839 matches
-
273. Ediția a XV-a a manualului, din 1944, a fost redactată cu scopul evident de a reitera dezideratul unității naționale. Actul de la 23 August 1944, atribuit regelui Mihai, era amintit ca o "dovadă că [el] înțelege să poarte cu vrednicie numele marelui său înaintaș, de la 1600"274. Însăși periodizarea istoriei românești se orienta după același principiu. "Epoca tendințelor de unitate națională, politică și culturală" constituia un decupaj cronologic și simbolic, de la Mihai Viteazul la Tudor Vladimirescu (cap. V), iar " Epoca
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căror sens nu îl poate înțelege cel care nu s‑a plecat la pieptul lui Isus și nu a primit de la el pe Maria de mamă. Mai este oare nevoie să spunem câtă pricepere ne trebuie pentru a tălmăci cu vrednicie cuvântul așezat în vistieria tablelor de lut? [...] Ca să putem tălmăci această evanghelie cu fidelitate, ar trebui să putem spune într‑adevăr: Noi avem gândul lui Cristos” (SC 120, trad. fr. C. Blanc). . Vezi A. le Boulluec, La notion d’hérésie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, cap. 84, în Filocalia, vol.I, Edit. Humanitas,București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să umplem timpul cu păcate, mai bine să
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de rândunică, București, 1910; Pagini din istoria neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
din ceea ce se află în univers nu e cu neputință pentru cei cu suflet mare" (P., I, 205); "Izbînda dorită se realizează în întregime prin silința pe care și-o dă omul. Destinul, de care se vorbește, nu e decît vrednicia omului" (P., 5, 30); "Stelele, zeii, iaksasii, luna, soarele, vînturile: toți au devenit din oameni zei, prin sforțarea lor" [12] (ultima cugetare din: Idem, Povestea faptei om., ed. cit., p. 4). Atotputernicia sforțării umane se încadrează perfect în sistemul de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Securitatea. Este ca și interminabil șirul loviturilor extreme suportate cu precădere de elita legionară, iar replica dată de personalitățile ei prezintă o varietate de reacții, revelând profiluri sufletești și drame personale vrednice să constituie un tablou exemplar al suferinței și vredniciei umane. Nicolae Petrașcu se situează printre personalitățile cele mai alese. Fără să împrumutăm atitudini retorice și să forțăm puterea de cuprindere a omenescului din noi, trebuie să i păstrăm o neștearsă amintire și să ne înclinăm cucernic înaintea ei. MIRCEA
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legală drepturile credincioșilor din țara noastră au dezertat de la datoria lor, de frica de a nu-și pierde poziția și scaunul pe care stau, închid ochii în fața celor mai flagrante încălcări de drepturi ale credincioșilor pe care nu cu destulă vrednicie îi reprezintă. Prin acest memoriu, Comunitatea penticostală din orașul Rădăuți, cu un număr de 994 de membri înscriși în registrul Comunității, roagă autoritățile competente din Republica Socialistă România să dispună către organele locale ale orașului Rădăuți intrarea în legalitate și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și Moldova, unde se pot detecta, iarăși, elemente preeminesciene, P. mai compune o diatribă la adresa unor instituții ale vremii, Dialog între Fire și Moldova. Invocațiile către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
unde prosperitatea localnicilor îi transformase aproape pe toți, de-a valma, în "dușmani ai poporului", tatăl este arestat pentru simplul motiv că slujise, mai înainte, ca polițist, iar copiii, însoțiți doar de mama lor, fragilă fizic, dar de-o uluitoare vrednicie, sunt deportați în Bărăgan, părăsiți sub cerul liber alături de alți consăteni, mai în putere, și lăsați să se descurce cum vor putea. Nu mai insist asupra acestui rezumat. "Subiectul Iliadei e simplu, spune Aristotel: "Un bărbat lipsește de acasă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
