136,121 matches
-
în calcul și reflecțiile asupra originii limbajului, asupra gramaticii universale, asupra structurilor biologice care preced facultatea limbajului, sau asupra raportului arbitrar sau motivat dintre cuvinte și lucruri, cu care problematica acestei confusio linguarum babelice s-a intersectat de-a lungul vremii, de nenumărate ori. Sînt multe episoadele din această istorie asupra cărora ar merita să zăbovim. De la primul capitol - acela care se ocupă de configurarea unei utopii a limbii perfecte în Geneză - pînă la discuția asupra inteligenței artificiale și a limbii
Babel by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15469_a_16794]
-
vedere decît acelea ale comisiilor de anchete. La ora cînd scriu acest microscop, nu s-a stabilit din ce motiv s-a prăbușit avionul Mig 21 Lancer pilotat de Adrian Săvulescu. Potrivit observațiilor preliminarii, experiența pilotului și starea bună a vremii din momentul producerii accidentului par a exclude o greșeală de pilotaj. Cu alte cuvinte, Adrian Săvulescu, 41 de ani, căsătorit și tată al unui copil de opt ani, s-a trezit cu o defecțiune la bord, în plin zbor, și
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
De asemenea, secvențele mituirii succesive a lui Hlestakov sînt absolut savuroase, actorii susținînd practic mici recitaluri, tot atîtea bijuterii. Absurdul și comicul își unesc vocile și tonalitățile. Ilie Gheorghe în Primarul face unul din cele mai complexe roluri din ultima vreme, cu o modificare semnificativă de registru. Valer Dellakeza găsește clou-ul pentru un diriginte de poștă pungaș și veșnic cherchelit care trăiește dependent de scormoneala în intimitățile (scrisorile) celorlalți, un viciu ce-l concurează zdravăn pe cel al băuturii. Ceva
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
îl duce departe de o posibilă viață normală, de "sonoritatea unei muzici compuse ca pentru o defilare de stadion", dar și de crimele fără milă față de "arta burgheză" (arderea unei viori... amintindu-ne de distrugerea mașinilor de scris...) Ascuns, o vreme, la o rudă depărtată din Ucraina (solidaritatea țărănească fiind mai viguroasă decât a orășenilor moscoviți), Alexei Berg e luat în cele din urmă de vâltoarea egalizatoare a războiului. Satul e pustiit. Scăpat cu viață, tânărul are o inspirație salvatoare și
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
povestit-o, în urmă cu foarte mulți ani, un bătrîn povestaș celt din Cornwall, cu barbă lungă, grai pitoresc, veșminte fistichii și o privire luminoasă ca sufletul unui pescar, care i-a fost bunicului meu slujitor credincios multă, foarte multă vreme, și a avut grijă de mine, fără să mă piardă o clipă din ochi, în serile lungi cînd frica se strecoară în sufletul oricărui copil, în țara aceea unde vrăjitoarele pun stăpînire pe tărîmul întunericului, spiridușii se așază la jocul
Camilo José Cela sau adevărul profund și dureros by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/15459_a_16784]
-
și de Șimian. Cărămizi din vechea cetate au fost și sînt în continuare furate ca să fie folosite de riverani. La sfîrșitul secolului XVIII, printr-un astfel de furt de pietre de construcție, Bastilia a furnizat prizonierilor material pentru locuințe. Pe vremea aceea lucrul părea normal, dar, în condițiile legislației și protecției moderne a monumentelor, el echivalează cu o crimă. Ce se întîmplă pe Șimian e de domeniul absurdului. Hoții au profanat mormintele neștiind că turcii nu se îngroapă cu bijuterii ori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
-l arzi păl dă vine..." / Că tre săț dai aere // cân vezi fun tatae/ că trece cu tașca/ goală ce gașca/ lia la bătae"; "Tre ste spargi în figuri/ ca băiat dă băiat"; "pencă az nu mai e / ca pă vremea lu tactu", Băetzii). Foarte interesantă mi se pare tocmai această divergență a nivelelor lingvistice: fonetica și lexicul merg într-o direcție; sintaxa, structura textuală, versificația - în alta. Rezultatul poate fi de mare haz, dar și de ascunsă anxietate. în acest
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
n-a mai rămas în cel de acum. Boala i-a afectat și memoria; întrebat, de pildă, dacă fumează, matematicianul a răspuns că n-a pus o țigară în gură în viața lui (cînd, de fapt, zic biografii, a fumat vreme de șapte ani)... La întrebarea: "Vă e frică de o boală mintală?", Russell Crowe a dat un răspuns de reținut: "Nu mi-e frică, o simt venind!"... Și adaugă: "Oricum, ca să joci genul ăsta de rol, trebuie să fii destul de
Misterioasele ecuații by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15458_a_16783]
-
18, 1992, 10): formula - căreia autorul textului îi atribuia un sens clar apreciativ - era desigur produsă pornind de la opoziția cu/fără, aplicată sintagmei (cu puternic sens negativ) "fără prejudecăți". Un caz la fel de surprinzător mi se pare cel întîlnit cu puțină vreme în urmă tot în paginile unui ziar și aparținînd tot unei voci "din public": "Cu pertinență îndrăznesc să vă propun să realizați o retrospectivă a proceselor FNI" (scrisoare către redacție, în România liberă, 3617, 2002, 2). Contextul pare să indice
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
niciodată folosită ca resort pentru intrigă), construiți o narațiune à contre coeur, care avansează în ciuda ei înșiși, împinsă la drum de o inteligență bântuită. Când începeți un roman nou, ce e mai important, mintea (inundată de ecouri din arte și vremi) ori sufletul (asaltat de un irezistibil lirism)? Mintea este suflet.
