4,648 matches
-
care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos. Cu osteneală și rugăciune fierbinte, Sfânta Elena a reușit să afle Sfânta Cruce, înălțată de Episcopul cetății, Macarie I, la 14 septembrie 326, în fața mulțimii credincioșilor. Împăratul Constantin cel Mare a hotărât să zidească o nouă capitală, Constantinopolul sau orașul lui Constantin, inaugurată la 11 mai anul 330. Din fostul Bizanț, Constantin face o capitală de imperiu creștin, cu biserici minunate - ca aceea a Sfinților Apostoli - oraș strategic, de un pitoresc deosebit. L-a
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
tot felul se credeau podoabe de lux prăfuite de trecerea Carelor printr-o dinastie dragă. Însă un foșnet de rubin s-a pornit să-mi șteargă imaginea agățată de ferestrele mele închise. Se dezlănțuia pe întinderi nesfârșite, dependente de sărutul zidit în templul sculptat într-o sferă specială. Apăruse cortina de ceață. Cortina unui actor orb... Referință Bibliografică: Cortina unui actor orb / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
CORTINA UNUI ACTOR ORB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361283_a_362612]
-
Mărturisitorul, cea referitoare la cercul vicios plăcere - durere, începutul lui, modul de declanșare și activare a lui, ca resort sau cauză inițială a durerii. Autorul acestei dureri ca și a plăcerii de care se leagă, nu este Dumnezeu ci omul. Zidind firea omenească, Dumnezeu - aflăm de la același Sfânt Părinte - nu a creat împreună cu ea nici plăcerea, nici durerea din nesimțire, ci a dat minții o anumită capacitate de plăcere, ca dorință naturală a ei, prin care să se poată bucura în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de El. Plăcerea și durerea provin din călcarea poruncii date de Dumnezeu primilor oameni. Plăcerea lucrează coruperea voinței, durerea - osânda spre destrămarea firii. Plăcerea duce la moartea de bunăvoie a sufletului, durerea - la nimicirea formei trupului 11. Spre deosebire de plăcerea naturală, zidită în om, care se orientează spre Dumnezeu, această plăcere este „o formă a senzației modelate în organul simțului, prin vreun lucru sensibil, sau un mod al lucrării simțurilor determinat de o poftă nerațională”12. Prin păcat, plăcerea naturală s-a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței, ar putea înclina să creadă că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce nu și-a zidit viața pe temelia credinței, ar putea înclina să creadă că aceasta este, mai degrabă, o „vale a plângerii”, odată ce venim în lume plângând și plecăm din ea suspinând, fie după ea, fie de durere. Povestea vieții fiecăruia dintre noi, privită
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
aur al Bisericii creștine. Iar sufletele lor se bucură în ceruri alături Hristos Domnul pentru care și-au dat cu bucurie viața. Moaștele lor au fost adunate în ascuns de către creștini și îngropate cu cinste iar mai târziu se va zidi o biserică purtând numele lor. Referință Bibliografică: 10 iulie: Sfinții 45 Mucenici care au pătimit în Nicopoli, Armenia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 922, Anul III, 10 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate
SFINŢII 45 MUCENICI CARE AU PĂTIMIT ÎN NICOPOLI, ARMENIA de ION UNTARU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363915_a_365244]
-
Și ștergi tot praful de la colțuri Iar cu o mare de iubire Mă ții cu nevăzute hățuri. Așa se face că n-am vreme De abureala-n care am fost, Sunt la apusul din extreme Si-n viață o să-mi zidesc un rost. Referință Bibliografică: Reflecții târzii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
REFLECŢII TÂRZII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363976_a_365305]
-
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” de sute de ori, impresionați până la lacrimi, sperând de fiecare dată că vom afla adevărul ... Mult mai târziu, în anii facultății, citind studiul lui Mircea Eliade despre Mănăstirea Argeșului, în care Manole își zidește în trupul bisericii soția, am avut impresia că începem să înțelegem mesajul pe care-l poartă de mii de ani, în nivelul profund al corpului ei, balada „Miorița”... Descoperirea lui Constantin Noica, precum că basmul „Tinerețe fără de bătrânețe ... ” conține în
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]
-
