1,562 matches
-
de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii sunt tăiați din dumbravă, pentru a se construi rugul destinat 746 Richard Neuse, The Knight: The First Mover in Chaucer's Human Comedy, în „University of Toronto
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aparte. Tot de hilar, amintind de data aceasta de capodoperele homeriene, ține și constanta intervenție a zeilor în destinul ființelor umane, al căror rol tinde uneori spre farsă.749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scriitorului englez, elementele creștine se îmbină frecvent cu cele antice, personajele invocă, deopotrivă, ajutorul sfinților, dar și al unor zei păgâni. „Acele laturi prin care catolicismul popular se leagă de antichitate, de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina să apeleze la protecția unor zeități precum Venus sau Amor. Putem vorbi despre un sincretism
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de invocările păgâne, de jertfele și obiceiurile, de cultul zeităților, au persistat cu cea mai mare îndărătnicie în conștiința poporului.” 514 În romanul său, Elegia madonnei Fiammetta, Giovanni Boccaccio își determină de multe ori eroina să apeleze la protecția unor zeități precum Venus sau Amor. Putem vorbi despre un sincretism cultural, dar și religios. Visele reprezintă o altă credință ocultă, privită uneori cu neîncredere, alteori acceptată 515 . Ele prevestesc sau dezvăluie ulterior întâmplări nefericite (cum ar fi moartea unei persoane dragi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care Adonis este primul ei soț, și după moartea lui, cade într-o frenezie senzuală, care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care duce chiar la distrugerea propriei frumuseți. Boccaccio neagă divinitatea zeităților păgâne, oferindu-le miturilor o interpretare 175 eufemistică: au fost oameni reali, ale căror identități și vieți au fost amplificate de-a lungul sutelor de ani până ce au devenit zeități. Este poate o încercare realistă a autorului de a se apropia de miturile păgâne. Privește nașterea Minervei din capul lui Zeus ca pe o eroare ridicolă, și pentru a face povestea castității ei mult mai credibilă, s-a inventat episodul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images of pity in the Book of the Duchess, the Squire's Tale and Troilus and Criseyde, în „The Journal of English
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Tale and Troilus and Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, p. 211. 670 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 184 poartă care trimit la Dante 671, pretutindeni în acest parc se zăresc zeități și personaje mitologice. Fabula aceasta cu păsări reproduce, in nuce, imaginea societății engleze medievale, căci păsările se grupează după rang și cunosc o ierarhie foarte bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu cunoșteau căința și cedarea, care erau intransigente, de unde și actul decisiv al femeii. Lucreția a ales moartea tocmai pentru a arăta că i-a displăcut profund situația în care a fost implicată, dar și din teamă și rușine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
îi lipsește însă orice bază creștină, și aici se dezvoltă satira centrală a istorisirii: o poveste de dragoste în maniera literaturii cavalerești este situată în cadrul unei rame epice clasice. Personajele acționează potrivit convențiilor dragostei curtenești, dar peste tot domină figurile zeităților antice. Din fuziunea acestor două imagini, clasică și medievală, provine și nota umoristică subtilă a povestirii: avem o narațiune în maniera epicii antice, căreia însă îi lipsește eroul legendar și faptele vitejești mitice, dar și o poveste de dragoste cavalerească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de idealismul metafizic care ar fi trebuit să o inspire.748 Prezența elementelor păgâne aduce chiar o notă de burlesc. Cavalerul narator se amuză descriind ritualul pe care îl îndeplinește Emilia la templul Dianei. Scena în care nimfele și alte zeități ale pădurii sunt deposedate de casele lor și nevoite să fugă atunci când copacii sunt tăiați din dumbravă, pentru a se construi rugul destinat 746 Richard Neuse, The Knight: The First Mover in Chaucer's Human Comedy, în „University of Toronto
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aparte. Tot de hilar, amintind de data aceasta de capodoperele homeriene, ține și constanta intervenție a zeilor în destinul ființelor umane, al căror rol tinde uneori spre farsă.749 Emilia, o donna angelicata de o frumusețe paradisiacă, asemănătoare cu o zeitate, nu scapă de această ironizare generală, personajul feminin fiind ridiculizat pentru vanitatea sa. În momentul în care se simte privită de ochii masculini avizi și fascinați de înfățișarea ei divină, ea nu se sfiiește, ci continuă să se plimbe prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cristina Bârsu U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Cluj‐Napoca, Virginia Șerbănescu din Germania poezia „Elegie pentru limba română”, dar și dr. Liliana Grădinaru, în zi de Sf. Nicolae, 6 decembrie 2002 „Vertebre albului”, dedicată Domnului dr. Nicu Botezatu: Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul / Ultimului strigăt. Revista Pagini
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu vom Începe investigarea cu exteriorul: cu nevăzuta, mortuara catedrală de cuvinte care Îl ține prizonier. Jurnale de dincolo de mormânt (I)tc "Jurnale de dincolo de mormânt (I)" Complexul lui Faust Dacă ia drept reper sinceritatea, și numai sinceritatea, instituită ca zeitate supremă a textului - așa cum o face În destule cazuri și În destule exegeze pe marginea lui -, jurnalul intim riscă să nu poată fi definit. Riscă, altfel spus, să-și piardă specificitatea și structura, pus În situația de a nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
