791 matches
-
de la Yalta a cedat puterii bolșevice Europa răsăriteană, devenită în consecință un enorm laborator de experimentare a comunismului: "Legatu-te-ai, cu Diavolul roșu alături/ oceane să treci și pămîntul să-l mături:/ Să-l pui în genunchi și, cu vrerea-i semeață,/ să-l faci să se schimbe la porniri și la față.../ Și Gîdelui datu-i-ai tu, ca-ntr-o nebună petrecere/ cu-o mînă cît Atlanticul de largă,/ cicloane de seceri, cu ele sălbatec să secere,/ în
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
credincios dumnezeirii creștine, pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot ceea ce se întîmplă, se întîmplă după vrerea lui Dumnezeu. Vrerea lui Dumnezeu are o singură limită: limitele logice, adică limitele Lui însuși. De-aia este Dumnezeu Logos, nu? În înlănțuirile logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
pe care o așeza, în prelegerile sale, la locul ei, adică deasupra a tot și a toate. Odată, a și precizat: "Sau, dacă vreți, totul este minune - întrucît toate lucrurile, tot ceea ce se întîmplă, se întîmplă după vrerea lui Dumnezeu. Vrerea lui Dumnezeu are o singură limită: limitele logice, adică limitele Lui însuși. De-aia este Dumnezeu Logos, nu? În înlănțuirile logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu, căruia i s-
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
încetat nicicînd să măsoare orele, minutele, zilele și anotimpurile... Lumea nu s-a clintit și tu nu te-ai schimbat. Indiferența nu te-a făcut diferit. Nu ai murit. Nu ai înnebunit... Timpul, care veghează totul, a oferit soluția împotriva vrerii. Timpul, care cunoaște răspunsul, a continuat să curgă." William S. Burroughs, Junky, traducere și note de Sorin Gherguț, Editura Polirom, Iași, 2005, 230 p. Michel Houellebecq, Extinderea domeniului luptei, traducere de Emanoil Marcu, Editura Polirom, Iași, 2005, 210 p. Frédéric
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
e inexpresiv, dar sub aspect etimologic spectacolul e impresionant prin efortul depus. De exemplu, Vasile Lucaciu, cînd descrie simțirea omenească, vorbește despre "apetitul concupiscibil" și despre "apetitul irascibil", iar cînd vorbește despre voință, pomenește de "nescari motive ce prevalează" în vrerea omului, în timp ce cele cinci simțuri sunt enumerate lapidar: Acestea sunt esențialmente cinci, deoarece orice corp se poate considera ca colorat, sonor sau sonator, mirositor, sapid sau tactibil." (p. 121, vol II, Metafizica) Animalele, neavînd suflet spiritual ci doar material, sunt
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
adormit, sperjură, Sălbatică, și dincolo de fire Nerușinată, ce-o-mplinești cu ură, De tine însuți dezgustat; o nadă A bestiei ce nu-ți ascultă mintea, Prostește înghițită, stând dovadă Smintelii ce te-mpinge înaintea Pierzaniei: având, să n-ai; o vrere Stârnită de o dulce așteptare, Urmată de extaz, apoi durere: Neantul absolut, minciuna care Te duce-n iad, știi bine, da-i ești rob, și o urmezi ascultător, neghiob. CXXXVIII Ea jură că-i o sfântă! Cine-o crede? Să
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
cu Dumnezeu. Și cum orice realitate cerea o explicație venită de sus în jos, monarhul era reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt, biserica era mireasa lui Hristos, și pînă și feuda, latifundiul aflat în posesia unui nobil, era o prelungire a vrerii divine. Și la fel cu amorul: împreunarea trupurilor cerea un principiu superior din a cărui elevație iubiții își trăgeau noblețea. Și astfel, cei care se împreunau nu o făceau atît pentru plăcerea lor, ci avînd în minte înmulțirea neamului lui
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și gândului românesc. Celor care se străduiesc să vadă în spiritualitatea românească realitate, tâlc și valoare. Acelora, mai cu osebire, care, aici și acum, inaugurează o altă prezență în vreme, aceea de a substitui categoriei politice
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
Lovinescu 7 zice că-i luată după Dimitrie Anghel): „Eu port un lanț în suflet... Verigă cu verigă/ L-au făurit acolo credințele de ieri./ În zornăirea-i surdă nici nu mai știu ce strigă/ Din tot amarul zilnic înnăbușitei vreri” etc. (Eu port un lanț în suflet...); totuși, această caligrafie cumplită nu pare simplă concluzie de amor, ci reflecție de viață, meditație pe propria biografie; ce-i drept, tare amară. Dar vine îndată și un nou roi de suferințe din
