791 matches
-
muierea ceea a ta te-o amețit de tot. Tare mă tem că mâine poimâine înhami calul și pornești în galop s-o aduci acasă, că mintea ta îi cât a unui cocoș!” Rămas pe gânduri, Todiriță confirma parcă fără vrerea lui presupunerea lui Dumitru. Când au luat și ultima înghițitură, Todiriță, care încă mai era plecat cu gândurile aiurea, a întrebat: ― Cât avem de plată, jupâne? ― Pentru niște gospodari ca dumneavoastră n-a fi mare lucru. Îi o nimica toată
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
de viață, s-au transformat în spirit, umbre și amintiri. Nimic nu mai este cum a fost. Totul s-a schimbat pe parcursul celor trei sferturi de veacă Și casa, și ograda, și grădina cu livada și-au schimbat înfățișarea după vrerea și gustul celor ce au urmat părinților. Casa, căsuța, ograda și acareturile cu care m-am familiarizat de când am deschis ochii spre lume, încet, încet au dispărut și mai există doar în memoria mea. Închid ochii și pe ecranul încețoșat
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când a început să meargă la grădiniță, Mălina și-a îmbunătățit comportamentul în relațiile cu părinții și cu noi, bunicii. Este mai ordonată, mai înțelegătoare, folosește frecvent formulele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fluturii, le-aș aduna cu plasa de prins insecte; dacă ar fi ca păsările, le-aș ținti cu flinta; dacă ar fi ca visele, le-aș învălmăși în mrejele somnului. Travestite în miraculoase inspirații, gândurile colindă prin eter, poposind, după vrere, în minți neostoite și iscoditoare. Le aștept să vină și la mine pentru a le zidi în creații literare dăinuitoare. Investiții Am venit pe lume într-o familie a cărei avere era puținul pământ, pe care îl muncea cu osârdie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
în depărtare! Am vrut să fiu ce-a exista e peste poate: Un vis aievea-ntr-o poveste de iubire, Care în taina nopții albul văl și-l scoate Și dăruindu-se te poartă-n nemurire. Am vrut și încă vrerea-mi este neclintită, Să fim un dor ce-n două trupuri se împarte, Și de-mi va fi mplinită ruga mea șoptită, Nimic și nimeni nu ne va putea desparte. Introspecție Când pleoapele grele de lacrimi neplânse Striveau între gene
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mai încolo, un bărbat călare întoarce capul. — Yung Lu! El descalecă și îngenunchează. Cât pe-aci să fiu fantomă! strig eu. Sau sunt deja? — Vorbiți, ca să aflu, Majestatea Voastră, zice Yung Lu. Izbucnesc în plâns. — Majestatea Voastră, murmură el, este vrerea Cerului că ați supraviețuit. Își șterge transpirația de pe frunte. Încerc să ies din șanț, dar genunchii mă trădează și mă prăbușesc. El mă apucă de braț, iar atingerea mâinii sale mă face să suspin ca un copil: — Aș fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu toții la chimie, un nucleu al Universului. Aveți Încă o vârstă necoaptă, dar sunt sigur că vi s-au umflat piepturile de mândrie și vi s-a făcut pielea de găină pe mâini aflând că voi, niște neînsemnați, locuiți din vrerea divină (adică a lui Dumnezeu) sau din voia Întâmplării taman În buricul buricelor lumii. Lecțiile care vor urma sunt rezultatul inițiativei mature a onoratului Consiliu Local, dar mai ales a domnului Primar, om cu aleasă educație și gospodar destoinic. Domnia Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dacă știe vreunul ce are și cum de făcut. Mie mi s-a spus, În afară de Păcătosul, și Necredinciosul. Nu pentru că nu credeam În Dumnezeu cel mare, ci pentru că nu credeam În lucrurile nelalocul lor care se Întâmplau oamenilor din altă vrere, nu din cea a Ălui de Sus. Nu-mi spune mie nimic; nu mă Întreba nimic pe mine; nu știu și nu vreau să știu.” „Păi bine, bre, mata nu vezi cu cine Îți duci viața pe umeri?” Iedul căscă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
bage în samă... Așa mărturisescu eu, Costina, cu limbă de moarte... denainte a oameni buni și duhutnicului (duhovnic n.n) miu, popa Toma”. --Hai să vedem ce plângere are mănăstirea Trei Ierarhi la 11 decembrie 1796. --Dacă asta ți-i vrerea, te ascult. --Egumenul Costan scrie: “Preînălțate doamne, mănăstire Trii Sfetitile... având locuri și pivniți... aice în Iași din vale de Târgul Făinii ci să numești pe Ulița Chirvăsăraua Vechi... acum să află împresurată de cătră megieși; mă rog mării tale
