598 matches
-
focuri mici, între care să stai ghemuit, decât de la un singur foc; - Pregătește și adună mereu, chiar de la început, vreascuri, așchii, rămurele, alt combustibil. Chiar dacă sunt ude, se vor usca la focul pe care-l vei face; - Păstrează și economisește vreascurile, așchiile, crenguțele, combustibilul și chibriturile; ele pot fi încălzite sau uscate cu căldura corpului; - Alege cu grijă locul unde faci primul foc. Să nu fie sub un copac plin de zăpadă. Nici sub o stâncă care abia se ține la
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
uscate. Poartă acest combustibil fragil și valoros într-o cutie, o sticluță sau în portofel. Ori de câte ori poți, pune-le la soare să se usuce. Sau, expune-le la altă sursă de căldură. Scopul e să fie foarte uscate (ca tutunul). - Vreascurile: adună-le de peste tot și păstrează-le la căldură, uscate. Folosește orice material: hârtie (bani), fotografii, acte de identitate, crenguțe, tufe rășinoase, resturi de hrană, resturi de hârtie (ambalaje), cârpe, așchii de lemn, plută, pene, iarbă uscată, coajă de copac
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru următorul foc, cel de mâine. - Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din orice material care poate arde: crengi, bușteni, copăcei, tufișuri, bălegar, găinaț, căzături
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
să folosești drept combustibil orice material găsești. Dar mai întâi încearcă o cantitate mică, să vezi dacă arde. În cazul în care e e bun, folosește-1 mereu. Înainte de aprinderea focului: stropește combustibilul cu gaz (petrol lampant), benzină sau spirt. Stropește vreascurile. Pune 2 picături pe amorse. După ce torni o cană peste o grămadă de lemne, poți aprinde imediat un foc zdravăn. De asemenea, uleiul, parafină și spirtul solid pot să pornească bine focul. Dar niciodată NU turna sau arunca gaz, benzină
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
în rucsac. Nu folosi chibriturile sau bricheta dacă ai la dispoziție alte mijloace. - Cu chibrituri: pentru a valorifica mai bine fiecare chibrit, nu încerca să aprinzi cu el direct focul, ci aprinde mai întâi o torță - fabricată din hârtie, iarbă, vreascuri uscate; sau cel mai bine o lumânare. Poți să spinteci un chibrit în lungime ca să faci mai multe. Când aprinzi un astfel de chibrit subțire, apasă-i măciulia pe cutie cu degetul. Ferește-le de vânt, aprinzându-le în spațiul
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
să se sfărâme, ciocnească sau să se autoaprindă. - Cu bricheta (de buzunar, de la automobil): folosește-o numai pentru aprinderea focului. Țigările se vor aprinde altfel: de exemplu de la soare, cu o lentilă. - Cu o lentilă convexă - poți aprinde amorsa și vreascurile de la razele soarelui. Anumite lentile (convergente) dau rezultate mai bune, altele mai slabe, iar unele (cele divergente) nu aprind deloc. Sunt bune lentilele de la ochelarii persoanelor presbite (cu dioptrii „plus"). Geamul de la ceas este prea puțin convex, nu concentrează suficient
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
puțină benzină. Cârpa este ținută legată cu o sârmă răsucită în spirală, suficient de rigidă pentru a nu se îndoi cu cârpa aprinsă și a-ți aprinde mâna sau mâneca. Pregătește din timp, în preajmă, o grămăjoară cu amorse și vreascuri. - Cu o armă de foc: puțin praf de pușcă amestecat cu amorse de foc pornesc bine focul. Pentru a obține o flacără, taie tubul cartușului și scoate glonțul sau alicele, precum și majoritatea pulberii (nu arunca nimic, resturile păstrează-le pentru
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
Peste pulberea rămasă în tubul cartuș bagă un dop de cârpă uscată cu marginile zdrențuite. Nu o îndesa. Încarcă arma cu cartușul astfel modificat și trage în aer. Cârpa va cădea aprinsă. Ia-o și aprinde cu ea amorsa și vreascurile. Atenție la manipularea prafului de pușcă! Foarte important: pregătește totul foarte bine, ca și cum ai fi un chirurg înainte de operație. E păcat să obții cu greu o flacără și după aceea s-o pierzi, pentru că nu ai ce aprinde cu ea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
