978 matches
-
nu profita și "a face asta de dragul binelui" corespunde unor valori care îl onorează pe cel care le încarnează și îi conferă un statut care ar putea fi mai căutat decît domeniile și bogățiile de care sînt, se pare, avizi vrăjitorii. Aceștia din urmă joacă rolul bine cunoscut de țap ispășitor, în care toată violența unei societăți pline de neîncredere, în luptă pentru o identitate teritorializată, își poate găsi o supapă utilă. Totuși să ținem cont că magicianul, vindecătorul sau șamanul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Patruzeci de povestiri paranormale inspirate din istoria universală. Postând acțiunile în diverse etape de dezvoltare economică și socială a terrei, scriitorul plasează eroii povestirilor paranormale în diverse experiențe de inițiere, magie, ocultism, necromancie, poltergeist, spiritism, vrăjitorie, medium, etc. Aceste întâmplări nemaipomenite sunt adevărate. Coincidența cu fenomene și personaje identice, este absolut întâmplătoare. GABRIEL CRISTIAN MISTERELE SFINXULUI 1 Egiptul antic, cu multe secole înainte de Hristos Gaza, Gizeh. Sfinxul străjuiește sobru și tăcut marea piramidă a lui Keops
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Credeam că, dacă cineva te iubește, ți se transmite instantaneu dorința de a-l iubi. Un fel de magie căreia nu i te poți sustrage. Așteptam să aflu și să răspund imediat, când voi fi iubită. Supusă, împreună cu cel sortit, vrăjitoriei. Între suveniruri reambalate, jucau informații și ipoteze, dar și câte o întâmplare privind cuplul Manole... Perechea se întâlnise la teatru, absolut întâmplător, cu o fostă colegă de liceu a Verei, care o îmbrățișă furtunos. Formidabil, nu ne-am văzut de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mustață colilie cât doi hulubi, niște ochi de culoarea oțelului înfipți sub fruntea înaltă, vărgată de șanțuri orizontale adânci, semn că nu puteai să te furișezi cu nici un chip prin fața acestui bătrân... Chiar că mă faci să te bănuiesc de vrăjitorie, vere. Cum ai reușit să-l descrii întocmai pe moș Dumitru? Păi, în timp ce tu îmi povesteai cum l-a întâmpinat bătrânul pe acel “starșâi litinant”, îl și vedeam aevea... Privind însă lauda ta referitoare la vorbele mele spuse despre statuie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zisese: "În Ierusalim va fi Numele Meu pe vecie." 5. A zidit altare întregii oștiri a cerurilor, în cele două curți ale Casei Domnului. 6. Și-a trecut fiii prin foc în valea fiilor lui Hinom, umbla cu descîntece și vrăjitorii, și ținea la el oameni care chemau duhurile și care-i spuneau viitorul. A făcut din ce în ce mai mult ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mînie. 7. A pus chipul cioplit al idolului pe care-l făcuse, în Casa lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
noi gropi comune se mai descoperă? Ce noi lagăre apar? Câte femei mai sânt violate? în ce localități se aud iar focuri de mitralieră? în criză de inginerii, oamenii maturi și responsabili din Europa civilizată încep să se gândească la vrăjitorie. Realpolitik a eșuat? Nu face nimic, rămâne întotdeauna calea unei politici a imaginarului, a miticului și a simbolicului. Imaginați-vă un ținut în care totul se rezolvă prin colaborarea intelectualilor și artiștilor, în care sabia unei fraze frumoase ("Istoria e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care farmacopeea lui Lee era publicată la sfârșitul secolului al XVI-lea, medicina chineză intra deja în al patrulea mileniu ca știință sistematică de îngrijire a sănătății. Medicina occidentală, în schimb, abia începea să renunțe la umbrele superstițiilor și ale vrăjitoriei rămase din Evul Mediu și să facă unele progrese împotriva unor afecțiuni atât de comune ca beri-beri și gușa. În tot acest timp, s-au împrumutat multe din medicina chineză. Chinina, leacul folosit pentru malarie, a fost, practic, furat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
adevărat. Poftele sexuale puternice și revelația că își putea dezvolta puterea unui artist marțial aproape imbatabil l-au tentat și i-au testat disciplina. Acești centri inferiori sunt sursa marii puteri folosite în „magia neagră” și în alte tipuri de vrăjitorie. Centrul din plexul solar și cei de deasupra acestuia îl aduc pe adept într-un tărâm mai calm al energiei spirituale. Din nou, să urmărim experiența lui Saihung așa cum este ea relatată în Pelerinul taoist: Imediat ce a deschis centrul plexului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în Evul Mediu Nici în Evul Mediu divinația nu și-a pierdut din importanță, fiind practicată cu mare succes la publicul mai mult sau mai puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din acest motiv vom încerca să nu tratăm fenomenul divinatoriu al Evului Mediu despărțit de contextul în care s-a dezvoltat și a funcționat. Într-un studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în Europa medievală 39, Richard Kieckhefer remarcă, pe lângă o anume normalitate (cel puțin în perioada medievală de început și până în secolul al XV-lea), și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