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
meciul România-Macedonia, unde elevii generalului la "arma" fotbal au ținut falangei macedonene 1) cursul Ce trebuie să facem și cum trebuie să acționăm pentru a deveni lamentabili...), precum și altele. Însă, respectiva stare, dacă mai este alimentată între timp, adesea fără vrerea noastră, cu noi elemente ajutătoare, poate avea longevitate chiar după ce cădem istoviți în brațele lui Morfeu... Este contextul în care, doar cu câteva zile în urmă, victimă a acestei stări, prietenul Haralampy mi-a povestit că a visat într-o
Voie bună și alegeri în P.S.D. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12525_a_13850]
-
membri ai partidului. Știu cum e. Acum doi-trei ani, birocrația asta era pusă să ne calce în picioare pe Macovei, pe Sever sau pe mine, oameni noi și neexperimentați. Cunosc gustul amar al acestei experiențe în care conducerea își face vrerea folosind formele nobile ale democrației. Acum, Blaga a ajuns la nivelul superior. Birocrația de partid se folosește de organizații ca să lovească un pedist experimentat. Membrii simpli sunt derutați și, în locul voinței libere, ascultă ordinul venit de sus, de la birocrații din
Cristian Preda, apel prietenesc către Ghiță. Vezi care Ghiță by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34387_a_35712]
-
făcut Mircea-Vodă la munteni. E vorba de Mircea Ciobanul, soțul Chiajnei-Doamna, care le aranjase boierilor un ospăț de împăcare după metoda pe care Lăpușneanu o va face celebră. Așadar, planul se scrie dintru pornire și răspunzătoare e, de bună seamă, vrerea divină. Cuvintele cele mai citate din nuvelă pun laolaltă o aluzie biblică („dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pe voi”) cu o mare și sângeroasă hotărâre: „și voi merge cu voia, sau fără voia voastră”. Paradoxul e, se
Domnul și Dumnezeu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4192_a_5517]
-
Libertatea se dobândește prin cunoașterea limitelor, prin libertatea eului de a vrea conștient ceea ce e în stare să vrea. Forța unificatoare e sufletul. Cu ajutorul memoriei. E sufletul supus schimbării? E clar că noi ne schimbăm. Ne schimbăm caracterul, dorințele, plăcerile, vrerea, reacțiile, ideea despre viață, despre valori și ce suntem noi față de noi și față de alții. Sunt oare toate acestea sufletul nostru? Sau sunt doar haine pe care le purtăm până la moarte și apoi le lepădăm iar sufletul, eliberat de toate
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-a impulsionat și i-a dat
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
actuale în care se promovează individualismul cu mirodeniile lui: egoism, apucare, trăirea clipei, adularea nimicului, fuga de responsabilitate, învinuirea celuilalt, confort cu orice preț, lipsa de orice griji. Geniul, în operă, ar avea capacitatea maximă de obiectivizare, de desprindere de vrere, care presupune egoism și individualism. După Schopenhauer, arta și religia ar face același lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
de responsabilitate, învinuirea celuilalt, confort cu orice preț, lipsa de orice griji. Geniul, în operă, ar avea capacitatea maximă de obiectivizare, de desprindere de vrere, care presupune egoism și individualism. După Schopenhauer, arta și religia ar face același lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și sublimată e însăși caracteristica omului. Budismul se ocupă de anularea vrerii, prin anularea voinței, personalității și
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
desprindere de vrere, care presupune egoism și individualism. După Schopenhauer, arta și religia ar face același lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și sublimată e însăși caracteristica omului. Budismul se ocupă de anularea vrerii, prin anularea voinței, personalității și a identității și topirii identității, conștiinței individuale în cea universală. Procesul e înlesnit de conceptul budhist asupra identității eului, așa cum deja menționat
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