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
eveniment în sine, dar apariția se cuvine a fi remarcată și pentru faptul că ea ține de un domeniu care, în România, e departe de a fi înfloritor: antropologia vizuală. Importanța imaginii ca document antropologic a fost sesizată de multă vreme, practic imediat după apariția tehnicii fotografice ca atare, teoretizată - chiar dacă această teorie nu e nici astăzi bine articulată - începînd din anii '40, dar imaginea a rămas cel mai adesea un simplu auxiliar al scrisului, invocată ca martor obiectiv, transparent, menit
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
și cîteva sute de militari germani), fugind cu toții spre vest din calea Armatei Roșii și a acțiunilor de răzbunare ce însoțeau înaintarea acesteia. Capitolul alungării germanilor din estul Europei la finele celui de-al doilea război mondial a constituit multă vreme, dacă nu neapărat un tabu, în orice caz un subiect eludat . într-un recent interviu publicat în săptămînalul "Die Woche", Günter Grass încerca să explice acest fenomen: " Fiindcă fărădelegile de care noi germanii suntem răspunzători au fost și sunt copleșitoare
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
Or, situația este ușor diferită. Revista "Der Spiegel" consacră un număr special ultimei scrieri a lui Günter Grass înscrisă din start, firesc, în fluxul recent al unor reflecții pe marginea istoriei, străine de interdicții, prejudecăți și tabuuri. Sunt difuzate în ultima vreme documentare istorice, filme în care martorii evenimentelor - atîția cîți au mai rămas în viață - au cuvîntul, dezgropînd de sub pătura grea a tăcerii sinistrul capitol al alungării germanilor din răsărit. A trebuit să treacă peste un deceniu de la prăbușirea cortinei de
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
răsărit. A trebuit să treacă peste un deceniu de la prăbușirea cortinei de fier și încetarea războiului rece, ca să poată fi adusă în discuție, de pildă, vinovăția generalului britanic Harris răspunzător pentru ploaia de fosfor abătută peste Dresda, (supranumită la acea vreme, Florența de pe Elba), pentru bombardarea sălbatică a Kölnului și a altor orașe germane, deși se știa că la finele războiului acestea nu mai aveau vreo importanță strategică și erau populate de refugiați civili. în ceea ce-l privește, Günter Grass a
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
i-ai fi putut reproșa femeii? Dacă în primii cinci ani nu l-a dus capul să-și schimbe viața, mai apoi i-ar fi fost ceva mai greu. Magdalena a așteptat și ea sărmana și l-a tot iertat vreme de cinci ani, pînă l-a făcut pe Mirel. Să te fi văzut Doruleț ce te-ai fi făcut dacă ar fi fost de felul ei puioasă. În toți anii ăștia ar fi avut timp să-ți facă și șapte-opt
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
se mai poate... Ba tocmai că a contribuit și el a mai adus și el bani, lucrînd pe la tot felul de patroni care se uită să le muncești pînă cazi jos și să-ți dea mai mult nimic. Astea sînt vremurile în definitiv, multă lume e în situația asta, și la urma urmei n-au trecut decît două luni de cînd a rămas fără lucru și de-acum încolo o să-și dea negreșit interesul umblînd și întrebînd încolo și-ncoace... Buna
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
Nicolae Manolescu Edițiile Eminescu nu lipsesc. Au apărut mai multe în ultima vreme. Lipsesc editorii curajoși care să ia editarea lui Eminescu de la capăt. Fiindcă ea trebuie, neîndoielnic, luată de la capăt. Ceea ce avem deocamdată, fie repetă ediția Perpessicius, în cel mai fericit caz, fie nu ține seama de nici un criteriu precis. Mai întîi
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