picioare, în direcția din care veniseră cu mașina. La un moment dat ajunseră la capătul podului și la micuța coastă asfaltată, dar puțin deteriorată. Cu privirea ridicată și fascinată, porniră cu pași înceți. Imaginea sublimă a lui Decebal din piatră, zidit pe munte, cu fața spre Dunăre, ca un adevărat străjer, îi tăie respirația Adrianei. Statuia indiferentă și eternă privea țintă în zare, cuprinzând întreaga panoramă a Cazanelor Mici. - Oauuu! Doamneee! Este superb, n-am cuvinte! Exclamă Adriana. - Da, este într-
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
publice de când era elevă în reviste scolare și presa locală, debutul literar s-a realizat cu volumul de autor „Cioburi de vitralii'', Editura Pim, Iași, 2013. Este co-autor la mai multe antologii: „Rugă fără sfârșit”, Editura Națiunea, Bucuresti, 2012; „Am zidit iubirea”, Editura Maria Cristina, Câmpulung, 2012; „Antologia Esențelor - Căutări prin Vara Arsă de cuvinte'', Editura Pim, Iași, 2012 (George ROCA - Rexlibris Media Group) Referință Bibliografică: Liliana TIREL - VIAȚA ÎN CERC (1) - IADUL OAMENILOR / Liliana Tirel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
IADUL OAMENILOR de LILIANA TIREL în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362861_a_364190]
-
ca să sorb parfumul unei flori și vibrez în mii de începuturi când și-n miezul nopții erau zori. Am livadă-n sânge, înflorită, și mă-mbăt de-al ei parfum superb. Nu îmi pasă ce scrie-n ursită și-mi zidesc castele-n orice verb. E în mine-atâta bucurie când din plai de țel buchete strâng, că-mbătat de tot ce reînvie mă trezesc uimit că râd și plâng. Anatol Covali Referință Bibliografică: Forfotă Râd și plâng / Anatol Covali : Confluențe Literare
FORFOTĂ RÂD ŞI PLÂNG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362962_a_364291]
-
ajutat ! Apoi cu dragoste de fiu (Elenei), Constantin i-a spus: Să meargă în Țara Sfântă, pe unde A trecut IISUS ! Găsit-a Via Dolorossa ce la Golgota te duce La fel și Sfântul Mormânt ; și dezgropat-a Sfânta Cruce! Zidi Locașuri de-Închinare către MESIA Cel Prea Sfânt : la Betleem și Nazaret, Ierusalim, Sfântul Mormânt. După ce-a primit Botezul, la o vreme, s-a sfârșit Și alături de Elena, de-atunci în Ceruri au Slujit ! De ai numele Elena, sau
SF.M.ÎMPĂRAȚI ÎNTOCMAI CU APOSTOLII, CONSTANTIN ȘI MAMA SA ELENA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362976_a_364305]
-
să-i robească. Împăratul a văzut noaptea pe cer, semn de cruce. Și îndată a crezut că la biruință-l duce. Punându-și speranțele în credința de-a învinge, a-nsemnat steagurile la soldați, cu semn de cruce. Învingător, a zidit o cetate mult slăvită. Prin veacuri a dăinuit, Constantinopol numită. Iar ziua-i sărbătorită de cei ca Sfinții botezați. Nimic nu se muncește, că va ploua cu grindină. Iar mana pârjolește legumele din grădină. De ulii sunt atacate păsările din
ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, ZIUA EROILOR, SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362987_a_364316]
-
și ne-a dovedit că revine întocmai atunci când răzbim, uitând-o! Ana Barbu ne-a părăsit, părăsită fiind la rându-i de propria viață, epuizată cu repeziciunea fulgerului... Fără preget și-a dat neantului zilele, secundă cu secundă, și a zidit, ca să lase în urma ei, cântece pentru cei rămași! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ana Barbu Suflet luptat de cruzimile bolii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1600, Anul V, 19 mai 2015. Drepturi
ANA BARBU SUFLET LUPTAT DE CRUZIMILE BOLII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362984_a_364313]
-
gemeni, rod de vis, având părinți un zeu și o vestală. Spre-a-și apăra de dânșii coroana sa regală Amulius la moarte i-a trimis. Râdea frumosul Remus, dar Romulus tăcea fiindcă simțea că are o menire: de a zidi cetatea a cărei nemurire îi va include numele în ea. I-a alăptat lupoaica atunci când i-a aflat și laptele le-a dat ferocitate. Pentru că-a râs de visul viteazului său frate Remus a fost la moarte condamnat. Cu doisprezece
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363001_a_364330]
-
