605 matches
-
dat dispoziție... — Bine, bine... Am spus așa, Într-o doară... Ușa era una cu peretele, Încît puteai trece pe lîngă ea fără s-o vezi, dacă n-ar fi fost tăblița de nichel ce-i indica numărul. Locatarii apartamentului păreau zidiți de vii Înăuntru. Băiatul vîrÎ În broască un passe-partout și deschise ușa. — Stai puțin, pînă pun jos valiza, zise Rowe, dar ușa se și Închisese În spatele lui. Domnul Travers, al cărui cuvînt părea să fie lege În acest hotel, dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
voievod scrie: „Io Constantin,... voievod al Țării Moldovei. Adecă domniia mea m-am milostivit de am dat ș-am întăritu la sv(î)nta măn(ă)stire la S(ven)ti Ioan ce iaste , în tîrg în Iași, carea iaste zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vod(ă), ginerile Ducăi vodă, cu moșiile de la Prisăci carele sintu după măn(ă)stirea lui Aron Vod(ă) și cu viile de la dealul Brîndzii și cu tot locul și cu tot vinitul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
vedem mâine dimineață. * În acea noapte am adormit destul de repede, iar visele nu s-au lăsat așteptate, purtăndu-mă în multe locuri, dar m-am oprit în fața bisericii Sfântul Nicolae Domnesc... Încercam din răsputeri să-mi aduc aminte pe când a fost zidită... Un glas parcă îmi șoptea ceva... Mi-am încordat auzul și l-am auzit pe Misail Călugărul, care îmi spunea: “Într-acea vreme odihnind Ștefan vodă la Vaslui, i-au venit olăcari de sârg de la Soroca, cum Lobodă și Nalivaico
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
noiembrie 1628 (7137) vânzarea unei vii din Valea Cozmoaiei. Da’ cine au fost împricinații, dacă pot spune așa? Păi unul ar fi vânzătorul viei, Dima, cămăraș (călăraș) de Țarigrad, și apoi sfințiile lor călugării “de la sfînta mănăstire a domniei mele, nou zidită, care se cheamă Bîrnova” - după cum spune vodă. Întrebarea-i dacă treaba asta a meritat osteneala lui vodă? Eu aș spune că da, fiindcă este vorba de “patru fălci de vie, cu crame și cu grădini și cu îngrădire și cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
închinat această mănăstire ca metoh al Sfântului Sava de la Ierusalim. După 25 februarie 1635, vin marii boieri ai țării, care spun: “Noi cei de față chemați, adică din fiecare rang al nostru al boierilor, am miluit această sfîntă și nou zidită mănăstire”... Urmează o înșiruire de averi nemăsurate: moșii, sate, mori, pive, “200 de oi, douăzeci de iepe cu armăsari, și un cal pentru călărie, și douăzeci de vaci, și doisprezece boi și douăzeci de vieri, și nouăzeci de mătci cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce-i drept - dar cu totul deosebite. Păi să luăm povestea pe bucățele, că până la urmă om pricepe-o. Că bine zici, vere. Ascultă: “Io Dumitrașco Cantacuzino voievod m-am milostivit și am dăruitu... svintei mănăstiri Sveti Ioan... carea este zidită den temelii de Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă, ginerele Ducăi vodă... am dăruit... moșiile de la Prisăci, care sîntu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brîndzii”. Aceste moșii și vii însă au fost date de Duca Vodă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
El odihnă de toate părțile? Căci a dat în mîinile mele pe locuitorii țării, și țara este supusă înaintea Domnului și înaintea poporului Său. 19. Puneți-vă acum inima și sufletul să caute pe Domnul, Dumnezeul vostru; sculați-vă, și zidiți sfîntul locaș al Domnului Dumnezeu, ca să aduceți chivotul legămîntului Domnului și uneltele închinate lui Dumnezeu în casa care va fi zidită Numelui Domnului." $23 1. David, fiind bătrîn și sătul de zile, a pus pe fiul său Solomon împărat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
văduvelor în raport cu totalul populației (233 și respectiv 203); aceasta ca urmare a condițiilor inumane în care munceau lucrătorii salinelor. La mijlocul secolului XIX, Tg. Ocna arăta ca „o mahala îndestul de întinsă a vreunei capitale”. Acolo existau doar câteva case bine zidite. La 1849, în Tg. Piatra, situat într-o zonă unde materialul de construcții se putea obține cu ușurință, se aflau numai 20 case de piatră, iar restul - 220 - erau din lemn și 800 de lut. Târgurile erau, înainte de toate, centre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
