3,844 matches
-
o notă mare, deși, am auzit, mergând pe ulițele satului Lunca, pe Cararău, pe Izlaz, că pietrișul pusă pe drumuri cam împiedică vitele și oamenii la mers! Perspectivele de dezvoltare ale comunei Filipeni au putut fi descifrate, pornindu-se de la „zestrea” existentă și înscrise în lucrarea „Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Filipeni 2008-2013” și în Memoriul General (Plan urbanistică general, elaborat în 2003). Una dintre problemele spinoase pentru oricare dintre cei care vor să facă cât mai multe pentru comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Cu siguranță, Adam nu ar fi păcătuit dacă ar fi cunoscut consecințele păcătuirii sale. Dar nici atâtea spirite alese nu ar mai fi căutat, mai apoi, modalitatea de a lecui această vină, propovăduind calea virtuții. Omenirea ar fi lipsită de zestrea ei cea mai de preț, neostoita căutare a adevărului. Singura care o răscumpără În ochii cumpliți ai lui Dumnezeu. Bătrânul izbucni Într-un râs amar. - Ar trebui să fii mai precaut, messer Alighieri, când dai astfel glas convingerilor dumitale. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cât și la prefect. Ajunsese cineva. Nu am vorbit despre mama lui Destinat. Cu ea lucrurile stăteau altfel: provenea din lumea mai bună - a pământului, de asemenea, dar nu cea care-l lucrează, ci aceea care-l deține dintotdeauna. Prin zestre, îi adusese soțului ei mai mult de jumătate din ceea ce avea, și ceva bune maniere. După aceea, se retrăsese în cărți și în lucrările rezervate doamnelor. A avut dreptul să-i aleagă fiului ei un prenume: acesta fu Ange. Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
adresa, unui prieten, unei rude, unei iubiri trecătoare sau lui însuși. Vorbea despre toate - despre război, bineînțeles, dar spunea și povești cu moșteniri, pajiști care trebuiau tunse, acoperișuri de refăcut, noaptea nunții, pisici înecate, copaci acoperiți de omizi, broderii de zestre, vorbea de plug, de copii de cor, inundații și o saltea împrumutată, care nu fusese înapoiată, despre lemne care trebuiau tăiate. Era o morișcă de cuvinte care nu înceta să răscolească episoadele vieții lui pentru a le așeza într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Îți seamănă. — Nene, dacă-mi semăna, bătea toate balurile, că eu așa am fost, am stat la Cămin toată tinerețea mea de zeiță. Am jucat teatru cât n-a jucat frate-tău în două vieți, numai dacă te gândești la Zestrea de ieri, parcă tu n-ai văzut-o?, că văzuși doar ce aplauze... Băiatul meu e mai talentat ca mine, doar că e mai curios, întreabă toate cele. Se uită la toate. Cu-ri-os. N-am să uit niciodată ce-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pasiune timp de două sute de ani. Dinspre Blair Arch s-a auzit o ultimă rafală de cântec - vocile poticnite de la o petrecere de adio. — Iar ceea ce lăsăm În urma noastră este mai mult de cât o promoție de absolvenți; este toată zestrea tinereții. Noi nu suntem decât o singură generație - rupem toate legăturile care părereu că ne leagă aici de generațiile cu cizme Înalte și pline de avânturi. Am străbătut braț la braț cu Burr și Light-Horse Harry Lee jumătate din nopțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Unii lasă averi, adevărate tezaure dobândite cu trudă sau poate nu, trăind o viață întreagă înrobiți de strălucirea lor, alții își drămuiesc moștenirea în tainițele sufletelor lor, așezând-o în cumințenia unui alt fel de bogății, acelea de sorginte spirituală. Zestrea pe care eu o las este una de suflet, cea a scrierilor mele, o zestre învăluită în zâmbetul pe care l-am dăruit mereu vieții și în special oamenilor cu deschidere spre lumină, bunătate și împliniri pe calea cea dreaptă
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
înrobiți de strălucirea lor, alții își drămuiesc moștenirea în tainițele sufletelor lor, așezând-o în cumințenia unui alt fel de bogății, acelea de sorginte spirituală. Zestrea pe care eu o las este una de suflet, cea a scrierilor mele, o zestre învăluită în zâmbetul pe care l-am dăruit mereu vieții și în special oamenilor cu deschidere spre lumină, bunătate și împliniri pe calea cea dreaptă. Cuvintele poetului Tudor Arghezi din poezia „Testament": „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
