956 matches
-
Grigore Popescu, Pogorârea Duhului Sfânt. Detaliu. Frescă. Biserica Mănăstirii Adormirea Maicii Domnului din București. 1999. (Sursa: www.murala.ro. Credite: Grigore Popescu). Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM, 2011. Acrilic pe carton. 160 x 121cm. (Credite: Bogdan Maximovici). Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii. Tehnică mixtă pe pânză. 200 x 120 cm. (Credite: Zamfira Bîrzu). Fig. 7. Adrian și Irina-Andreea Stoleriu, Adam și Eva. Obiect-instalație. 2010. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 8. Maria Pascal, Proorocul Daniil. Icoană în acrilic pe lemn. 22
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
București. 1999. (Sursa: www.murala.ro. Credite: Grigore Popescu). Fig. 5. Bogdan Maximovici, Experiment ADAM, 2011. Acrilic pe carton. 160 x 121cm. (Credite: Bogdan Maximovici). Fig. 6. Zamfira Bîrzu, Pomul cunoașterii. Tehnică mixtă pe pânză. 200 x 120 cm. (Credite: Zamfira Bîrzu). Fig. 7. Adrian și Irina-Andreea Stoleriu, Adam și Eva. Obiect-instalație. 2010. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 8. Maria Pascal, Proorocul Daniil. Icoană în acrilic pe lemn. 22 x 16 cm. 2013. (Credite: Maria Pascal). Fig. 9. Schemă grafică a relațiilor
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Univers Enciclopedic, București, 2005. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura ALL, București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub îngrijirea conf. univ. dr. Zamfira Mihail, Editura Fundației "România de Mîine", București, 2000. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Ducrot, Oswald; Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
București, 2010. Dixon, R.M.W., Basic Linguistic Theory, vol. 1: Methodology; vol. 2: Grammatical Topics, vol. 3: Further Grammatical Topics, Oxford University Press, Oxford, 2009, 2012. Dominte, Constantin; Mihail, Zamfira; Osiac, Maria, Lingvistică generală, curs, sub îngrijirea conf. univ. dr. Zamfira Mihail, Editura Fundației "România de Mîine", București, 2000. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris, 1994. Ducrot, Oswald; Schaeffer, Jean-Marie, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. Ducrot, Oswald; Todorov, Tzvetan
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
, Matei (25.XI.1814, Stolniceni-Prăjescu, j. Iași - 9.IX.1896, București), autor dramatic. Este fiul Zamfirei (n. Prăjescu) și al lui Vasile Milo și nepot al poetului Matei Milu. Învață de mic limbile greacă, franceză și, cu mai puțină aplicație, limba germană. Își continuă studiile la Iași, în pensionul lui Victor Cuénim (1833-1834). Din această epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
policandre lucrate artistic, din anul 1851; Icoana Maicii Domnului, ferecată în argint și ornată cu medalioane marginale, așezată într-o strană sculptată, donația epitropului Iancu Corne, din anul 1855; Icoana hramului (sfântul Ștefan) îmbrăcată în argint, donată de Alexandru și Zamfira Costandache în anul 1868; O casetă din lemn de nuc, ferecată la margini cu plăci de metal argintat, care conține trusa Sfintelor Vase, din argint; O cadelniță și un miruitor cu ornamentații florale, din anul 1875; Trei clopote din 1809
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
larg e implicat În propria dramă și se constituie activ În jurat și asistent. Hilară e scena pregătirii gestului suicidal de către Porția: „După ce a dejunat cu mare poftă și s-a săturat, a- nceput deodată să plângă, zicând către doamna Zamfira Popescu: - Mamițo, eu nu mai pot să trăiesc! eu vreau să mor!” (Groaznica sinucidere din strada Fidelității). Pampon, care o vede pentru Întâia oară pe Mița În frizeria lui Nae, o consideră pe amanta lui Crăcănel ca fiind „curățică”, indiciu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui Caragiale, apare la vârste, sufletești și biologice, diferite; evident, variază și condiția ei socială și preocupările-i. Necăsătorită, consumă energie pentru a definitiva angajamentul matrimonial, contract social ce-i dă iluzia Împlinirii existențiale (cum e Porția Popescu, fiica doamnei Zamfira Popescu, „văduva răposatului veteran al corpului didactic Nerone Popescu, fost profesor de limba latină...”). Divorțată sau văduvă, caută un soț (ca Zița) ori are un amant (ca Atenaisa Perjoiu sau ca Leanca, comersanta de băuturi spirtoase). Când găsește amantul «de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