neîncredere) Mina: (cu oarecare teamă) Din cauza mea? (greoi) Ilie: Nu știu... poate... dar am ajuns la concluzia că n-are nici un rost... zău așa. Mai întîi că e mult prea devreme pentru noi ca să ne gîndim la... Bani închiși... bani zidiți... Și-apoi, vorba lui Ștefan, mai bine facem o excursie în străinătate. Ne mai deșteptăm un pic... Chiar am să mă interesez de chestia asta... Dă-l dracului de cavou! (după o pauză) E bine așa? Mina: (încă prudentă)... E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Editura Helicon, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Editura Junimea, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Editura Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Editura Fides, Iași, 1999; Umbra și îngerul, Editura Augusta, Timișoara, 2000; Țăranul zidit, Editura Miremis, Iași, 2000; Fețele insomniei, Editura Augusta, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Editura Junimea, Iași, 2001; Atlet moldav, Editura Augusta, Timișoara, 2003; Coroanele împărătești, Editura Junimea, Iași, 2003; Melancolia șarpelui, Editura Alfa, Iași, 2004; Privilegiul giulgiului, Editura Junimea, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Emilian Marcu. Autorul nostru, prolific mai peste marginile iertate, editează aproape exclusiv și cu rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan cel Mare, "Atlet moldav supus întru Hristos/ Din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
răstignirea nopții aude câmpia cum îl cheamă.// Împodobit de trudă, iată-l întulburat cum crește,/ Zidit de ochiul lunii, cu iarba pe obraz./ Din umeri mușcă grâul, în pleoape-i viscolește./ De frica-nsingurării el stă și-n moarte treaz" Țăranul zidit). O altă serie de cărți Neliniștea singurătății (Editura Junimea, Iași, 1982), Sigiliul toamnei (Editura Junimea, Iași, 1987) Lecție pe Ostrov (Editura Junimea, Iași, 1995), Coroanele împărătești (Editura Junimea, Iași, 2003), Melancolia șarpelui (Editura Alfa, Iași, 2004), Privilegiul giulgiului (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plăcută. Orașul în sine este mic, croit însă împrejurul unui cuadrat ce slujește de piață publică și durat din dughene proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
proaste. De abia în partea dinspre răsărit se înalță vre-o șase șapte case boierești și o biserică de piatră zidită încă de Domnul Ștefan (adică Ștefan cel Mare).. alăturea cu biserica pe muche se vede încă și temelia caselor zidite tot de domnul Ștefan.. tot lângă biserică se află și o școală națională pentru începători într-o casă mică.. târgul este proprietate d-sale m-me Șubin..(4). După câteva decenii, pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, un călător francez nota
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în țesutul cinematografic. După secvențe tipice, în care ilegaliștii se agită, conspiră, împușcă și sunt împușcați de Siguranță și Gestapo, Carabăț și Vaeni pun o lupă pe firul narativ, dilată spațiul și timpul filmice. Tipograful Victor se autoclaustrează în încăperea zidită, fără identitate - pulsul secvențelor din acest spațiu scade dramatic, contemplare, reverie, căderi în amintire, în vreme ce spațiul claustral se mărește, așa cum se întâmplă în psihologia prizonierului, și se umanizează cu fotografiile vechi, desenele pe pereți și imaginile din mintea lui Victor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Și-a alcătuit slove de carte / Din patru părți ale lumii / Și i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale suprarealismului devenit „clasic”, precum romanul Zenobia și versurile lui Gellu Naum, fie spre literatura inspirată din actualitatea imediată, cu inflexiuni social-politice pronunțate sau mai puțin evidente; astfel, traduce din proza scriitoarei Carmen-Francesca Banciu, un roman de Alexandru Vona, Ferestre zidite, și unul de Alexandru Papilian, Muște sub pahar, „roman scris fără menajamente”, care a „fost tradus excelent” de A., cum a remarcat Edith Ottschofski în revista müncheneză „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”. În anii ’90 A. se apropie, ca tălmăcitor, de opere literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
Fliegen untern Glas [Muște sub pahar], Frankfurt pe Main, 1992; Gellu Naum, Black Box [Cutia neagră], Klagenfurt-Salzburg, 1993 (în colaborare cu Oskar Pastior); Carmen-Francesca Banciu, Filuteks Handbuch der Fragen [Manualul de întrebări], Hamburg, 1995; Alexandru Vona, Die vermauerten Fenster [Ferestre zidite], Berlin, 1997. Repere bibliografice: A. Ga. [Annely Ute Gabanyi], Rumänische Literatur in deutscher Übersetzung 1945-1981, în Rumänisch-deutsche Interferenz, coordonator Klaus Heitmann, Heidelberg, 1986; Edith Ottschofski, Alexandru Papilian, „Fliegen untern Glas”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, 1994, 2; Ion Acsan, 50 de ani de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285195_a_286524]
