1,416 matches
-
de ciocănitoare. Și brotăcelul e o capodoperă comparabilă cu cele mai mari.” (W. Whitman) Ce să mai spunem atunci despre ființa umană, gîndindu-ne mai ales la ceea ce ea ar putea deveni, prin potențialul ei imens de autodepășire?!... * „Un jucător de zaruri, cu cît este mai abil În arta sa, cu atît este mai pungaș.” (P. Syrus) Însă „abilitatea” poate avea, din fericire, și un alt aspect: un judecător, de exemplu, cu cît este mai abil În activitatea lui, cu atît se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Adesea norocul strică și caracterul.” (L.A. Seneca) Ca de exemplu atunci cînd cineva, care a beneficiat de noroc un timp mai Îndelungat, ajunge să se bazeze numai pe el. „Norocul” ne oferă conjuncturi favorabile, Însă nu ne și rezolvă problemele. Zarul norocului este capricios: „E mai bine să stai În siguranță pe stînca solidă a virtuții, decît pe gheața lunecoasă și fragilă a norocului” (J. Lubbock). * „Urăsc Versailles-ul, pentru că acolo toată lumea este mică; mi-e drag Parisul, pentru că În el
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
În existență: „Cum am putea trăi cel mai bine și cel mai virtuos?: dacă n-am săvîrși noi Înșine ceea ce reproșăm altora” (Thales). Un alt răspuns găsim la Terențiu, pentru care a-ți trăi viața este ca și cum ai juca la zaruri: „Dacă nu cade tocmai ceea ce-ți trebuie, Îndreaptă prin iscusință ceea ce ți-a căzut din Întîmplare”. În sfîrșit, trebuie să Înțelegem că legea vieții este lupta: „Viața nu e făcută pentru fericire, ci pentru perfecțiune” (Înțeleasă ca o continuă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pe Venus dar detestă nu atât religia cât Biserica - în orice caz, pe preoți și pe călugări, pe episcopi și pe papă - pe seniori, pe bogătani dar și pe ceilalți reprezentanți ai ordinii stabilite. Ei slăvesc meritele sărăciei, jocul îde zaruri), tavernele, prietenia și cântul, versificația, primăvara, femeile, sexualitatea ludică, veselă, deculpabilizată. „Să ascultăm de dorințele noastre - e un comportament inspirat de zei”, afirmă unul din autorii anonimi. Inspiratorul adevărat este Epicur, unii știu, poate, dar cea mai mare parte dintre
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al doilea. Pretextând încercarea de a propune echivalentul unui „alt container pentru Osaka”, autorul oferă un repertoriu de mici eseuri, tratând fiecare despre câte un obiect de uz curent. Dispunerea e alfabetică, de la ac, andrea, amforă, baghetă, balanță etc. până la zar, și în total apar câteva zeci de obiecte „micromonografiate” liber. E o descriere-investigație sub multiple unghiuri, într-o tonalitate colocvială, cu imaginație, sensibilitate și ingeniozitate - uneori nu fără clișee gazetărești -, civilizația umană fiind „reconstituită” plecând de la aceste obiecte așa-zis
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
el Înainte să apuce să-mi citească scrisoarea - lucru care, după socotelile mele, s-a Întîmplat cam azi-noapte. Cineva de la Geneva a semnat de primire la ora 18.11, așa că pînă la ora asta trebuie s-o fi citit deja. Zarurile sînt aruncate. În seara asta, la ora șase, am să știu cum stau, albă sau neagră. Ori e acolo și mă așteaptă, ori... Mă ia un val de greață și scutur din cap cu putere. N-o să mă gîndesc la
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
disidenți și urmașii elitelor interbelice. „Băieții răi” erau, în primul rând, Securitatea și elitele politice, administrative și economice ale fostei societăți comuniste, cu excepția elitelor intelectualității umaniste. Reluat, în secolul XX, tocmai de Einstein prin celebra formulă că „Dumnezeu nu joacă zaruri”, pe care o opunea mecanicii cuantice, bazată pe calculul probabilistic, o abordare foarte asemănătoare, în principiile sale, cu paradigma economică a „valorii marginale” opusă determinismului ricardian. Prețurile de vânzare a multor întreprinderi industriale foste socialiste au fost de multe ori
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
procese în activitatea de învățare pe care echipa de cursanți o desfășoară. Vom completa acest aspect cu o perspectivă pe care o considerăm mai motivantă pentru implicarea tuturor cursanților: echipelor li se va cere ca fiecare participant să „arunce” cu zarul și să vizeze problematica respectivă din aria de acțiune oferită de acest „mic hazard”. 13.1.2.4. Tehnica bisocieriitc 13.1.2.4. Tehnica bisocierii" Elaborată de Arthur Koestler (apud Bouillerce, Carré, 2002), tehnica bisocierii constă în apropierea a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Zăpada din anul o mie (1981), ultimele două distinse cu Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov, aduc o diversificare a orizontului poetic. Acum uimirea copilărească, „neseriozitatea” programatică, „revolta cuceritoare împotriva simbolurilor” (Florin Manolescu) configurează portretul unui sceptic: „Ce să facem, domnișoară? Zarurile au fost aruncate, / nu e Gérard Philipe, nu e Al Capone, ci eu sunt” ( Nu mai plânge...). Refuzul civilizației robotizate, teama de alienare, de ordinea dezumanizată are ca revers un idilism bucolic, uneori cu tente argheziene: „Fă-mă, Doamne, un
STOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289958_a_291287]
-
Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu, Pia Dragoș, Alexandru Anca ș.a. Îndeosebi la rubrica „Grai și suflet românesc” apar numeroase retipăriri: Mihai Eminescu (Printre sute de catarge, Crăiasa
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
municipiului Piatra Neamț (1999-2001). Ulterior conduce Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural a Județului Neamț. Este și redactor-șef la „Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește de la fapte
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
Reformatorul” (1993-1999), codirector la „Antiteze” (2002). Debutează în 1969, cu poezie, la „Amfiteatru”, iar editorial cu volumul Penultima partidă de zaruri, apărut în 1985. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Astra” ș.a. În Penultima partidă de zaruri, ca și în Memoria fulgerului (1999), S. optează pentru proza scurtă de factură clasică, urmărind linia realismului. Pornește de la fapte aparent mărunte, banale, dovedindu-și talentul de povestitor și înclinația spre latura analitică a evenimentului transpus, îmbogățit de o ambiguitate
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
poezie, artă, act de creație / eu nu scriu un poem ci poate un pamflet”. Confesiuni dezabuzate, rostite pe un ton frecvent ironic, uneori sarcastic, și turnate în vers liber, se vor întâlni în antologia Versuri (2002). SCRIERI: Penultima partidă de zaruri, București, 1985 ; Gambit, București, 1990 ; Cuvântul cuvânt, Piatra Neamț, 1994; Purtătorul de cuvânt, Piatra Neamț, 1996; Cicatricea, Piatra Neamț, 1996; Sonete, Piatra Neamț, 1998; Memoria fulgerului, Iași, 1999; Monere - 50, Piatra Neamț, 2000; Emisferele de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001; Versuri, Iași, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
București, 1990 ; Cuvântul cuvânt, Piatra Neamț, 1994; Purtătorul de cuvânt, Piatra Neamț, 1996; Cicatricea, Piatra Neamț, 1996; Sonete, Piatra Neamț, 1998; Memoria fulgerului, Iași, 1999; Monere - 50, Piatra Neamț, 2000; Emisferele de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001; Versuri, Iași, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Penultima partidă de zaruri”, RL, 1986, 6; Mihai Dragolea, „Fantasticul firescului” sau „Imaginația banalului”, TR, 1986, 14; Ioan Holban, Tatonări epice, CRC, 1986, 18; A. I. Brumaru, „Penultima partidă de zaruri”, AST, 1986, 6; Iulian Constandache, Pornind de la real, SLAST, 1987, 27; Mircea Dinutz, Întoarcerea
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
de Brandenburg, Piatra Neamț, 2001; Versuri, Iași, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Penultima partidă de zaruri”, RL, 1986, 6; Mihai Dragolea, „Fantasticul firescului” sau „Imaginația banalului”, TR, 1986, 14; Ioan Holban, Tatonări epice, CRC, 1986, 18; A. I. Brumaru, „Penultima partidă de zaruri”, AST, 1986, 6; Iulian Constandache, Pornind de la real, SLAST, 1987, 27; Mircea Dinutz, Întoarcerea la povestire, LCF, 1989, 13; Val Condurache, Miliția - Poliția, RL, 1991, 3; Cristian Livescu, Voluptatea labirintului, Iași, 1995, 154-156; Adrian Alui Gheorghe, „Sonete”, CL, 1999, 2
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
Timișoara, 1999; Rața și Arhimede, Chișinău, 2000; Cavalerul Înzadar, pref. Tudor Palladi, Chișinău, 2001; Lumea din spatele oglinzii, Chișinău, 2001; Dacă vrei să fii Columb, Chișinău, 2002; Filmul copilăriei, Chișinău, 2002; ȘTIUca la școală, Chișinău, 2002; Corabia de la mansardă, Chișinău, 2003; Zaruri pictate, Chișinău, 2003. Traduceri: Maxim Gorki, Opere alese, III-IV, Chișinău, 1981-1982 (în colaborare); N. Matveeva, Jucăriile pădurii, Chișinău, 1982; L. N. Tolstoi, Opere alese, II, Chișinău, 1985 (în colaborare); Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: Ana Bantoș, Creație
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
guma de mestecat, șamponul. • Mai puțin important : parfum, clame, cercei, oja. CUBUL Reprezintă o metodă cu grad mare de aplicabilitate, putând fi folosită deci la multe discipline. E îndrăgită de elevi deoarece oferă elemente surpriză, cubul fiind asemănat cu imprevizibilul zar, care se rostogolește și solicită într-un anumit felul participantul. Pe fețele cubului sunt scrise întrebări generale, de genul : Cum arată ? Cu cine/ ce se aseamănă ? La ce te face să te gândești ? Ce conține ? Din ce e făcut ? Ce
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