clasificare mai nuanțată a magiei, subscriind totuși provenienței demonice a acesteia. De astă dată tabloul magiei se prezintă astfel: 1) mantica (necromanția, divinația cu apă, aer, apă, foc, pământ); 2) matematica (haruspiciile, augurii, horoscopul); 3) sortilegiul (cercetarea sorților); 4) maleficum (vrăjitoria); 5) prestigium (iluzia). Reacțiile nu au întârziat să apară din partea unor umaniști precum Sfântul Augustin, Marsilio Ficino etc. Cu această ocazie se prefigurează conturarea a două mari curente de idei: a. Divinația ca formă a magiei presupune invocarea diavolului. Diavolul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
profund deosebită de cea a vulgului, a șarlatanilor sau de superstițiile populare. Ea se sprijinea pe studiul aprofundat al textelor antice, în care mantica ocupa un loc special. În fapt, acest paradox ar putea ilustra întreaga epocă medievală, când magia, vrăjitoria și practicile pe care acestea le presupuneau dețineau o veritabilă putere în bine sau rău. Concluzionând, putem spune că în Evul Mediu practicile divinatorii exercitau la nivel social o influență semnificată prin mai multe aspecte: 1. Aceste practici invocă nevoia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
autoritate și putere dacă mentalul colectiv ar fi resimțit în continuare nevoia unui alt tip de securitate. În felul acesta, Biserica avea să-și rezerve un rol important în noua ordine socială ce avea să apară. Cu certitudine, magia și vrăjitoria, precum și practicile divinatorii pe care le însoțesc, dincolo de dimensiunea lor religioasă, marchează dinamica unui moment istoric: trecerea de la cultura și civilizația medievale la cele moderne. Mesajul acestui episod fascinant din istoria culturală a omenirii ar putea fi următorul: crizele spirituale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Divinația în modernitate Înscriindu-se în același ciclu al recompunerilor și revalorizărilor culturale și spirituale, epoca modernă ne oferă o imagine neașteptată. Vechile practici divinatorii și magice sunt acum regândite, reconsiderate. Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, într-un documentat studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în secolul al XIX-lea, scrie despre "vrăjitoria reconsiderată" sau despre "diavolul îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă tributară progresului tehnic și cuceririlor științei și căreia îi place să se numească raționalistă și eficientă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al recompunerilor și revalorizărilor culturale și spirituale, epoca modernă ne oferă o imagine neașteptată. Vechile practici divinatorii și magice sunt acum regândite, reconsiderate. Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, într-un documentat studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în secolul al XIX-lea, scrie despre "vrăjitoria reconsiderată" sau despre "diavolul îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă tributară progresului tehnic și cuceririlor științei și căreia îi place să se numească raționalistă și eficientă. Dacă rugurile s-au stins și Inchiziția a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vremi, dar și intelectualii care au fost provocați de misterul acestora. Ele pot reprezenta singura speranță în cazuri disperate unde știința modernă și religia se dovedesc neputincioase, dar și ca joc de divertisment în saloanele înaltei societăți. Sfârșitul proceselor de vrăjitorie nu înseamnă deloc dispariția fenomenului, ci mai degrabă fărâmițarea și dispersia sau chiar recompunerea lui în alte locuri, în alte medii și cu alte scopuri"44. Tot astăzi se constată modificarea percepției asupra subiecților ce au fost acuzați ca fiind
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deloc dispariția fenomenului, ci mai degrabă fărâmițarea și dispersia sau chiar recompunerea lui în alte locuri, în alte medii și cu alte scopuri"44. Tot astăzi se constată modificarea percepției asupra subiecților ce au fost acuzați ca fiind vinovați de vrăjitorie și magie. Ei devin victime ale Inchiziției, ale consumului de plante narcotice și halucinogene, ale ignoranței sau ale unei mentalități magice. În societatea modernă se constată un anume conflict și o tensiune între o serie de profesii și magie. Disputa
