1,014 matches
-
plecat, spunea presa, către „noile așezări ce trebuia să rostuiască acolo”, dar și spre propriu sfârșit. Dezinteresat de ce so mai întâmpla în afară de Țară, hotărâse, ca după moarte să sacrifice totul. Să-i fie arse până și manuscrisele !... 3 «Din țara zimbrului », tipărit în 1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate, exprimată în titluri de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mine, Și sufletul, în flăcări, fu singur meșter faur; Semeață, neatinsă de foc și mâini străine, S-a făurit în mine cununa mea de aur (Cununa de aur) /citation> sau Premierea în 1920 a lui V. Voiculescu pentru volumul Țara Zimbrului de câte Academia Română după ce, cândva, refuzase la premiere pe Caragiale, Gherea, Delavrancea - ceea ce l-a determinat pe Vlahuță să refuze când i s-a făcut propunerea de a deveni membru corespondent al acesteia - a fost o mare onoare pentru autorul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
era diferită, mai bine situat fiind primul. De aici și considerația pe care i o datora Voiculescu lui Vlahuță. . Despre Vlahuță și amintirea care io purta, Voiculescu avea să aibă cuvinte alese de spus și în „Cuvântul autorului” la „Țara Zimbrului”: Interesant este că asemenea versuri fuseseră găzduite inițial în ziarul „România”, organ al apărării naționale, condus de Sadoveanu și Goga, publicate la rubrica „De pe frontul nostru” și aveau căutare, priză la public cum spunem astăzi. Publicate cu subtitlul Poezii de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
deceniul al II-lea al acestui veac cu G. Tutoveanu și Academia Bârlădeană va contribui la îmbogățirea fondului uman și de cunoaștere al scriitorului, la adâncirea și diversificarea experiențelor sale creatoare, la afirmarea sa ca poet, prin volumul « Din țara zimbrului ». Tipărit la Bârlad, va furniza substanța poetică a volumului « Pârgă », pregătindu-l pe autor pentru marele sale realizări viitoare »... 4 Revenit în capitală nu are timp să se ocupe de familie și este trimis să participe la o mare campanie
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mai prietenoase cu poezia, proza și teatrul: Ion Marin Sadoveanu, Gh. D. Mugur, îndrăgostit de folclor, Popescu Gheorghian, „aventurier” pe cărările munților... Cu ei și cu alți apropiați și-a hrănit Voiculescu bucuriile, succesele. Deci, s-a spus, „Din țara zimbrului” i-a adus premiul Academiei, apoi, înaltul for al scriitorimii, Societatea Scriitorilor Români, l-au primit în anul 1920 membru al ei, cu drepturi și onorurile timpului. Tot în același an, la 6 ianuarie este numit medic al Domeniilor Coroanei
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
la tot pasul. Poate și de organele statului care îl urmăreau și l-au supravegheat tot timpul, îndeaproape... Referitor la manuscrisele sale, informațiile mi se par tot atât de interesante ca și opera. , scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea Ionică, mezinul familiei, tata și-a schimbat total regimul de viață. S-a sihăstrit. Nu mai ieșea decât prin împrejurimile casei, doar cu o plimbare zilnică la Cișmigiu. Fără distracții și
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Eugen Simion. Destinul literar al lui Vasile Voiculescu nu a fost deloc liniar, apreciază revalorificatorii. Se vede aceasta atunci când, postum, a început punerea în pagini a manuscriselor, mai ales a celor recuperate din beciurile securității. Victor Iova în Capul de zimbru, Cartea Românească, 1982, face pertinente trimiteri în acest sens. Este notat și cazul când Ion Voiculescu, încercând să-și apere tatăl, colaborator la Gândirea, de o anumită etichetă pe care i-o puneau unii „teoreticieni” literari care voiau să l
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
etc., cred că ar fi util să menționez aici faptul că Bâladul este legat de V. Voiculescu nu numai prin prezența lui în urbe, ca medic în Primul Război Mondial, prin publicarea aici a volumului său de poezii Din Țara Zimbrului, ci și prin originile soției, doctor Maria Mitescu, ai cărei părinți, colonelul Constantin Mitescu și Mary Colan, hughenotă refugiată, își dorm somnul de veci în Cimitrul Eternitatea din Bârlad. Un amănunt. În afara oricărei flaterii de sine ori a vreunei prezumții
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