În timp ce restul lumii e „cu borcane de băutură În mâini.”. Moftangioaica, tip generic, participă - poftită sau nepoftită - la toate balurile curții și... abuzează de mâncare și de băutură. În taverne, fiecare muștiriu de la aceeași masă bea altceva: coana Zamfira - Țuică, domnul Iancu Bucătarul - „rachiu de drojdii cu picături de pelin”, iar domnul Tomița Barabanciu - „rachiu de izmă cu piper”; ultimii doi află În băutură remediu pentru afecțiunile lor (Ultima emisiune...). Tratamentul de cârciumă e administrat cu dichis: domnul Iancu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
colectiv, văzut în paralel cu fixația amoroasă. O astfel de fixație se întâlnește și în romanul Drumuri cu popas, un fel de Han al lui Mânjoală schimbat, pentru că Ion Codreanu este oprit din drumul său spre America de dragostea pentru Zamfira, soția cojocarului și negustorului de lână Anghel, a cărei făptură îl farmecă într-atât, încât preferă rolul de subaltern al soțului acesteia, decât de stăpân la casa sa. Tumultul trăirilor personajelor, contradicțiile și antinomiile sufletului lor îl țin departe pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
și condamnați la închisoare pentru că au vrut să-l omoare. Tata, pentru că era minor, n-a avut de executat decât zece zile „în prevenție”. Bunicul n-a vorbit niciodată de această întâmplare. La o petrecere în familie, față de mătușele mele Zamfira și Ileana, tata a istorisit cum s-au petrecut lucrurile, iar eu, care eram de față, am fost atât de impresionat, încât întâmplarea a rămas în memorie pe toată viața. Poate că și această îmtâmplare m-a determinat să cercetez
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la serviciul religios săvârșit de un preot catolic din Iași. Rectorul Poilitehnicii a adus laude defunctului, în cadrul serviciului religios, iar apoi, senatul universitar a dat numele profesorului Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ie șene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA în familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Constantin Picoș unui amfiteatru din cadrul Politehnicii ie șene. FRAȚII ȘI SURORILE TATEI MĂTUȘA ZAMFIRA în familia lui Ion și Șerbana Moise s-au născut șase copii: trei băieți și trei fete. Primul născut a fost tata. Sora cea mai mare, Zamfira, a fost căsătorită cu Gheorghe Gingărașu, un localnic; au avut cinci copii. Era bună gospodină, harnică, îndemânoasă la treabă, la lucrul de mână, la țesut, la împletit lâna, ambițioasă. Mi s-a părut totdeauna cam zgârcită și prea aspră cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a făcut gospodari în satul Boarca. MAMA ILEANA A doua soră a tatei a fost „mama Ileana” căsătorită cu Ion Barbu, un flăcău din Gradiștea, frumos, voinic și harnic. A avut mulți copii. Ca temperament se asemăna cu sora ei Zamfira. Nu era însă zgârcită, dar avea limba tare ascuțită și, mai ales, când se inerva, ( și se inerva din temiri ceă cuvintele curgeau cu viteză, ca apa tulbure a unui torent de munte, ca un puhoi de ploaie torențială. Când
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