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost supus satul tradițional (perioada comunistă la noi sau progresul și dezvoltarea tehnicii în Occident), continuăm să credem că încă mai putem descoperi urme ale acestor practici divinatorii. Paradoxal, orașul devine un loc fascinant de cercetare a magiei, divinației și vrăjitoriei. "Somnambulism, hipnotism, chiromanție, necromanție, oniromanție și alte "manții" își dispută o clientelă urbană în timp ce satele continuă să-i solicite pe bătrânii lor demoni"50 scrie Marie-Sylvie Dupont-Bouchat. Autoarea se referă la "pitiile" moderne care reușesc, grație unei strategii publicitare bine
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
manifestare deviantă a unei societăți bolnave: șarlatani, iluzii deșarte, speranțe irosite, risipă de timp, bani și energie; 2. Totuși, același număr crescător poate fi și argumentul că lumea modernă nu trăiește sub semnul unei contradicții: tehnică, știință versus magie, divinație, vrăjitorie. Ele sunt percepute ca două fațete ale uneia și aceleiași realități umane și sociale. Prezența uneia nu o exclude pe cealaltă: practicarea divinației, așa cum am văzut, nu exclude utilizarea tehnicii performante, a calculatorului; 3. Apetitul destul de mare al publicului pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inepuizabilă de inspirație. Să amintim succesul literar și artistic al Diavolului îmblânzit al lui Cazotte (1772). În 1795 englezul M.G. Lewis publică celebrul roman The Monk. Operele lui Francisco de Goya aduc în prim-plan imaginea practicilor oculte și a vrăjitoriei: Capriciile (1799-1802), Tablourile negre (1820-1823), Dezastrele războiului (1844-1819) etc. Demne de menționat în acest context sunt și povestirile fraților Grimm, Walter Scott, Victor Hugo sau compozițiile muzicale ale lui Mayerbeer (Robert și Diavolul, 1831), Berlioz (Simfonia Fantastică, 1830), Paganini (Le
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu conține "problemele teologice grele" (misterul creației, de exemplu). Mai degrabă, ea conferă armonie și confort, atât de necesare lumii contemporane. 6. Toate cele menționate demonstrează că sacrul revine în actualitate și că formele sale de manifestare (religie, magie, divinație, vrăjitorie etc.) sunt prezente indiferent de timp și de spațiu. În realitate, acestea nici nu au dispărut vreodată. Au suferit doar modificări și metamorfoze. Au primit noi sensuri și semnificații și, prin acestea, artele divinatorii s-au adaptat timpului. Capitolul 3
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Nu întâmplător, în Evul Mediu, persoanele care prezentau malformații, schilozii, cei bătuți de soartă, pe scurt, "cei însemnați" erau văzuți ca posedați de diavoli sau purtând povara unor păcate grele. Acesta era și motivul pentru care mulți erau acuzați de vrăjitorie, excluși și marginalizați. Ulterior, psihologia s-a inspirat din plin din această știință a fiziognomoniei, alcătuind structuri caracteriale sau profiluri psihologice pe baza înfățișării individului. Roger Mucchielli 75 scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau măcar pe unități sociale mai mici. Pe lângă o literatură etnologică și etnografică extrem de bogată, am putea aminti în mod special două lucrări care oferă abordări diferite ale divinației. Prima aparține Antoanetei Olteanu 110 și reprezintă un studiu comparativ între vrăjitorie și divinație. Cea de-a doua este semnată de Alexandru Ofrim 111. Ea propune o analiză istorică a unor practici divinatorii care au ca obiect central cartea. Mai cunoaștem că, de pildă, în 2004 a avut loc o cercetare a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ceea ce întâlnește în societatea pe care caută să o studieze: organizarea socială, valorile sale, sentimentele sale etc. Aș ilustra această afirmație dând drept exemplu ceea ce mi s-a întâmplat. Când am ajuns în Zande mă interesa populația zande și nu vrăjitoria: m-am lăsat deci ghidat de ei"121. Studiul antropologic și sociologic al unui fenomen (în cazul nostru, practicile divinatorii) poate conduce, așadar, către unele concluzii foarte interesante privind viața socială. O astfel de încercare ar putea fi barometrul unor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o poziție oarecum distantă în fața fenomenului divinatoriu, am ținut cont în interpretările și analizele noastre de ceea ce Jeanne Favret-Saada numea "credulitate", "anacronism", "originea răului", "tentația imposibilului", "cuvântul și puterea sa", "atingerea", "privirea", "delir individual", "delir colectiv" etc. Totuși, spre deosebire de cercetarea vrăjitoriei, în care "cuvântul înseamnă război" și nu informație, în analiza socioantropologică a divinației accentul cade tocmai invers, pe informație și cunoaștere. Aici greu nu este să afli ceva, ci să controlezi discursul celuilalt, să reușești să te descurci în păienjenișul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]