luăm doar două exemple sugestive) trăiesc cu blestemul morții la modul cât se poate de direct: așa cum Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea, vidul, neființa Îi dau târcoale, mereu prezente, mereu la pândă - trinitate amenințătoare și zeități necontrolabile. Între gândire și act Dorința de a dispărea, irepresibilă, impetuoasă, incandescentă și incontrolabilă ca o șarjă, nu funcționează, Însă, În gol. Ea este mereu contrabalansată de Încercarea inconștientă de a pune ceva În loc: un text, un semn, o urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Funcția de model a sinuciderii s-a pierdut cu totul. Din conotația pedagogică pe care o avusese În timpurile antichității precreștine n-a mai rămas nimic. Astăzi, elogiul sinuciderii făcut de către Seneca În Despre providență, În care pune În gura zeității supreme fatidicele cuvinte: „Aveți moartea În mână!”, pare o poveste prăfuită, iar seninătatea atotbiruitoare a stoicilor nu mai e decât o legendă derizorie dintr-un timp apus. Bibliografia sinuciderii nu-i poate omite pe marii apologeți, după ce i-a reținut
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
atomi, care se combină la întâmplare pentru a da naștere tuturor lucrurilor din natură. A doua, punctul de vedere aparent eretic, cum că atomismul nu acordă niciun rol zeilor păgâni, ca să nu mai vorbim de vreun rol al unei singure zeități creștine în consecință, moartea tuturor zeilor, păgâni și creștini. Lucrețiu a conchis a treia teză principală a gândirii sale că omenirea a fost lăsată suspendată în acest univers fără țintă. De aceea omul ar trebui să se dedice plăcerii o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Antinous era de fapt o biografie a lui Antinous pe care a început-o în jurul anului 1924 și a continuat-o intermitent până în 1928-1929, când a început să fie absorbită de Alexis 56. Dar eforturile de a scrie despre tânăra zeitate dulce au fost fragmentate și fără o formă definită. În iunie 1926 a prezentat o versiune de lucru a cărții în formă dialogată, întitulată Antinous, editorului parizian Fasquelle. Nu e de mirare că acesta a respins-o rapid 57. Dilemele
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
antică. Încă din vremea celui de-al doilea război punic (218-201 a.Chr.) începuse o elenizare accentuată a cultelor romane, elenizare exprimată printr-o multiplicare a templelor dedicate divinităților grecești și statuilor acestora pe solul roman. În timp ce viziunea elenistă a zeităților s-a propagat cu ajutorul orașelor grecești din Italia meridională și Sicilia, aceasta s-a datorat influenței directe a literaturii grecești asupra celei latine aflate la început, dând un impuls puternic elenizării sectorului religios. Prin adaptările latinești ale comediei grecești și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
topit în loc de mortar. În far existau instalații pentru transportul combustibilului (mai ales lemnul rășinoaselor), 300 de camere pentru cei care lucrau la far și pentru soldații care îl păzeau. În cele patru colțuri ale primei terase se aflau: un triton (zeitate a mării) de bronz, care vestea apropierea inamicului printr-un sunet puternic; un alt triton care arăta locul unde se găsea soarele; al treilea colț arăta orele zilei; în sfârșit, vestita oglindă care indica apariția unei corăbii la orizont, dar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nefiind, aici, decât un simplu pretext pentru "romanțare". Prin urmare, când cuteza să facă din poetul nostru național un personaj de roman, Lovinescu voia să-l coboare de pe soclu, pentru a-l prezenta cititorilor săi nu atât în chip de zeitate tutelară a neamului, cât ca pe un "caz" psihologic caracteristic unui anumit tip de creativitate (lirismul), în care el însuși se va fi regăsit. Procedând în felul acesta, criticul modernist încerca să ofere o explicație științifică, rațională care să spulbere
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Național Creștin și Democrat). O altă categorie de organizări pe teme religioase se regăsește în cadrul lumilor dedicate jocurilor de tip MMPORG. În ce măsură pot fi considerate grupurile de elfi virtuali ce se întâlnesc într-o locație virtuală și care adoră o zeitate creată în acel spațiu comunități religioase? Pentru simțul comun, o asemenea caracterizare pare ridicolă. Aceeași problemă apare și pentru majoritatea lumilor virtuale create în scopul socializării sau amuzamentului. Există, totuși, un număr redus de comunități în lumile virtuale (de tipul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
robit pasiunii pentru istoria poporului român.” își găsiseră locul nimerit , într-o pitorească devălmășie, pe rafturile, polițele, măsuțele , prichiciurile și pe pereții lungilor culoare muzeistice luminate de opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
adresarea directă, punând în același timp întregul univers al cărții sub zodia experienței trăite direct, sub semnul amintirii și al interogației. Titlul fixează în cen trul acestei experiențe de cunoaștere prin eros o eroină misterioasă și fascinantă, cu nume de zeitate indică (în limba hindusă, bunătate), pe Maitreyi Devi, fiica profesorului Dasgupta, pe care Eliade a cunoscuto în timpul studiilor la Calcutta. Item 2: prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat, semnificative pentru romanul experienței Temele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de odihnă și de sărbătoare, creștinii au acordat acest rol și însemnătatea cea mare Zilei Domnului, duminica, în care a înviat Mântuitorul Hristos. Câtorva dintre celelalte zile ale săptămânii li s-a schimbat ordinea numerică, primind cu timpul, numele unor zeități păgâne. Romanii aveau o credință astrologică puternică, socotind că oamenii stau sub influența planetelor. De aceea denumirea dată de ei zilelor săptămânii, provenite de la egipteni, a prelevat, cu timpul în întreaga lume, iar nu aceea a manierei iudaice. În locul sărbătorilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]