poetului Tudor Arghezi din poezia „Testament": „Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume adunat pe-o carte", mi se se potrivesc și mie, fără să fac vreo trimitere și la valoarea scrierilor. În lada mea de zestre nu se găsesc decât scrierile literare izvorâte după puterile mele din profunzimea trăirilor și gândurilor zămislite în vâltoarea vieții sau în ceasurile de singurătate. Când am venit în Canada, am renunțat la agoniseala din țară în schimbul altor valori, cele de
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
de ordin spiritual, și chiar dacă au fost renunțări care m-au durut am învățat cum să așez în cufărul ce-l voi lăsa moștenire, acel ceva care a întrecut în bine ceea ce am pierdut în plan material, lada mea de zestre spirituală. În ea sălășuiește spiritul meu deschis în relația cu oamenii, cu natura, cu lucrurile mai importante ale lumii, în relația cu Dumnezeu. Aici zace așteptarea dar și stăruința de a surprinde și oglindi faptele pozitive pe chipul celor care
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
fiind ucraineancă. Fiul acestei familii româno-ucrainene avea libertatea să îmbrățișeze cultura mamei, care, firește i-a transmis limba maternă. Nu ar fi fost deloc nefirească această traiectorie cultural-spirituală a fiului, evident, în măsura în care ar fi lucrat în structura sa ființială și zestrea românească a tatălui, în vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape cu precizie, urmare a câtorva luminoase întâlniri directe și indirecte (indirecte, prin intermedierea condeiului său), cât
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
numai după lucrurile bune; acum aleargă numai după cele bine plătite chiar dacă nu mai sunt bune Cuvintele sale patetice erau toate sintetice Cine te pune în încurcătură vrea să-ți fure bucata de pâine din gură Într-o ladă fără zestre vecinii săpau noaptea ferestre Când termina o anchetă domnul comisar își cumpăra un cal cu care își ducea copiii la carnaval Și omul deștept își permite să facă uneori pe prostu’ - Dar nu prea des! Oricât era de frig afară
DOMNUL DARWIN de ION UNTARU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364551_a_365880]
-
Traian Moldoveanu, marinar care a călătorit pe patru continente. Ajunsă la volumul 47 marea enciclopedie a spiritualității românești concepută și scrisă de Constantin Toni Dârțu se constituie, în condițile intrării noastre în Europa și al fenomenului globalizării, în “lada de zestre “a spiritualității poporului roman, în care păstrăm cele mai scumpe realizări în domeniul creațiilor științifice, literare, plastice, medicale, spirituale, etc. pentru a le moșteni urmașii urmașilor noștri, cum spunea Sfântul Ștefan cel Mare. Căci, “Marea datorie a oricărui român este
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
Doamne, și eu sunt grăsuță, nu vreau să ajung așa!”, la final mă gândeam: „Cui îi mai pasă cât cântărește blonda?” Frumusețea... e dincolo de oglidă! Dar câtă răbdare și suferință îndură un om care duce cu el o astfel de zestre genetică, de obezitate morbidă? Am fost zilele trecute, chiar de Sf.Ion, la o prezentare cochetă de suplimente alimentare. Am văzut, în carne și oase, oameni care au slăbit „sănătos” 45-30 de kilograme, dar și care s-au îngrășat 27-20
DESPRE FRUMUSEŢE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361315_a_362644]
-
să locuiți sub același acoperiș. Hi zanta tahat baala! Nu ai voie să te mai culci cu ea, nu ai dreptul s-o ierți, nu-i datorezi niciun suport financiar, nu i se cuvine decât ce i-a rămas din zestre... David, amuțit până atunci, tresări ca biciuit de vorbele severe ale rabinului. - Florinda e mult mai bogată decât mine... partajul bunurilor este o falsă problemă pentru noi. Aici e vorba numai și numai de copil... Ea este mama lui și
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
Sofia. În anul 1870, aflându-se la Agafton, o întâlnește Ioan Drogli din Cernăuți, profesor de pedagogie, care o cere în căsătorie. La 7 ianuarie 1871 s-au căsătorit în primăria Cucorănilor. Ioan Drogli, materialist, i-a pretins căminarului ca zestre 2000 de galbeni, sumă ce l-a ruinat. Aglaia era o femeie distinsă, cu ovalul feței prelung, șatenă, înaltă, zveltă, foarte elegantă. Avea talente de artistă, recita frumos, implicându-se în activități culturale. A avut ca și Eminescu o mare