etapele elaborării ediției, și doamnei Gabriela Defour - Voiculescu, pentru amabilitatea cu care a răspuns tuturor solicitărilor acelorași. Din nota asupra Ediției se desprinde, ca și din Cuvântul înainte al editoarei, că gruparea textelor s-a făcut cu excepția povestirii Capul de zimbru (1947), pe cele trei categorii - texte epice propriu zise, alcătuind fondul masiv al volumului, texte lirice sau pseudo lirice în proză și o addenda conținând primele încercări literare în proză - publicate postum. Din cronologia vieții și a operei lui Vasile
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Despre activitatea lui literară și culturală, citim: 1916 - Debutul în volum, la vârsta de 32 de ani: Poezii, Editura Poporul, 96 pp., tiraj 600 exemplare, majoritatea dispărând în timpul ocupației germane din locuința sa de la Buftea. 1918 - Apare volumul din Țara Zimbrului și alte poezii, Tipografia C.D. Lupașcu, Bârlad, 104 pp. Războiul l-am făcut ca medic la spital, prilej de poezie patriotică, nu însă prea strigătoare (Gânduri albe, p. 43). La Bârlad am cunoscut pe Vlahuță. Eram zilnic în casa lui
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
G. Tutoveanu, V. Voiculescu, Tudor Pamfile, M. Lungeanu. Colaborează la Revista copiilor și a tinerimii, Luceafărul, Neamul Românesc, Dacia, România, Duminica poporului, Flacăra, Însemnări literare, Ilustrația neamului nostru, Lumina etc. 1920 - Premiul de poezie al Academiei Române pentru volumul Din Țara Zimbrului și alte poezii. Membru al Societății Scriitorilor Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
istorice care au vegheat asupra libertății și prosperității țării, exemplu „Ștefan cel Mare” de Alexandru Vlahuță, ori elogiind lupta oamenilor simpli - a eroilor anonimi care s-au jertfit apărând glia străbună, aspect care constituie tematica volumului de versuri „Din Țara Zimbrului” din creația voiculesciană. Aceeași finalitate a avut editarea unor opere aparținând scriitorilor: Ion Creangă, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Octavian Goga. Academia bârlădeană a insuflat tuturor românilor dorința de libertate și încrederea în realizarea marii uniri
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
literară, iar din punct de vedere al structurii se remarcă patru secvențe care adesea fuzionează. Prima secvență surprinde legătura scriitorului Academiei Vasile Voiculescu când a locuit la Bârlad, dar și după aceea. La Bârlad văd lumina tiparului poeziile „Din Țara Zimbrului” (1918), iar mai apoi cele din „Pârgă” (1921). În legătură cu apariția acestor opere, scriitorul mărturisește: „Datorită lui (lui Vlahuță) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele „Din Țara Zimbrului” și „Pârgă”. Îi plăcuse primul meu volum intitulat „Poezii” și mă zorea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
dar și după aceea. La Bârlad văd lumina tiparului poeziile „Din Țara Zimbrului” (1918), iar mai apoi cele din „Pârgă” (1921). În legătură cu apariția acestor opere, scriitorul mărturisește: „Datorită lui (lui Vlahuță) am scris cele mai multe poezii strânse în volumele „Din Țara Zimbrului” și „Pârgă”. Îi plăcuse primul meu volum intitulat „Poezii” și mă zorea să scriu!” Despre marea prietenie cu autorul romanului „Dan” afirmă: „Așa, mai bine de un an întreg, am avut nespusul noroc să trăiesc nu numai alături, dar chiar
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ocurență și tipicitate necesita intrunirea mai multor exigențe: autoritate, invulnerabilitate, forță, noblețe, spiritualitate înaltă, puritate și tenacitate. Care putea fi semnificantul potrivit? Dar sursa care l-a inspirat? Din păcate, răspunsurile categorice nu se pot formula aici... Bovideu, deci bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
bour, zimbru, taur, buhai, bou, cine știe? Cervideu cerb, căprioară ori țap? Ori poate făpturi fabuloase ca inorogul, țapricornul sau capricornul, în care se pot îngemăna atâtea calități? Zestrea de semnificație e fiecăruia este impresionantă. Bourul(Bos taurus primigenius L), zimbrul (Bison bonasus L.), niște bovidee sălbatice și taurul, buhaiul și boul nu pot fi confundate în plan zoologic, însă în plan mitologic pot implica travestiuri mitologice si contaminări. Taurolatria a dominat sudestul Europei încă din preistorie. Considerând bourul un animal
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
