1,953 matches
-
la Victorița Duțu funcție primordială, dând dinamism narațiunii și conturând personajele, surprizând starea momentului. „Singura mea șansă este arta mea” Destinul terestru al scriitoarei se suprapune până la un anumit punct cu cel al Ilincăi. În „Sentiment al vastității” de exemplu, zbuciumul scufundării în neant, în uitare, este depășit prin artă, mijlocul prin care se produce fixarea eroinei în eternitate. „Dacă m-aș putea dezveli și m-aș putea revărsa cu mintea mea asemeni unui film sau unei cărți, oare cum aș
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
Cu două zile în urmă, primisem un telefon, că voi avea o vizită importantă. O vizită pentru alinarea sufletului meu, bolnav de dor. Am cunoscut-o pe internet.... Intr-o dimineață, deschizând larg, ca de obicei, fereastra balconului, am auzit zbuciumul mării. Valurile se spărgeau cu forță de stabilopozii digului de apărare, din dreptul spitalului municipal. Schimbându-se guvernul liberal cu cel de culoare nedefinită roșu-portocaliu, cei de la Apele Române Constanța ne-au alungat de pe plaja Saturn, unde am staționat cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
la amândoi, ne aduseseră cu cel puțin zece ani mai aproape de tinerețe și ne dădea speranțe și puteri noi. Nu știm cum a apărut dorința unei întâlniri reale, cert este că a venit natural și reciproc, fără efort și fără zbucium. Cu fiecare întâlnire în eter, simțeam nevoia ca despărțirile să fie cât mai scurte, iar întâlnirile, cât mai lungi și mai agreabile. Ușor, fără tumultul senzațiilor de la vârsta fragedă a tinereții, ne-am declarat reciproc dorința unei întâlniri de cunoaștere
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
Domnul Iisus Hristos le-a rostit într-adevăr pe cruce și pe care unii din cei ce-L batjocoreau, neînțelegându-le le-au interpretat în sensul că îl striga pe Ilie (vezi Matei 27, 46-49). Psalmul 68 releva de asemenea zbuciumul interior de care are parte Mesia în vremea patimilor Sale. "Mântuiește-mă Dumnezeule - se roagă El - că s-au înmulțit mai mult decât perii capului meu cei ce mă urăsc în zadar. Întăritu-s-au vrășmașii mei, cei care mă
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
de fiecare dată despre viața sa sau alte experiențe dureroase care o asaltau uneori, încercând să o doboare, precum furtuna simplă care mătură frunzele moarte sau distruge vegetația cea vie. Nu eram absorbită de marea umanitate, poate mai curând de zbuciumul ei : de aceea veneam aici să păstrez legătura cu dânsa pentru că mi se părea înțeleaptă și mă purta cu mult în urma anilor pe care-i avea, încercând să cristalizeze rolul ei nepierzându-și abilitatea de-a înfrunta roata vieții; în
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
Universului: Pe cer de safir, comori de avari... și simte bucuria infinitului din care, tăcut se inspiră și tace măcinat de regrete pentru că: Orașul, cu-ncetul pare-un salon, / Acuma, în somn, tresar fete mari („Noapte”, 1965:97), sensul de zbucium al lumescului în somnul chinuitor din brațele Zburătorului. Bacovia a fos un inițiat, el ajunsese să cunoască sensul dublu al vieții și să vadă ce alții nu puteau vedea: Cu roșii fanare, galbene, verzi / Trec noaptea strigoii prin lanuri de
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
era milă de ea. O privisem cu toată atenția cât timp a povestit. Am văzut cum treceau pe fața ei momentele și întâmplările triste și dureroase, cum se adună în câteva riduri ce începeau să prindă contur și-i simțeam zbuciumul lăuntric. Făcea puțină paradă acum, dar se vedea cât de măcinată este pe dinăuntru. Cu grijă să nu mă dau de gol, să nu mă simtă impresionat și milos, am încercat să-i răspund vesel: - De ce nu aș vrea?! Tu
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
să-ți spun și parcă nu cutez:/ Nu mă chema în vis/ Măcar o vreme./ Deși, vezi tu, eu tot te mai visez/ din când în când. Atunci când scriu poeme". Efortul de cristalizare a trăirii în cuvânt se bizuie pe zbuciumul real al poetului la înserarea vieții. Sufletul pare textualizat, construit după o rețea semantică precum cartea crește din anatomia verbului: Apoi ai plecat, se făcuse târziu.../ Noaptea, nici ea, n-a mai venit înapoi./ Mai păstrez și astăzi în memorie
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 338 din 04 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Text primit de la “Cătălin, de la mal de Dunăre... “ De cum am văzut ce vreme frumoasă se întrevede la orizontul scrisului nici că am ratat tastatura neagră de zbuciumul de peste nopțile unor nori plângăcioși ce s-au abătut din drumul lor de peste Dunăre. Când soarele este obturat de negura plumbului din noxele gândurilor noaste, cel mai bine este să-ți cauți ceaiul fierbinte al unor melodii, ce te pot