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
și-i luă nepoțica - Vacă... Ochii mari apriunși de dor și o gură feremcată, Că nu era trecător, s-o privească să nu-i placă. Făcu nuntă ca-n poveste, cu măgari și falnci boi; Toți le-au dăruit ca zestre stoguri de fân și trifoi. Cu averea-agonisită, Prian a fost propulsat... La congres ales în pripă; unicul reprezentatnt Al atâtor dobitoace... Avea fii și mulți nepoți, Văcuțe cu vino-ncoace! - Pizmuit era de toți Că tot bea și chefuia și
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
și-i luă nepoțica - Vacă... Ochii mari apriunși de dor și o gură feremcată, Că nu era trecător, s-o privească să nu-i placă. Făcu nuntă ca-n poveste, cu măgari și falnci boi; Toți le-au dăruit ca zestre stoguri de fân și trifoi. Cu averea-agonisită, Prian a fost propulsat... La congres ales în pripă; unicul reprezentatnt Al atâtor dobitoace... Avea fii și mulți nepoți, Văcuțe cu vino-ncoace! - Pizmuit era de toți Că tot bea și chefuia și
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
vremuri și de regimuri politice, națiunea dacoromână a suferit o grea pierdere. Spiritul ei ocrotitor, felul ei de a fi și de a evalua și de a prezenta pe micul ecran stele nepieritoare ale frumosului autentic românesc, într-un cuvînt zestrea ei de preoteasă, a călăuzit drumul spre afirmare deplină a sute și mii de creatori și creatoare de folclor în spiritul nemuritor zamolsian. Prin zâmbetul ei ocrotitor care ascundea durerea unei boli necruțătoare pe care a înfruntat-o cu stoicism
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
După sobă era un loc râvnit de oricare dintre noi dar pe care nu l-am stăpânit niciodată. Acolo era pusă o saltea mică pe care putea dormi o singură persoană și mai multe pisici. Pe unul dintre paturi era zestre mătușii așezată frumos până în tavan alcătuită din covoare și coverturi țesute în război, presuri multicolore din coade și perne de puf noi înfățate în fete albe cu colturei. Bucătăria era încăpătoare iar sobă de lut cu plita ocupă un sfert
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
o femeie care are o anumită menire. Se lipește de trupul său și-l cuprinde drăgăstos în brațe. Fermecat de senzualitatea fecioarei cavalerul slăbește mânerul paloșului și fără să-și dea seama buzele lor se contopesc. PRINȚESA: Paloșul tău este zestrea strămoșului nostru... Le vei înțelege pe toate la rândul lor. Din acest moment pentru tine timpul nu mai are limite! Buzele lor se sărută din nou. Bărbatul simte o amețeală, iar pădurea și cerul se învârt în jurul său. PALOȘ: (în
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
cu nedreptate, din invidie diavolească, de râvnitorii scaunelor acestora. Se cunoaște faptul cum a salvat de la moarte sufletească familia unui om scăpătat, ajuns în pragul decăderii fizice dar și morale, aruncând pe fereastra aceluia pe rând, trei pungi cu galbeni, zestre pentru ca fetele lui să se mărite legiuit, ferindu-le de căderea în ispita desfrânării. Nu mai insistăm asupra grijii lui de a rămâne necunoscut ca binefăcător, fără să se arate la vedere celui în cauză. A participat la primul sinod
SFÂNTUL IERARH NICOLAE de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363047_a_364376]
-
cult și pentru acest lucru era binevenită orice donație de la enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
enoriașii săi. După ce termină cu bărbieritul, intră în camera "curată de la stradă" cum îi spuneau bătrânii, deoarece acolo nu dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune în lada de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
autori câmpulungeni” - Ed. AXA, Botoșani, 2011; - „Itinerarii turistice, Câmpulung Moldovenesc și împrejurimi” - Ed. AXA, Botoșani, 2012. 6. Ioan Grămadă: - „Întâmplări din viața unui colecționar” - Ed. AXA, Botoșani, 2007; - „Întâmplări ce nu puteau fi uitate” - Ed. AXA, Botoșani, 2008; - „Pelerin prin zestrea străbunilor câmpulungeni” - Ed.AXA, Botoșani, 2010. 7. George Bodea - „Secante prin cercuri concentrice” - Biblioteca „Miorița”, Câmpulung Moldovenesc, 2008. 8. Ion Grămadă - „Cartea sângelui” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2002. 9. Consiliul Județean Suceava: - „Pelerin în Bucovina” - Compartimentul de turism și relații internaționale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]