de pușcă! Foarte important: pregătește totul foarte bine, ca și cum ai fi un chirurg înainte de operație. E păcat să obții cu greu o flacără și după aceea s-o pierzi, pentru că nu ai ce aprinde cu ea. Construiește o semi-piramidă din vreascuri. Lasă goluri pentru tiraj. Pune flacăra, torța sau lumânarea la partea de jos a grămezii, dinspre vânt, acolo unde este golul, scorbura din piramidă. Totodată, apără flacăra de vânt. În principiu, flacăra prinde și se întinde de la un vreasc la
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
din vreascuri. Lasă goluri pentru tiraj. Pune flacăra, torța sau lumânarea la partea de jos a grămezii, dinspre vânt, acolo unde este golul, scorbura din piramidă. Totodată, apără flacăra de vânt. În principiu, flacăra prinde și se întinde de la un vreasc la altul. Când folosești o amorsa de foc, boțul de jeratec se introduce în gaura de la baza grămezii de vreascuri, în mijlocul unor materiale ușor inflamabile, răsfirate, puse acolo dinainte: hârtii etc. Dacă vântul nu bate deloc, flacăra se poate obține
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
unde este golul, scorbura din piramidă. Totodată, apără flacăra de vânt. În principiu, flacăra prinde și se întinde de la un vreasc la altul. Când folosești o amorsa de foc, boțul de jeratec se introduce în gaura de la baza grămezii de vreascuri, în mijlocul unor materiale ușor inflamabile, răsfirate, puse acolo dinainte: hârtii etc. Dacă vântul nu bate deloc, flacăra se poate obține pornind de la o amorsa incandescentă introdusă într-o minge de iarbă uscată, hârtii, zdrențe uleiate. Mingea trebuie legată la capătul
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
o amorsa incandescentă introdusă într-o minge de iarbă uscată, hârtii, zdrențe uleiate. Mingea trebuie legată la capătul unei sârme sau sfori, ca o praștie. Dacă rotești în aer mingea ținută de sfoară vei obține un bulgăre de foc. După ce vreascurile se aprind, adaugă bucăți mici de lemn. Bagă în foc bucățile mari numai după ce focul este suficient de puternic și nu se mai poate înăbuși. Nu îndesa lemnele prea tare, lasă goluri prin care să poată circula aerul (tirajul). Suflă
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
în stea - pentru un foc mic, se așază radial 5-7 bucăți de lemn uscat cu un capăt spre centru și cu celălalt spre exterior. În centrul vetrei poate fi făcută o mică adâncitură unde se așază amorsele de aprindere și vreascurile. Pe măsură ce capetele dinspre centru ard, lemnele se împing radial pe vatră spre centru] focului. În felul acesta lemnul arde complet, fără a fi nevoie să-l mărunțești dinainte. Avantaje: focul în stea are un consum mic de combustibil, dă căldură
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
alimentele. Depozitează lemnele lângă foc, mai ales dacă sunt umede. Peste noapte întreține focul fie alimentându-1 mereu cu combustibil, fie acoperindu-1 cu bușteni sau frunze peste care pui pământ. A doua zi dimineața, ca să reaprinzi focul: dezvelește jeraticul, adaugă câteva vreascuri și suflă în ele. "Supraviețuirea în lumea animală" "Supraviețuitori celebri"
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
execuție „aruncând [oamenii] într-o groapă în flăcări, el având detestata denumire de Stăpân al gropii”. În Capitolul 85, „Surat al-Buruj”, din Coran, un pasaj spune: „... blestemați să fie cei care au săpat șanțul adânc, cel cu focul aprins de vreascuri... pe care nu s-au răzbunat decât pentru că ei au crezut în Allah Cel Puternic și Vrednic de Laudă”. Se consideră că Poe ar fi fost influențat și de "The Iron Shroud" a lui William Mudford, o povestire despre o
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
pe actor la discreție și la meditație neexhibată. Căci condiția poetului este una a limitei, „pe mal, la îmbinarea apelor", încercând fără răgaz să „lege umbra de lumină", sensibil la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe sure." Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și