domeniul culturii, prof. univ. dr. Dumitru Irimia i s-au conferit premii și distincții, între care: Premiul „Eminescu“ pentru exegeză - Suceava, 1994; Premiul „Lucian Blaga“ pentru exegeză - Colocviul Internațional „Lucian Blaga“, Cluj, 1998; Medalia „Mihai Eminescu“ - București, 2000; „Distincția de vrednicie“, acordată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei (I.P.S. Daniel) „pentru râvna și dărnicia arătate față de biserică“, 13 octombrie 2000; Premio Internazionale „Padre Pio“ 2003 Insieme, conferit de Libera Universita Catolica Internazionale „Padre Pio“ și Accademia Internazionale di Scienze ed Arti „Padre
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
să adaug un lucru, și anume că, în măsura în care adevărul s-a manifestat, acesta a fost atît de ascuns și făcut să pălească, încît multora le va părea o noutate; iar ceea ce se trece drept noutate merită să fie dovedit cu vrednicie în virtutea respectului datorat opiniilor publice. Iar eu nu vreau să îmi descriu părerile în contradicție cu împărații Germaniei, după cum se și vede, căci adevărul susținut de mine este universal pentru toate luptele care au avut loc între Papi și principi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lucruri, ar alcătui împreună o societate plină de pace și fericire, nu numai în viața viitoare, ci și în cea prezentă. APENDICE Viața creștină în patru verbe: să faci, să înduri, să taci, să te rogi. Să-ți îndeplinești cu vrednicie îndatoririle față de propria-ți stare. Să înduri cu voie bună suferințele interioare și exterioare, pe care Dumnezeu ni le trimite în diferite moduri. Să taci nespunînd defectele aproapelui, neplăcerile ivite, ceea ce prisosește în laude pentru renumele tău, ca și orice
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică, pe de altă parte, o desăvârșită unitate de credință și acțiune (împotriva tuturor "dușmăniilor", fizice și metafizice), angajând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
numai În afara granițelor țării tale. La fel cum Dinicu Golescu se simțea cuprins de „mândrie naționalicească“ când privea la românii de sub stăpânirea un gurească, „Învățați și bine Îndemnați În calea fericirii și a cinstei“, Întristându-se când se gândea la „vrednicii de milă ai noștri frați români din țară“. În jurul plitei mele de bun gospodar, cât și În intimitatea prietenoasă a negustorilor și a celor din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Oradea, pe Str. Lucreția Suciu, nr. 3, unde primise o biserică și apoi cel de-al treilea la Sanislău, localitate situată în apropierea orașului Carei, cea mai bogată parohie pe care episcopul Traian Frențiu o încredințează franciscanilor ca răsplată a vredniciei lor. Același ilustru episcop, pe la începutul anului 1947, îi solicită părintelui provincial Iosif P. Pal să-i mai trimită câțiva preoți și studenți teologi la Oradea pentru a înființa un Colegiu Franciscan. Cum în iunie 1947 acesta a încetat din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
În focul luptelor se aleg oamenii. Logofete! Sunt însemnați toți?! Toți! răspunde Tăutu și desfășoară răbojul. Bârsan! Viteaz-Dobândă! Micșună! Teleki Ladislau! Acatrinei! Bogdan... Sunt mulți viteji în Moldova! Ce ziceți boieri dumneavoastră? întreabă apoi, cu altă voce, caldă, mieroasă. Au vrednicia se cuvine a fi răsplătită? Și vădanele, pruncii... cu ce i-om putea răsplăti? I-o răsplăti Dumnezeu, că noi, oricât le-om da, le rămânem veșnic îndatorați... Da' până una-alta, le mai ostoim durerea cu o danie: un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Om da, de-i poruncă, îndrăznește postelnicul Alexa, înfruntându-l. Să mă ierte Măria ta, de-om da și-om tot da, boierii or sărăci și prostimea s-o boieri... În Moldova, și "prostimea" poate ajunge la dregătorie, e după vrednicie. Ddar pentru aiasta, trebuie să nădușească, trebuie să zboare... Alexa își șterge fruntea: n-am zis că nu dau... Ziceam și eu, așa, de... prost... prostime... "Prostimea"? i-o