și macrouniversul în regulile și termenii unui determinism strict, au apărut teoria cuantică și relațiile de nedeterminare ale lui Heisenberg, care au transformat „marele vis cauzal” einsteinian într-un coșmar probabilistic ce îl silea chiar și pe Dumnezeu să „joace zaruri”. Și cu teoria curriculumului modern s-a întâmplat ceva asemănător. „Fructul” curricular modern părea să atingă perfecțiunea în anii ’60-’70. Temeiurile invocate erau raționalitatea, obiectivitatea, eficiența și progresul. Cercetătorii și teoreticienii domeniului îi imitau pe cei din științele naturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frângerii general omenești în fața timpului, așa cum prin „izobare”, termen tehnic, înțelegea o presiune sufletească permanentă, unificatoare, ca stare a poeziei: „Că am ascuns în rumeguș / lumina de cuțit, la foc, / Să vină carii, ei să facă / din dop de plută - zarul cu noroc” (Mobilă cu lustru). Semnele morții se instalează în plin, odată cu dispariția femeii iubite. În Hora miresii și Pavană pentru o infantă vie, din General Museum, poetul face apel, cu multă grație, la modele folclorice și mitologice, care îndulcesc
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Starea de nesiguranță se acutizează odată cu trecerea timpului, ca în poemele din Autobiografie ermetică. Unui lamento pe tema singurătății i se adaugă acum motivul înstrăinării. Obsesia vremelniciei, spaima față de imprevizibilul destinului uman, întotdeauna supus hazardului, constituie și substanța versurilor din Zaruri de apă (1999). Dar registrul imagistic se modifică și, de asemenea, sintaxa poetică. Metaforele, abstracte și oarecum reci la început, devin mai concentrate și mai sensibile. Stihurile, arborescente inițial, își diminuează entropia, urmând, în șerpuirea multiplă a ingambamentelor, paradigmele semantice
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
SCRIERI: Lebede ale puterii, București, 1972; Obelisc, Timișoara, 1974; Neînceputa mireasmă, Timișoara, 1975; Obiecte pierdute, Timișoara, 1980; Clima temperată, București, 1981; Autobiografie ermetică, pref. Șerban Foarță, Timișoara, 1992; Erotica hermetică - Die hermetische Erotik, ed. bilingvă, tr. Balthasar Waitz, Timișoara, 1994; Zaruri de apă, cu desene de Dan Ursachi, Timișoara, 1999; Nopți westfalice, Timișoara, 2003. Traduceri: 65 de povestiri, Pancevo, 1970 (în colaborare cu Anghel Dumbrăveanu); Vladimir Ciocov, Neliniști albe, București, 1978; Miodrag Bulatović, Cocoșul roșu zboară spre cer, București, 1978; Spirala
PETROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288801_a_290130]
-
ridicat de raționalitate, teoretică și pragmatică, putem găsi practici de decizie în probleme, adesea de importanță crucială, care par absurde,iraționale. Atenienii, alături de procedura democratică de decizie (ai căror autori necontestați sunt), recurgeau și la proceduri ca tragerea la sorți (zarurile, considerau ei, exprimă voința zeilor) sau consultarea oracolului de la Delphi. Romanii, poate cel mai pragmatic popor din Antichitate, recurgeau pentru decizii majore la astrologie, citirea destinului în măruntaiele păsărilor. Împărații romani (și nu numai romani) erau ei înșiși mari superstițioși
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
București, 1967. Traduceri: Robert Desnos, Noaptea nopților fără iubire, pref. trad., București, 1969 (în colaborare cu Tașcu Gheorghiu); Henri Michaux, Spațiul dinlăuntru, pref. trad., București, 1970; Ted Hughes, Din cântecele lui Kra, pref. trad., București, 1974; Max Jacob, Cornetul de zaruri, pref. trad., București, 1974; Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
iulie 1844. MAX BORN (1882-1970), unul dintre creatorii mecanicii cuantice CIPRIAN MERLAN, clasa a XII-a C La prima vedere, Max Born este cel dintâi „vinovat” pentru prea des citatele remarci ale lui Albert Einstein conform cărora „Dumnezeu nu joacă zaruri” și „Dumnezeu este subtil, dar nu răutăcios”. Căci Born, cel care a inventat în 1924 termenul mecanica cuantică, a fost primul care a înțeles că nu certitudinea, ci probabilitatea guvernează măsurătorile electronului. Unul dintre cei mai influenți fizicieni teoreticieni, Born
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Franței); ad-hoc (lat., „pentru aceasta”, „creat pentru un anume scop”); advocatus diaboli (lat., „avocatul diavolului” - un fel de procuror ce punea la Îndoială În fața Papei meritele persoanei propuse pentru canonizare și trecerea acesteia În rândul sfinților); Alea iacta est (lat., „Zarurile au fost aruncate” - cuvinte rostite de Cezar la trecerea Rubiconului În anul 49 Î.H.); alma mater (lat., „mama care te hrănește”); alter ego (lat., „alt eu”, „al doilea eu”); Amicus Plato, sed magis amica veritas (lat., „Mi-e prieten
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]