coarne discul solar pe un șarpe încolăcit (Hathor și Apis, mai ales ) sau Pleiadele, iar pe spinare se sprijină stâlpii pământului. Aspectul său teurgic este legat de coarne, simbol al puterii absolute. în heralica Moldovei, capul de bour( contaminat cu zimbrul) amintește de vînătoarea ritualică a lui Dragoș, de descălecat, de intemeierea de către Bogdan, care l-a alungat pe predecesor, păstrând stema cu capul de bour însemnat cu stea în frunte ca pe un trofeu de mare preț. Inorogul (licornul, unicornul
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
scoată din încurcătură. Sau au copiat pe o hârtie transparentă figura poetului. Cu indigoul, cumva. Am și uitat de indigo de când cu xeroxul. Au copiat poza aceea de student la Viena cu părul lins pe spate și cu privirea scrutând zimbrii patriei. Asta îmi evoca mie privirea aia. Io, un antitalent la desen, l-am pictat pe poet undeva în pădure. Și cu un câine în lesă. Un Eminescu puchinos, liliputan, ce-și scotea jigodia la plimbare. A ieșit un scandal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
palat princiar, ci de o veche, frumoasă casă boierească, care, înainte de a fi aparținut principelui D. Sturdza, a fost proprietatea lui Vasile Adamache, unul din marii donatori ai Academiei Române. (Foto-Regal) Pag. 115. Piesă ornamentală în pământ ars, înfățișând capul de Zimbru al Moldovei, care a făcut parte din clădirea veche a bisericii Trei Ierarhi. (Foto-Regal) Pag. 118. Fragment din aspectul total al bisericii Trei Ierarhi. După o fotografie artistică luată de Casa Nestor Heck, cu ocazia unei vizite la Iași a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
un pas înainte, are o criză de isterie (din care se disting două cuvinte : logofete Toma), după care, foarte liniștit, de parcă nu și-ar fi pierdut mințile cu un minut în urmă, face un pas înapoi. Mai există și cîțiva zimbri (vii), cîțiva mistreți (morți : ceva îmi spune că nu s-a suferit de foame la filmarea asta) și cîțiva (frați) Jderi (cu misiunea de a trage cît mai mult de timp pînă la bătălia aia nenorocită), dar mult mai important
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lupta de eliberare națională dusă de patrioții români după înăbușirea revoluției de la 1848. Întors în țară, la Iași, în 1851, Alecu Russo funcționează un timp ca avocat. Participă, în ultimii ani ai vieții, la lupta pentru Unire, colaborând intens la Zimbrul, România literară, Steaua Dunării ș.a. Viața sa agitată, lipsită de mijloace materiale, l-a împiedicat să se ocupe mult de literatură. Alecu Russo a murit la 5 februarie 1859, la Iași, înainte de a-și fi putut termina operele și de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
evoluția restului naturii, o tărăgănare și o trândăveală care au permis Înainte de toate formarea unui Homo poeticus - fără de care sapiens n-ar fi putut evolua. Auzi! „Lupta pentru supraviețuire!“ Blestemul bătăliei și al trudei readuce omul Înapoi la starea de zimbru, la obsesia de nebun a sălbăticiunii care mormăie disperată În căutarea hranei. Tu și cu mine am observat deseori licărirea de obsedat din ochii unei gospodine care-și face planuri În timp ce Își plimbă privirea peste alimentele dintr-o băcănie sau
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
schimbarea lentă a culorilor care se topesc în noapte. Strada, neumblat albă, pustie. Ninsoarea se cerne spornică, este ora la care încep să se aprindă luminile, este oră tainică. Trece, lent, mașină. Mi se pare curios că nu trece un zimbru, atât c ciudată pare noaptea asta, ca o noapte din alt veac. * Viața, care mi se pare deseori monotonă, poate deveni de-a dreptul surprinzătoare după modul în care își aranjează mozaicul întâmplărilor. Trebuie doar să fii atent la film
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
austriacă ce se permanentizează în ținutul Cernăuți și Suceava. Astăzi, Bucovina oferă „un peisaj răcoros, cu forme largi, lăsându-ți impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îți pare că auzi încă tropotul zimbrilor. Tot ținutul răsună de izvoare [...]. Munții întregi picură și cântă. Un abur ușor învăluie cuprinsul într-o lumină de vis, ca și cum l-ai privi într-un opal. Chiar pe un cer senin, contururile sunt estompate în linii ca
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
psalomi să urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]