ar face același lucru, distrug vrerea oarbă, eliberându-te de tirania și impuritatea înfometată a Voinței, prin cunoaștere inteligentă, prin contemplare și comuniune cu adevărul universal. Dar vrerea lucidă și sublimată e însăși caracteristica omului. Budismul se ocupă de anularea vrerii, prin anularea voinței, personalității și a identității și topirii identității, conștiinței individuale în cea universală. Procesul e înlesnit de conceptul budhist asupra identității eului, așa cum deja menționat, eul fiind doar un complex de serii trecătoare, fizice și de conștiință, nepermanente
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
Goe... Micul secret al lui Goe e că este bărbat, în societatea lui Caragiale. Și se poartă ca atare. Ce secret are Cănuță, cine poate bănui? Probabil dorința de a avea putere asupra propriei vieți, fără să mai depindă de vrerile altora, ceea ce-l face sucit. De mic copil, Cănuță își caută libertatea. N-o va avea, cum n-o are nimeni, în lumea lui Caragiale. Ceea ce este deconcertant, în privința secretelor celor mici (și ale maturilor, nu mai puțin) e lipsa
Secrete mari și mici by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4145_a_5470]
-
în ale căror hățișuri ei înșiși se pierd... Unii nu se mai găsesc până la sfârșitul, sau foarte rar, iar alții niciodată. Moment de reculegere. Desigur, în acest sens, avem datoria sacră și morală, credința și înțelegerea privitoare la posibilitățile și vrerea lui Dumnezeu, fiindcă are și el simpatiile, antipatiile și, cine știe ?, poate chiar limite ale nemărginitei sale bunătăți... Astfel că, din rațiuni care depășesc puterea de pricepere a telespectatorului obișnuit, acești ,experți în te-miri-ce" au fost zămisliți, probabil dintr-o
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
condamnării unui nevinovat, este un obicei menționat de juriști. Era un gest prin care un magistrat se desolidariza de o mulțime (juriul, în sens modern!) care îl constrângea să facă în extremis un gest care îi repugna. Sentința După acceptarea vrerii mulțimii înfierbântate și eliberarea lui Baraba, judecătorul Pilat este clarificat asupra soluției ce se impunea a fi pronunțată și pe care o va da în cauză. Într-adevăr, în explicarea atitudinii prefectului trebuie să avem în vedere că pentru un
Iisus judecat de Pilat, cel mai important proces din istorie () [Corola-journal/Journalistic/66960_a_68285]
-
vieții, Harry Brauner a ezitat să și-l pună pe hârtie: Nu m-aș încumeta - avea să scrie el, în preambulul paginilor, vreo 25, pe care le-a scris totuși - ținând seama de fantezia ce îmi transformă neîngrădit și fără vrere realitatea întrepătrunzând și contopindu-se cu ea, dându-i altă înfățișare, fără îndoială deformată, dar care pentru mine are putere de adevăr. Este adevărul meu, cel pe care îl simt ca atare, contopit cu însăși existența." Nu avem deloc impresia
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
cultural hispanic, reiese pregnant din cuvintele rostite de Álvaro Mutis: "Este vorba de un eveniment nespus de frumos. Este întocmai prinosul care se cuvine a fi adus lui don Miguel de Cervantes. Sunt încredințat că, oriunde s-ar afla, după vrerea Domnului, este foarte fericit din pricina acestei lecturi". Institutul Cervantes din București, inaugurat în 1991 - alături de cel din Varșovia singurele din Europa Centrală și de Est - s-a raliat în chip fericit acestei inspirate inițiative, sărbătorind Zilele Cervantes, între 20 și
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
invariabil, o problemă, una fără ieșire (de n-ar fi fost Cațavencu, cu a sa replică de neuitat: "Din această dilemă nu puteți ieși. Am zis!"): cîinii maidanezi, comunitari, vagabonzi, fără stăpîn, cum s-au numit, în vremurile noastre, după vrere, după port. Orice candidat la consilii locale, județene sau la Parlament trebuie să răspundă la întrebarea "cum vedeți rezolvarea chestiunii cîinilor (mai rău : haitelor de cîini) vagabonzi?" Răspunsurile sînt totdeauna în doi peri, să nu se supere cei care vor
Cîine bun, cîine rău by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7824_a_9149]
-
îl fac să bată țara, cu amintirile lui de elev căruia nu i s-a căutat în coarne și cu dorința de-a face, după puteri, mai mult. Un naiv, un Candide, ai cărui ochi văd mulți nechemați, și multă vrere de a îndoctrina fără să crezi. Fadaises de l'école, vorba lui Voltaire pomenită, în carte, atît de des. Și cît de cunoscut ne sună, peste ani și sisteme, examenele școlii de-altădată, pe care o credeam, măcar pe ea
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]