CĂTĂLIN, DE LA MAL DE DUNĂRE... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351477_a_352806]
-
Suavă aduni și dăruiești imagini sensibilă vioară te risipești te aduni în strălucire femeia mamă înrourează vieți speranță dimineață iubiri și împliniri nevinovate trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium candoare, răspuns găsit iertare femeie mamă de viață dătătoare. Referință Bibliografică: Sensibilă vioară / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SENSIBILĂ VIOARĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350772_a_352101]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > ZBUCIUM DE VISE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Să-mi împletești frunzele-n păr Să-mpart al dragostei mister. Prin aburii nedeslușiti ai sorții Să-mprăștii ale inimii emoții. Explozie de
ZBUCIUM DE VISE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350776_a_352105]
-
meu se nasc mereu mai vii. Mă doare gândul de dorință Să mă amestec în a ta ființă, În nări să-ți port parfumul amintirii, În piept furtuna dulce a iubirii... Și să te-aștept în fiecare toamnă aurie, Cu zbucium de vise pentru ce-a fost să fie... dedicată Elei Mihai Blue Mireille, 09.11.2012 Referință Bibliografică: ZBUCIUM DE VISE / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
ZBUCIUM DE VISE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350776_a_352105]
-
nări să-ți port parfumul amintirii, În piept furtuna dulce a iubirii... Și să te-aștept în fiecare toamnă aurie, Cu zbucium de vise pentru ce-a fost să fie... dedicată Elei Mihai Blue Mireille, 09.11.2012 Referință Bibliografică: ZBUCIUM DE VISE / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 692, Anul II, 22 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ZBUCIUM DE VISE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350776_a_352105]
-
sud aproape de Napoli. Sub cerul înstelat, cu vraja sa misterioasă, un microbuz alerga ca un bolid pe autostrăzile din istorica Italie... Pășisem pe un tărâm necunoscut și un fior plăcut ne-a inundat inimile. Gândurile deja se adunaseră din negurile zbuciumului de acasă și acum pluteau liniștite sub soarele strălucitor al Italiei în adierea vântului mediteraneean. Ne-am făcut mari planuri de viitor ca să vizităm frumoasa Veneție cu splendorile oferite de canalele, podurile și gondolele ce plutesc pe ape sub cerul
ILUZII ŞI SPERANŢE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350736_a_352065]
-
rezervă zeilor „adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: „un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule și amoral, pentru care creația sau distrugerea , binele sau răul,sunt manifestări ale capriciului și suveranității sale, care se descarcă, în crearea lumilor, de zbuciumul plenitudinii sale și de prisosul ei, de durerea contrastelor acumulate în el însuși”. (Ibidem, Band I, p.36). Acest zeu evocat nu este altul decât Dionysos, zeul grec pa care în faza finală a lucrării „Ecce homo” Nietzsche îl va
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
oprești vreodată. Fericitul Augustin spune: "Ne-ai făcut pentru tine, Doamne" și " Ne liniștește sufletul nostru, până când se va odihni întru Tine". Mistica ortodoxă vede într-adevăr în liniște o lumină, o pace sufletească, pe când mistica apuseană vede întotdeauna un zbucium al crucii, al suferinței, al durerii, al ascezei duse la extrem. Omul, când ajunge la lumină, nu mai are frică, nu mai are acea încrâncenare interioară, pentru că lumina aduce liniștirea sufletului. - Isihasmul, Înaltpreasfinția Voastră, este perceput ca o permanentă asceză
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
mult în patrimoniul literaturii universale. După el abordează tema copilului Ion Slavici, Al.Vlahuță, I.L.Caragiale și Barbu Delevrancea. Această literatură sublinia criticul Mihai Ralea „a fost preocupată, printr-o tardivă reminiscență de rousseauism, de alcătuirea sufletească a copilului cu zbuciumul și micile ei tragedii.”( Valori, Editura Fundații, buc. 1935, p.151). În secolul XX-lea, literatura română continuă să se preocupe de sufletul copilului și al adolescentului. În prima parte a acestui secol au apărut opera valoroase care oglindesc copilărie
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351186_a_352515]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CÂNTEC DE NOROC Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 799 din 09 martie 2013 Toate Articolele Autorului cântec de noroc Printr-un zâmbet ce-a trecut nevăzut și neștiut stă al inimii ghioc zbucium cu luciri de foc. Și în torsul lui curat de iubire adăpat, cerul i-a urzit destin de frumos și de preaplin. Prinde-n geana ochilor doar surâsul plopilor și fii cerul fără nori pe unde-mi plutesc cocori. Și