genunchi, într-un ghimpe de fier și m-am ales cu pulpa piciorului zgârâiată 10-12 centimetri. M-am speriat cum curgea sângele! Ce-am mai plâns! Și în timp ce mămica îmi lega rana și mă asigura că o să-mi treacă, mătușa Zamfira, sora tatei, îmi spunea, ca să mă sperie, că pe acolo o să-mi iasă mațele și că am să mor. Într-o toamnă, tot la vârsta de 4-5 ani am mers în pădure, la cules bureți cu copiii din vecini, care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scriptorium. Repere bibliografice: Paul Mihail, Două manuscrise necunoscute din secolul XVIII, RSL, 1964; I.C. Chițimia, Les livres populaires dans les littératures slaves et la littérature roumaine, leur fonction littéraire nationale et l’importance en plan universel, RSL, 1968; Paul Mihail, Zamfira Mihail, O traducere românească inedită a scrierii religioase spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973, 7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
roumaine, leur fonction littéraire nationale et l’importance en plan universel, RSL, 1968; Paul Mihail, Zamfira Mihail, O traducere românească inedită a scrierii religioase spaniole „Desiderie”, MO, 1972, 7-8, 1973, 7-8, 1974, 1-2, 5-6, 1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi aparține purtătorul să se bucure de însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
o ipoteză: „...ânapoi nu m-oi mai întoarce, să știu bine că m-oi întâlni și cu moartea în cale.” (I. Creangă) • potențial; mai ales în limba vorbită: „- Da ce-ți pofti, dumneavoastră, ne întrebă ea. - Asta-i asta, jupâneasă Zamfiră, doar știu că n-o să ne dai borș de ochi căprui...” (C. Hogaș) • imperativ; înțelesul de „proiect” al viitorului atenuează sensul de „poruncă” al imperativului propriu-zis: „La primăvară te așterni pe lucru... Ai să-ți faci o grădină. Dau ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zicea Viișoreanu, adică să nu adâncească ceea ce și așa părea mult prea adânc... singurătatea adică, exact ce i se întâmplase demult și lui, adică lui Viișoreanu...” (C.Țoiu, 179), „Înțelesem că nu mai putem intra în sat, dacă ipoteza lui Zamfira era justă, și anume că rușii schimbaseră direcția după atacul aviației germane.” (M. Eliade, Dionis, 416) sau locuțiunile adverbiale într-un cuvânt, pe scurt, în sensul că etc.: „Ei se confundă și între dânșii, în sensul că fiecare poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate 688. La poetul nostru național remarcăm influențe onirice de la Novalis, Edgar Allen Poe, Wieland, Tieck sau Jean Paul. Descrierile fabuloase din Călin, la fel cu cele din Nunta Zamfirei a lui George Coșbuc, clădite pe succesiuni de imagini în care spațiul și timpul nu mai au hotare, ne conduc la Nirvana, dincolo de pesimismul lui Shopenhauer, dicolo de interpretările lui Freud, în Lumină: Pe-un pat de flori frumoase, proaspete
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
versurile lui Coșbuc sau Eminescu transcris de un ales al mileniului trei, copleșit de alegoria simbolurilor ce transpar de la nunțile Biblice încoace și dinainte. Pentru a integra și asimila mireasa și ceea ce reprezintă ea, poetul își începe creația. Timpul îngheață. Zamfira nu este cea hărăzită Luceafărului și Lautreamont nu l-a întâlnit încă pe Rimbaud. Zeii din Olimp se așează la mese, în tabere diferite, între zidurile împietrite ale Troiei. În față se deschid cărări, dar ochii-mi/ stau/ La pândă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
, George (5.XI.1880, Bilca, j. Suceava - 15.VII.1920, Cernăuți), critic literar și publicist. Este fiul Zamfirei și al lui Eutichie Tofan, mici proprietari de pământ. Urmează clasele primare în satul natal, gimnaziul la Suceava (1892-1900), apoi studii de limba română, istorie și geografie la Universitatea din Cernăuți (1900-1904). Profesor suplinitor de istorie și geografie la Liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca În fața colectivității căreia Îi aparține purtătorul să se bucure de Însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
, Mircea (3.V.1902, București - 5.VIII.1961, București), prozator. Este al cincilea copil al Zamfirei (n. Ursachi) și al lui Filip Gesticone, avocat. Tatăl, figură remarcabilă a mișcării socialiste de la sfârșitul veacului al XIX-lea, având o soție ce îi împărtășea convingerile, prietenă cu Sofia Nădejde, a scris la ziarul „Munca”, unde a făcut publicistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]