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lor în schimbul moșiei lor!!! Mare lucru mi se pare și faptul că au reușit să facă măcar atâta lucru și nu au rămas păgubași de tot... Cum s-ar spune, dreptatea umblă cu capul spart...Și asta nu-i pe vrerea lui Dumnezeu. D-apoi și spusa „Nu-i cum gândește omul, ci cum vrea Domnul” nu știu cum s-o mai iau, sfințite părinte. Nu cerceta aceste legi, că ești nebun de le nțelegi - a spus poetul. Și câtă dreptate are! Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mult spre mănăstire decât spre viața mirenească. Iată ce spune Grigorie Alexandru Ghica voievod în hrisovul din 1 aprilie 1766: „fiind om cu capul și slobod și de a nu să mai căsători” îl scutește de dări pentru că: „De bună vrerea sa voit-au și cu totul s-au închinat la sfânta mănăstire a Sfântului... Spiridon, de aice din orașul Ieșului, priimindu să facă și poslușanie, adică: în purtarea sa de grijă să fie toată cheltuiala bolnavilor și a spitaliei după
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Atunci să coborâm mai afund în cele hrisoave și să luăm aminte la cele ce se mai spune în ele. Sunt gata să te ascult. Aici la Spiridonie, cum spuneam, a luat ființă - odată cu mănăstirea - și bolnița târgului. Apoi, prin vrere domnească, bolnița a fost prefăcută în „spitalie”. Iaca ce spune hrisovul lui Constantin Mihail Cehan Racoviță din 1 ianuarie 1757 (7265), dat în vederea înființării spitalului Sfântul Spiridon pe lângă mănăstirea cu același nume: „Am socotit de lipsa unui lucru prea trebuincios
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu-i mai foarte-Întuneric decât aici... Te-a poftit și pe tine la masă? - Ți se pare, acum, că-i Întuneric!, strigă mama, deși suntemalături. Lasă, ne obișnuim noi... - Eu nu vreau să mă obișnuiesc. - Dac-ar fi toate după vrerea noastră... - Este! Eu vreau să fac pipi. Și eu vreau să fac mai-mult-decât-pipi... - Hai să căutăm... De mână, orbecăind, ieșim din cancelarie, ieșim din clădire. Căutăm Locul. Căutăm Afara. - Mamă, eu nu mai pot! Eu fac aici... - În curtea școlii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
urmărea însuși Saitan, demonul izgonit cu pietre. Și uite-așa, picioarele mele nu se mai opriră până nu se lumină de ziuă, iar în spatele meu nu se mai vedea nici urmă de marile dune. Am ajunsla casa fratelui meu, și vrerea lui Alah a fost ca el să se simtă mult mai bine, așa încât să poată asculta povestea nopții mele de groază, și pe când i-o istoriseam la lumina caldă a focului, așa cum v-o spun acum, un vecin mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Și le făgăduiește neîncetat, harul Său și milosârdia Sa supușilor și acelora care cred în El nestrămutat, până la a suta și până la a mia lor spiță! Per ansamblu, Biblia, care este cuvântul Lui, ne învață să nu judecăm cumva manifestările Vrerii divine, după mărginirea minților noastre. Când crezi că deslușești Dumnezeirea, n-o deslușești, de fapt! Sau, se destinde Dănuț, pătruns pe un tărâm teozofic prielnic, putem să căutăm explicații potrivite, în alte direcții. Exempli gratia, sunt câteva doctrine și metode
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Zâmbește ochilor care lăcrimează amar și crud din punct de vedere existențial. El ne așează în palme soare rotunjit de-atâtea primăver și veri pentru a încălzi cuvântul din noi. Le vorbesc elevilor mei despre bunătate, despre fapte săvârșite intru vrere. Nu putem fi liberi, ne spune Creatorul, daca nu alegem desăvârșirea. Cu ce preț? Nici noi nu știm a ne răspunde. Și totuși învățăceii care sunt acum adolescenți își fundamentează, prin noi, dascălii, o altfel de viețuire. Ei singuri au
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