CÂNTEC DE NOROC de LEONID IACOB în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345616_a_346945]
-
Ludoviceum”, după care a devenit sublocotenent, repartizat la un regiment din orașul Gyula, dar se pare că nu era pregătit sufletește pentru cariera militară.“ Se simțea stingherit și se sufoca în atmosfera șovină a școlii și a societății ,,înalte’’. Acest zbucium lăuntric va izbucni uneori în accese greu de stăpânit, care nu puteau fi pe placul autorităților”(austro-ungare n.a.), poveșteste Fanny Rebreanu în cartea memorialistică intitulată “Cu soțul meu”.Războiul Mondial începea, și-n primăvara anului 1918 când Bucureștiul se afla
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
1467 din 06 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Pe țărmul aurit al mării de smarald Lângă cel care purta straie de herald M-am întâlnit așa... în gând c-un mag Care mă-ndemna duios, cu drag: - După atâta muncă, zbucium, încordare Îndreaptă-te acum grabnic spre mare! Știam dintr-o carte scrisă demult, demult, Că slăvitele ape, purificatoare sunt! Preoți tămăduitori, încă din vremuri amare, Purificau oamenii simplu, prin scufundare! Sub privirea blândă a lui Dumnezeu M-am scufundat în
PURIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352204_a_353533]
-
pasă! Pământul plânge! Îmi apropii fruntea de scoarța copacului, ii simt vibrația ... și ei au suflet. Animalele, florile, toate vietățile suferă. Picăturile de ploaie sunt lacrimile norilor care purifică, reînnoiesc natura. Un pui de căprioară, fuge speriat dispărând în desiș. Zbuciumul vieții este pulsul pământului! Ce am făcut lumii? Priviți! Boli, războaie, poluare, răutate, nelegiuiri.. ne-am îndepărtat de divinitate! Poate, ploaia va reuși, să spele mediul înconjurător. Dar va putea ea oare, să curețe mizeria din caracterul celor mulți avizi
CÂNTECUL PĂMÂNTULUI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356403_a_357732]
-
mult în patrimoniul literaturii universale. După el abordează tema copilului Ion Slavici, Al.Vlahuță, I.L.Caragiale și Barbu Delevrancea. Această literatură sublinia criticul Mihai Ralea „a fost preocupată, printr-o tardivă reminiscență de rousseauism, de alcătuirea sufletească a copilului cu zbuciumul și micile ei tragedii.”( Valori, Editura Fundații, buc. 1935, p.151). În secolul XX-lea, literatura română continuă să se preocupe de sufletul copilului și al adolescentului. În prima parte a acestui secol au apărut opera valoroase care oglindesc copilărie
COPILUL, TEMĂ MAJORĂ PENTRU LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356400_a_357729]
-
sufletul și trupul să se simtă Acasă. România visurilor mele ești locul unde munții își înalță Templu de tăcere, văile răsună armonios în murmurul stropilor gingași de ploaie și râurile domolite duc speranțele românului în lumea largă în neant. În zbuciumul continuu al Mării Negre unde s-au vărsat lacrimile străbunilor mei ce au trăit pe plaiurile Mioriței, așa sădindu-și în suflet admirabila sămânță a sentimentelor de dragoste pentru România... -------------------------------------- Eseu participant la concurs. Tatiana Ștefan Bârlad, mai 2011 *** George Roca
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
amprenta unui „destin”, a unui puternic și vital sentiment de existență, sentiment ce invadează conștiința și sensibilitatea cititorului. Sub puterea sugestivă a celor povestite de personajul principal Dumitru Sinu (nea Mitică), autorul, jurnalistul Octavian Curpaș așterne pe hârtie întâmplările, trăirile, zbuciumul unui om și a unei conștiințe răscolite de sentimentul dureros al „aducerii-aminte”.... Într-o lume a instabilității lucrurilor, a risipirii, personajul principal parcurge drumul spinos al exilului, purtând mereu în suflet „flacăra credinței” în reușită. În acest labirint primejdios (de
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
prietenii frumoase. Cu fiecare zi, nea Mitică aduce în discuție noi personaje, noi amintiri și evenimente care au avut loc cândva... „însumând noi experiențe în lunga sa călătorie prin lume”. Nu toate zilele erau la fel de însorite. Dureroasă și plină de zbucium este scrisoarea pe care o primește Dumitru Sinu de la prietenul său Eugen Ștefănescu care-i anunță moartea unicului său fiu, Paul Ștefănescu ( 23 ani): În casa noastră mereu veselă și caldă cândva, când exista el, tronează peste tot tristețea și
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]