-
nu o recunosc, fiind aceștia beneficiarii republicii sovietice, impusă după război. Românie care, prin acest oraș magnific, se și certifica de altfel. Ce reconfortante sînt, continuă să fie deambulările, cu osebire seara, pe marile bulevarde, marcate de somptuoasele clădiri temeinic zidite, constrîngînd retina să le rețină. Ce încîntare toate aceste case, cu aerul lor înstărit, în care s-a plămădit, pînă la instalarea dictaturii, societatea liberală a tuturor posibilităților! Clipe reconfortante pe arterele neatinse, minune! de proiectanții plombelor hidoase, burdușite cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și de proiecția pe sol a platformei suspendate; ... b) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secționare îngrădite, zona de protecție este delimitată de îngrădire; ... c) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secționare în construcție zidită sau realizate din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona de protecție este delimitată astfel: ... (i) de suprafața construită, respectiv de suprafața fundației (atunci când aceasta depășește conturul cabinei metalice), pe laturile fără uși de acces și fără ferestre de ventilație; (îi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
de post de transformare, punct de alimentare, cabină de secționare, prevăzută cu echipament uscat, zona de siguranță coincide cu zona de protecție; ... c) pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secționare supraterane, amplasate în cabină metalică, în construcție zidită/în anvelopă de beton sau înglobate în clădiri, precum și pentru posturi subterane, prevăzute cu echipament cu ulei sau uscat, zona de siguranță coincide cu zona de protecție; ... NOTĂ: Tabelul 1 de la art. 17 a fost modificat de pct. 7 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186891_a_188220]
-
se pot distra !... Andreea Căciulă CAP. VIII PATRIE PATRIOTISM O ȚARĂ DE GLORII Pământul românesc, vatra poporului român, este pământul pe care ne-am născut și trăim. Străbătut de arcul neclintit al Carpaților, spațiul românesc seamănă cu o cetate medievală zidită. Cea dintâi virtute a românului a fost devotamentul față de țară. N-a existat datorie ami sfântă a strămoșilor ca aceea de a apăra vatra străbună, rămânând neclintiți ca munții, cum zice poetul . Numai vântul se tot schimbă, Însă munții stau
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
intrat în memoria creștinilor, în cultul Bisericii și în sinaxarele ei. După încetarea persecuțiilor, pe mormintele sfinților și ale martirilor s-au înălțat primele biserici. Moaștele sfinților martiri au fost scoase din morminte și așezate cu cinste în cripte, anume zidite, numite martirioane, peste care construiau bazilici (biserici), numite martyria. Unele din aceste martirioane s-au ruinat de-a lungul vremii, altele au fost distruse de barbarii care au năvălit mereu peste țările creștine, iar altele au rămas până astăzi ascunse
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
omul nu mai e zidit aievea - ceea ce presupunea o mare brutalitate și impresiona puternic sensibilitatea populară -, ci faptul a fost substituit prin metaforele lui. Efectul substituirii rămâne Însă același: clădirile pot fi ridicate fără piedici. ș...ț Omul cu umbra zidită (respectiv măsura, fotografia) moare odată cu terminarea clădirii, la 40 de zile sau la un an după aceea. ș...ț În zilele noastre, ritul a suferit puternice reducții. În primul rând zidirea umbrei a fost considerată necesară numai pentru clădirile mari
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitul creatorului care sacrifică iubirea operei. Mimi Khalvati reface mitul atunci când scrie cu ochiul Desperado pentru ironie, zădărnicie dar și tragic Femeia din zid: E inutil să discutăm de ce-au zidit-o. Au motivele lor. Alăpta un prunc. Era zidită și nu mai avea mult. Chiar și când bănuiau că n-a rămas din ea decât țărâna și duhul, sânul ei nu uita ritmul, în zori, la apus, laptele curgea încăpățânat ca spaimele ce aveau să bântuie satul. Copilița supse
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]