Al. Marghiloman, care s-a referit la condițiile interne și externe și, în numele guvernului român, a făcut o declarație de respectare a drepturilor și libertăților câștigate, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După unire, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându-se la votul nominal deschis. Declarația Sfatului Țării a fost supusă votării, fiind adoptată cu 86 de voturi pentru, 3 contra și 36 de abțineri. Declarația conținea în primele rânduri vrerea marii majorități a populației, adoptată de organul reprezentativ, ales pe cale democratică: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Niciodată, răspunsei repede, fără să știu dacă mint sau exagerez numai. (De altfel, ce erau acele dragoste efemere și senzuale din tinerețea mea, alături de patima asta nouă, cave mă făcea să uit tot și să mă mulez după sufletul și vrerile Maitreyiei?) ― Nici eu, mărturisi Maitreyi. Dar alte iubiri am mai avut. Să ți le spun? ― Cum vrei. ― Am iubit întîi un pcm, din aceia pe care noi îi numim "șapte frunze", se pregăti ea să povestească. Începui să rid și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cu tot mai primejdioase riscuri, până la faptul pe care îl voi povesti mai jos. Un singur eveniment a întrerupt șirul acesta de zile desperate și fără memorie (căci, dacă n-aș avea jurnalul, nu mi-aș aminti nimic din acea vrerile, într-atît de viu și de atent eram la cele ce se petreceau în jurul meu și niciodată nu aveam răgaz să-mi amintesc sau să meditez, să leg faptele unele de altele, să reactualizez anumite scene; așa că acum trebuie să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
evlavie ce-am avut asupra ... aceștii m(ă)n(ă)stiri ce să numește a lui Aron Vodă... și fiindu aice în țară preosfințitul chiriu chiriu Paisie proin patriarhu Țarigradului și împreună cu patru a țării noastre sfinți arhierei,... și cu vrerea a totu al nostru Sfatu... am întăritu sfintii m(ă)n(ă)stiri... Aron Vodă și am iertat-o ca niciodată dajde să nu de, nici bani de împrumută să nu dea. Os(e)bit... să aibă a scuti și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu se mai află în sistemul solar. ― Dă-i drumul! Cine e individa? întreabă Charlot cu indiferență. ― Închipuiți-vă, o contesă. ― Contesa noastră? făcu Iliuță, gîndindu-se la Mihaela. Am tresărit ca fript gîndindu-mă la nesocotința pe care o făcusem fără vrere pomenind de contesă. ― Nu aceea, guguștiucule... E vorba de una autentică... Ascultați, ici... Le-am turnat la repezeală o poveste pe care de fapt o auzisem de la altcineva, cu o franțuzoaică, soția directorului unei întreprinderi industriale, ungur de origine. ― Măi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
șoferul. În revărsatul zorilor ne-am întors acasă amețiți de băutură și frânți de oboseală. ... Mă chinuiam să adorm învîrtindu-mă când pe o parte, când pe cealaltă, dar somnul nu se lipea de mine. Timpul curgea anevoie, cu picătura. Fără vrere, am înregistrat auditiv toată activitatea matinală a mansardei. Gleber plecă cel dintâi, la șapte, cu pașii lui greoi și măsurați. Apoi, sora Mihaelei, grăbită, ca întotdeauna. După ea veni la rând Virgil, actorul, care se întoarse după o oră, cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ce caută popa, logofete? Ce ai oblicit? a întrebat vodă dând semne de nerăbdare. Vrea să ajungă în fața măriei tale și a divanului. Spune că el...Nici nu știu cum să grăiesc, măria ta, pentru că mie mi se pare puțin cam... anapoda vrerea lui. Ei! Ce dorință are popa? Măria ta, el spune că a găsit un loc pustiu pe lângă Balosin la Cârligătura și ar vrea... Vorbește mai limpede, logofete! Ce tot spui acolo? Iertare, mărite doamne. El vrea să facă o mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
operat adânc în modelul de a simți și gândi al poporului nostru, de vreme ce și azi, după atâția ani de la evenimentele din Decembrie 1989, lumea se mișcă bâjbâitor într-un păienjeniș urzit de firele suspiciunii, corupției, minciunii, înșelăciunii, injustiției, învrăjbirii, urii, vrerii de a gândi toți uniform, de a vorbi toți monocolor, de a gesticula toți mecanic. Retina frapată de lumina scuturării de comunism, comandă închiderea pleoapelor, blocarea văzului și a mersului înainte spre regăsirea demnității noastre naționale, spre împlinirea dezideratelor strigate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]