Dinu Ianculescu () [Corola-website/Science/326017_a_327346]
-
, conform localnicilor din zona muscelului, era un localnic a cărui locuință era situată în zona cea mai înaltă a unui sat. Acesta, de fiecare dată când năvăleau hoardele tătărești, aprindea un foc de vreascuri anunânțându-i astfel pe săteni de primejdia ce îi așteaptă, oferindu-le astfel timpul necesar de a se retrage în munți. În urma unei incursiuni tătărești, este prins de către atacatori și ars de viu în focul cu ajutorul căruia își anunțase sătenii. Există
Sâmedru () [Corola-website/Science/335436_a_336765]
-
ciuperci deja din martie, privind afară din zăpadă, până în iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri nisipoase în special prin păduri de conifere mai ale sub pini și larici, adesea oară la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. Prima menționare științifică a ciupercii a urmat în anul 1774, când cunoscutul savant Jacob Christian Schäffer a descris-o sub denumirea "Helvella mitra" în opera sa "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
adăpost acoperit cu țigle rotunde, destul de lung, strâmt și puțin înalt, unde erau antrepozitate lemnele pentru încălzire (bușteni, lemne de foc, lemne pentru fabricarea cărbunelui de lemn), și unde se îngrămădeau, deja pe timpul Doamnei de Livron-Bourbonne, „două mii de mănunchiuri de vreascuri” ! O parte din această mică clădire mai există și astăzi. Era, pentru vietățile din curtea de păsări, un spațiu vast situat în Nordul grădinii de zarzavat, la adăpostul zidului celui înalt de 6 metri, lângă care erau expuși căldurii Soarelui
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
și folosesc adăposturi superficiale sau chiar pe suprafața solului. Deși duc o viață terestră, la nevoie se pot cățăra și pot înota. Când nu sunt în căutarea hranei, stau ascunse pe sub trunchiuri și rădăcinile arborilor, printre pietre, în grămezi de vreascuri, în cuiburile termitelor și chiar în galerii. Spre deosebire de alte insectivore, erinaceidele hibernează în sezonul rece; atunci, bătăile inimii scad de la 188/minut la numai 21/minut. Trăiesc prin păduri, tufișuri, parcuri urbane, stepe și deșert. Se hrănesc mai ales cu
Erinaceide () [Corola-website/Science/332717_a_334046]
-
pernă busuioc sfințit pentru a-și afla ursitul. În Bucovina, purificarea aerului se făcea prin focuri, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Imediat după sfințirea apei, tinerii mergeau pe locuri mai înalte și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse cu o zi înainte. Aceștia cântau, dansau și săreau peste foc, în credința ca vor fi feriți de boli și de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care afumau pomii din livadă ca să aibă
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
atunci când fetele caută să afle chipul ursitului în oglindă fântânii, la lumina albă a unei lumânări. Intrarea Maicii Domnului în Biserică stă sub semnul iertării celor morți fără lumânare, pentru care bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă un vreasc în foc... Este o noapte magică în care cerurile se deschid și animalele grăiesc cu glas de om. Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tot astăzi, femeile încep să ungă cu usturoi locurile de trecere (prag, ferestre, cuptor), ca să nu intre
Intrarea MAICII DOMNULUI în Biserică: Ce nu este bine să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101652_a_102944]
-
iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri calcaroase și argiloase în special prin păduri de foioase mai ale sub frasini, ulmi, plopi și salcâmi, adesea oară prin tufișuri sau lunci ierboase, la margine de drum, dar, de asemenea sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. În anul 1753, marele savant suedez Carl von Linné a descris specia pentru prima dată în opera sa "Species Plantarum" sub denumirea "Phallus esculentus". Compatriotul său Christian Hendrik Persoon a redenumit specia sub numele actual
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]