli uitați de-ntreaga
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
iubirile născuteCând cerul pentru noi se deschidea.Căci ne iubeam zânatic și frumos,Iar răsfățații sorții noi eram,Cănd după un început prea furtunos Miracolul iubirii îl cunoșteam.Și nesfârșit doream atunci să fie,O clipă aruncată în infinit,Eram vrăjiți de-a vieții feerieCând s-a aprins un foc ce-ardea mocnit.Și-ardea atunci în inimile noastre,Eram un singur trup cuprins de flăcări,O contopire-a dragostei măiastreCe împlineau celestele cântări,Ce menestreli uitați de-ntreaga lumeLe-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
strecurat Cu drag, prinzând ușor finețea palmei tale. Și-apoi în parc, pe-o bancă, un pic pe inserat, Vedeam în ochii albaștri o dulce strălucire, Iar caldă ta gurita-i că un fruct înmiresmat Ce l-am cules duios vrăjit de-a ta privire. Dar toate acestea fost-au cândva, odinioară ... Citește mai mult Emoții...suspine...tristeți și amăgiri... În primii ani de viață din toate am gustat,Îmi amintesc și azi de primele iubiri,Eram copii frumoși cu sufletul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
s-a strecuratCu drag, prinzând ușor finețea palmei tale.Și-apoi în parc, pe-o bancă, un pic pe inserat,Vedeam în ochii albaștri o dulce strălucire,Iar caldă ta gurita-i că un fruct înmiresmatCe l-am cules duios vrăjit de-a ta privire.Dar toate acestea fost-au cândva, odinioară... XVII. UN VERS...O ROZA, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015. Am înglobat în dulcele meu vers O roza respirând iubirea ta, Căci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
ce pungașă e viața,Cum cerne pe tâmple ... XXXI. REGINA VIEȚII MELE, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015. Să definesc iubirea, cum aș putea eu oare, Când nu există suflet să nu fie vrăjit De stele, ce coboară pe lujeri de candoare, Ținându-se de mână în vals fără sfârșit? Romanțe cântă firul petuniei dantelate Cu note calde, line, din vis nepământean Și luna țese leagăn din raze parfumate, Dorințele în noduri se strâng
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cu zgomot,infirmând orice regulăsau îngrădire veche,fiindcă,cerul e în noi,cerul e cu noi,cerul... suntem noi!... XXIV. NOAPTE CU PLETE LUNGI, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016. Sub noapte cu stele vrăjit de lună, gând hoinar cu toamna în plete, zgribulit, cântând întruna, dragostea, ce-n soare piere. Ideatic, nebunatic, alergând cu bruma trenă se încurcă, se destrupă în esențele nebune. Vrăji ascunse în nuanțe ude, frunzelor-dansândelor, cromatie și splendoare fă o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
un verde negru, greu, ce nu piere, ... Citește mai mult Sub noapte cu stelevrăjit de lună,gând hoinarcu toamna în plete,zgribulit,cântând întruna,dragostea,ce-n soare piere.Ideatic, nebunatic,alergând cu bruma trenăse încurcă, se destrupăîn esențele nebune.Vrăji ascunse înnuanțe ude,frunzelor-dansândelor,cromatie și splendoarefă o pauză,dă-ți stare!Să te-ajungă,să-ți descânte,somnul cu ploape grele,ce aduce vise multe,neștiute, îmblânzite,respirări târzii de doruri,de un verde negru, greu,ce nu piere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
suflet, pe ram de poezie, Sub teiul ce-nflorește mereu mai întristat! Trecut-au ani prin lume ca norii plumburii, Ne-ai dat iubirea sacră prin vers nemuritor, Tu Emin făr' de moarte și-acuma ne mai scrii Cu litera vrăjită de singurul tău dor! Pe lângă plopi stingheri tu nu ai mai trecut, Românii te iubesc din fragedă pruncie, Numele tău în lume... astăzi e cunoscut, Slăvit să fii, în veci, de scumpa Românie! Referință Bibliografică: Emin făr de moarte / Daniel
EMIN FĂR DE MOARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381155_a_382484]
-
spre răsărit, cu teamă, Căldură unei mâini purta un soare, Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!". Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă, Un fir de mac i-a spus să vină-aproape Și l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă. Era o zână, cu pas catifelat, Prin adieri îl amăgea cu un surâs, Dar într-o zi, plângând, s-a scuturat, Iar sufletul în primul vers a plâns. Îndrăgostit a scris o poezie, Ecourile-au mângâiat
POETUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381166_a_382495]
-
de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
semn că poetul nu mai face temenele serafice, nu se mai lamentează, cercurile vârstei sale s-au împlinit în maturitate: Ca într-un joc, etern nesăvârșit, Te bântui ca un fur, ca o felină, Mi-e sufletul nebun și e vrăjit De nurii tăi croiți pe-o violină. (Iubire mută) Încăpățânat ca un faun - urmașul mai vechiului satyr din cortegiul lui Dionisos; fără a friza, însă, desfrânarea - poetul insistă, în continuare, în iubirea sa carnală. Deși i-ar fi fost la
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ziua următoare să continuăm să discutăm. - Te sărut de aici din California și noapte bună, i-am urat eu la despărțire. - Te sărut și eu de aici din Chicago, mi-a răspuns ea veselă, cu vocea ei caldă care mă vrăjea, apoi, am închis telefoanele. Deși eram încins, dar fericit, am adormit repede și m-a trezit doar alarma telefonului mobil, pe la ora cinci dimineață, ca de obicei, cu o oră înainte de a pleca la servici. Am sărit din pat bine
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
și o galerie a lui Apolo ), o mulțime de Atene, Afrodite, satiri, nimfe, personaje din nemuritoarele Legende ale Olimpului, vase ceramice viu colorate, agrafe, obiecte ciudate de cult, fibule, picturi ori scrieri de epocă. Colecțiile de picturi italiene m-au vrăjit, pur și simplu, începând cu „Giconda”, frescele lui Botticelli, pânzele lui Giotto cu motive religioase ( Fecioara cu Pruncul în toate ipostazele imaginabile ), continuând cu tablouri de Leonardo da Vinci, Perugio ( invadate de teme biblice ), Țițian, Veronese ( Nunta din Cana" - un
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
sfârșit cu happy end. La primul a apărut omul în alb și a salvat-o de Umbră, cum o denumise ea, iar în cel de adineauri s-a oprit furtuna și barca s-a întors singură la mal, de parcă era vrăjită, sau o conducea o forță supranaturală în locul cârmaciului dispărut în larg. Ana încercă să citească dar nu a fost posibil. Când a ieșit Cristina de sub duș, a și început să turuie din gură tot felul de nimicuri, întâmplări de pe plajă
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
de fiecare dată când clapetele sunt atinse. Vreau să îmi cer scuze de la bărbatul pe care l-am călcat pe picior, însă îmi întinde mâna, înainte să pot spune ceva. Zâmbetul lui este magic, și mă simt de parcă aș fi vrăjită. Mă las să mă conducă în mijlocul sălii, ocolind cuplurile care deja s-au format. Ne lăsăm conduși de val, și sunt destul de surprinsă că știu să dansez vals, fiindcă mă așteptam ca din prima secundă din care am început să
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]