pe trotuarul ce se afla pe marginea lacurilor aflate în cascadă cum am mai spus, unul în spatele celuilalt, la înălțimi diferite. Continuându-mi plimbarea am descoperit în dreapta mea de mers cum se ridica pe o colină un foișor destul de înalt, zidit din piatră dură, ca un bastion al timpului pe când vikingii erau stăpânii oceanului. Au apărut și copacii iar parcul s-a mărit și totodată am întâlnit și primii localnici ieșiți la plimbare. Noi ortodoxii așteptam ca a doua zi să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
lasă nici umbră să cadă măcar peste ele! “Doamne cel ce vii în taină printre oameni” Vino la indrazneata-mi chemare să mă alini. Păcate și pătimi necredința și urâciune, Iubire de avuție și lipsa de fapte bune Inchisoare-au zidit în care în lanțuri Te-am pus Pe Tine care în fiecare clipă m-ai iubit nespus. “Doamne Cel ce vii în taină printre oameni” Scapa-ma de-ale lumii deșertăciuni. Arde cu dragostea Ta cea fără măsură Spinii păcatelor
DOAMNE CEL CE VII IN TAINA... de DORINA STOICA în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363496_a_364825]
-
întemeietorul vestitului neam al dedalizilor», altfel spus, o dedică sublimelor eforturi întru ieșirea din labirint (fie el și labirintul totalitarismului), „prin cer “, însă românește, cu aripi confecționate din șindrilă, ca ale genialului constructor, Manole, ce n-a pregetat „să-și zidească “nici propria-i ființă. Dacă Luceafărul de Mihai Eminescu proiectează romantismul universal la apogeu, potrivit aprecierilor majorității criticilor/istoricilor literari, la fel se prezintă situația în cazul capodoperei lui N. Stănescu, volumul-simfonic, 11 elegii (1966), neasemuit diamant de suflet/gând
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
care adesea privesc Ori despre cărările mele Pe unde mereu rătăcesc! Sau poate îmi scrii despre tine Cu chipul pierdut în alint, Cu dorul ce-ți curge în mine Ca într-un tăcut labirint! Dar scrie-mi cu mâinile tale, Zidește pe foi de granit Și cheamă din zări abisale O clipă ce nu s-a cernit! Când noaptea mi-e plină de gânduri Si somnul aleargă nebun, Aș vrea să te văd printre rânduri... Încearcă și scrie-mi acum! Referință
ÎNCEARCĂ! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363550_a_364879]
-
păstrăm cu sfințenie veșmântul de fii ai lui Dumnezeu. Acest lucru implică recunoașterea lui Dumnezeu ca Tată, a Bisericii ca mamă și a noastră ca fii ai Tatălui Ceresc în Biserica lui Hristos. Îmbrăcat cu puterea lui Hristos, care-l „zidește cu totul din nou” , omul își continuă drumul prin valurile vieții. Și, din păcate, acestea nu sunt mai puțin agitate, mai ales în zilele noastre, dar omul, înveșmântat cu puterea lui Hristos, răzbate cu mai multă răbdare, cu mai multă
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
scară. Martin Luter King - Folosirea greșită a gândurilor duce la întrebuințarea greșită a lucrurilor. Sfântul Maxim Mărturisitorul - Adevărul întreg se cuprinde numai într-un eseu. Vasile cel Mare - De nu aș fi stricat tot, nu aș fi putut să mă zidesc. Avva Alonie - Iubirea este cea mai mare forță a omenirii și totuși cea mai modestă pe care ne-am putea-o închipui. Mahatma Gandhi - Cu cât avem mai puțin, cu atât dăm mai mult. Pare absurd dar aceasta este logica
CITATE MEMORABILE (66) de ION UNTARU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363561_a_364890]
-
pietre-n biserici, Si nu blestemați în amvoane. Credință nu stă în sutana , Ci-n sfinții pictați pe icoane . Dacă pierdem si-această credință, În biserică sfântă română. Basarabii și Mircea și Ștefan, Or să se răsucească-n țărâna! Biserici zidite cu piatră, Biserici clădite cu sânge, Daca asculți în inima nopții, Auzi Maica Sfântă cum plânge. Nu dați cu pietre-n icoane, Sunt icoane sfințite cu sânge ! Referință Bibliografica: CREDINȚA MEA / Marius Mircea Ganea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CREDINTA MEA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363584_a_364913]
-
barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
mă-nvălui lin în lanț de catifea, să nu mai țipe liniștea, în noapte! Singurătate-n visul solitar, te joci cu mine inventând himere, oglinzi de ceață târând în zadar, mii de-agonii pe mâini, cerșind inele! Singurătate m-ai zidit în lut, mi-ai pus corvoadă așteptări rănite, dar, eu zâmbind, mereu m-am prefăcut, că nu mă doare glonțul tău fierbinte! Referință Bibliografică: Singurătate / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi
SINGURĂTATE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362370_a_363699]