unde calci. E o stradă bună de întins rufe și stăpînii de cîini știu multe despre lenjeria locatarilor. E o stradă mai puțin circulată și copiii din cartier vin să se joace aici. Nu șotron, coarda și fața, ca pe vremea mea, ci hîrjoneli belicoase, la care se înjură mult și murdar. Așa îi imită fetițele și băieții pe oamenii mari. Cînd se plictisesc de alergătură și porcării virile, se așează pe bordură și cîntă bătînd din palme " Dă-i nainte
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
a făcut nostalgici comuniști. Ce să-i fi explicat? Adriana Bittel Se dau filme sovietice! Am primit săptămâna trecută un telefon conspirativ de la un prieten: treci pe Tele 7 abc, se dă un film sovietic. Cam la fel mi se întâmpla, pe vremuri, când eram îndemnat: deschide radioul, să auzi ceva care te interesează. Radioul, adică Radio "Europa liberă", cum era de la sine înțeles, nu Radio București, unde ce să mă intereseze? În contextele lor, amândouă mesajele le putem considera conspirative, și pe
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
subtitlu nu mai puțin incitant, Marcel Proust și românii, Cornelia Ștefănescu, binecunoscută exegetă a lui Proust și, în mod special, a receptării lui Proust în România, ne dă o carte (Editura Elion, București, 2001) pe care o așteptam de multă vreme și care răspunde atât dorințelor unui public mai larg, iubitor al operei lui Proust, cât și unor exigențe academice. Este rezultatul unei vieți de pasionată cercetare de istoric literar într-un domeniu pe cât de important pe atât de puțin explorat
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
ai acesteia. Corespondența lui Proust - atât edițiile apărute înainte de marea ediție în 21 de volume a lui Philip Kolb, cât și aceasta din urmă - atestă prezența de zi cu zi a unui dialog viu, dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre cele mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Cristian Teodorescu De cîțiva ani încoace, portretul lui Ceaușescu apare la aproape orice miting sindical mai măricel. Portretul cu ramă și coadă rămas de la marile adunări populare de pe vremuri, nu copii xeroxate și mărite la nervi. Asta spune ceva despre sindicatele care ies la defilare cu Ceaușescu între rînduri. Dar în această exasperare a sindicaliștilor care nu mai știu cui să se adreseze trebuie citită nu dorința de a vedea ceaușismul revenit
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
Eugenia Vodă A apărut pe piață primul film românesc al lui 2002 - Noro, de Radu Gabrea - și primul film românesc, după nici nu mai știm cîtă vreme, care a fost lansat "normal", adică cu premieră și caiet de presă. Pentru că, între timp, au mai apărut niște "filme românești", dar de un nivel atît de descumpănitor de scăzut, încît înșiși autorii lor n-au mai vrut nici conferințe
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
de săli catastrofal, o piață televizistică săracă) nici un film autohton, indiferent dacă e bun sau prost, populist sau elitist, scump sau ieftin, nu are nici o șansă, din start, să-și acopere, din încasări, cheltuielile de producție. În aceste condiții, atîta vreme cît se dovedește incapabil să intre într-un circuit real de distribuție internațională, ca un produs viabil și competitiv, filmul românesc e sortit să joace, mereu, același joc: de-a subvenția și de-a falimentul. În ceea ce se înțelege prin
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
Gabrea într-un recent interviu. Aș fi fericită să mă înșel, dar recunosc că nu am cîtuși de puțin aceeași convingere. Dimpotrivă. Cu cîteva mici modificări de scenariu, Noro ar fi putut fi făcut, exact ca și acum, și pe vremea lui Ceaușescu (dacă ar fi existat, prin absurd, comanda ideologică: "un film educativ despre un copil cu handicap"). Altfel spus, filmul nu reușește să spargă, decît rareaori, o pojghiță de convențional, de clișeu, de previzibil, care îmbracă totul. Totul - cu excepția
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]