reteză Ștefan. Ce-i cu prostimea? I-ai văzut cum luptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să știe prostu' de teama mâniei boierești, trăim noi cu frica-n sân de sabia din mâna prostului! se aprinde Negrilă. Orice țărănoi "care a dovedit vrednicie" visează slujbe, dregătorii, ba, chiar, ridicare în cinul boieriei. Unde s-a mai pomenit asemenea mișelie?! adaugă Alexa. E rânduit ca boierul să fie boier, și prostu' să fie prost. De pildă, Tăutu! Cine-i "Marele logofăt Tăutu"? Un prăpădit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-și ridice ochii către cer, să ofteze adânc și să privească cu ochi foarte triști silueta mătăhăloasă a domnului Urs. Nu de hatârul lui, ci pentru că Începuse să nu-și mai simtă nici un mădular, Urs, de mult dezobișnuit de asemenea vrednicii, descălecă după câteva ceasuri la hanul Urcio rul de aur din Säckingen, unde fu primit cu mari onoruri. E drept, hangiul nu-și mai văzuse de mult vechiul mușteriu, dar cine ar fi putut uita banul de argint, pe care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
strănepoți. Prin dispariția învățătoarei Cleopatra, a rămas un mare gol atât în familia d-sale, cât și în literatura și cultura bucovineană. Vrednici fii ai satului Familia Laurica și Vasile Burciu se înscrie în rândul celor care, prin muncă și vrednicie au ajuns oameni demni și realizați. Vasile, deși înstărit, (părinții Maria și Arcadie posedau destul pământ) a ales alt drum în viață. A urmat Școala primară din Costișa, liceul la Vicovu de Sus și apoi în 1975 și-a unit
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
O văd și acum prin prisma sufletului, cum trebăluia din zori în noapte și niciodată nu se plângea de oboseală. Toată gospodăria era pe mâna ei. Se frământa mereu ca noi toți să aveam de toate, să fim mulțumiți. Pe lângă vrednicia ei de mamă și gospodină, am remarcat adeseori și o fire romantică, visătoare, cu o voce de soprană neîntrecută. A avut o viață grea. De timpuriu și-a pierdut tatăl, mama ei rămânând cu cinci copii și întreaga gospodărie. Fratele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin avere, alții prin răpire.“ Sunt rânduri care anticipează - sumar, dar sugestiv - viziunea epică a lui N. Filimon. Un „boier negustor“ va apărea și în Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi, sub chipul lui Chir Lacherdopolos
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
care ei au ridicat-o ș-au mărit-o, ei, umiliții și obijduiții de totdeauna, ei, flămânzii și nedreptățiții, vrednicii și vitejii soldați cari au mers într-un marș fulgerător până la porțile Sofiei. Aceștia vor purta cu drept și cu vrednicie semnul bărbăției pe piept dar numai aceștia, căci foarte mulți dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii mei camarazi de arme, Știu eu că nimănui nu-i pare rău după ce-a lăsat în urmă, casă curată și nevastă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foarte mulți dintre ceilalți nu și-au făcut datoria. Dragii mei camarazi de arme, Știu eu că nimănui nu-i pare rău după ce-a lăsat în urmă, casă curată și nevastă harnică, căci cel ce se va întoarce cu vrednicie, după biruință, va avea o bucurie însutită; știu că n-am nevoie să vă spun cuvinte de îmbărbătare, căci bărbăția e scrisă pe fețele voastre, și avântul cu care ați răspuns la semnalul de chemare arată că știți pentru ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dușmanilor noștri. Din pământul țării parcă se sue în noi din morminte sângele strămoșilor celor viteji, și-n pieptul nostru simțim tăria cea veche a celor cari au făcut rânduială cu sabia între neamurile cele rele! Cată să mergem cu vrednicie, să facem cu puterea noastră rânduială. Vrednicia cea veche românească care a spăimântat lumea odată, să cutremure iarăși ca fulgerul, până în măruntae, pe vrăjmașii noștri! Iar noi, regimentul 15, să ne mai aducem aminte că părinții noștri la '77 au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]