1,189 matches
-
că nu știu C-ai înviat din morți, sau ca puterea-mi a uitat Că dorm aici în somn firáv. Mi-aduc aminte bine Ziua, 85 Ziua de groază și oroare... Cînd bătălia părăsind-o-n fugă, tu precum corbu-n zori Zburînd, acolo desfăcînd întins unde nicicînd întins nu existase, Tras-ai toți fiii lui Beula în groaznicu-ți vîrtej, urmîndu-ți Jos pe dealurile lui Beula Învolburatul 123 Spirit. Toți fiii mei 90 Au stat în jurul meu la nicovala, unde, iarăși încins
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
obiectivă, cinstită. Cotidian de informații cu un tiraj semnificativ, D. găzduiește în paginile sale știri și rapoarte despre evenimente culturale, fără a le acorda însă o poziție privilegiată și fără a comenta extins pe marginea lor. În articolul Amurg și zori din primul număr, Al. Vlahuță crede că în condițiile împlinirii idealului național „înaintea noastră mijesc zorii zilei pe-o lume nouă”. I. Al. Brătescu-Voinești se referă la triumful democrației prin acordarea votului universal, la semnificația actului unirii Transilvaniei cu România
DACIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286645_a_287974]
-
j. Olt), poet și prozator. Cei care l-au cunoscut pe C., fiu al Eufrosinei și al lui Dumitru Constantinescu, meșter plăpumar, și-l amintesc, impresionați de tragicul lui sfârșit, ca pe un om timid, cu secrete ardori, parcă mereu zorit de obscura alarmă a unui presentiment. După terminarea claselor primare, învață timp de trei ani la Gimnaziul „Frații Buzești” din Craiova; clasa a patra o urmează la Iași, la Liceul Național. Întors acasă, este înscris la Liceul „Carol I”, după
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
BOMILKAR Eu n-am fost încă în stare să rămân prudent ca tine, PSAMIS Deci femeile te costă mult? BOMILKAR Aproape totul. PSAMIS Mâncăcioasele sirene din Cartago, cred și eu, Însă Lais e la altă înălțime, scumpul meu. BOMILKAR O zorești cu stăruință? PSAMIS Cât se poate. Însă cred Că lipsindu-i favoritul, numai eu o să-i succed; Și fiindcă el voiește chiar de astăzi ca să plece A ei inimă desigur va-nceta să fie rece. Să-mi zici prost de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
16; Lucian Alexiu, „Schițe iconografice”, O, 1973, 11; Constantin Hârlav, „Guernica”, AST, 1975, 3; Lit. rom. cont., I, 488-489; Regman, Noi explorări, 174-181; M.N. Rusu, Darie Magheru, AST, 1985, 10; A.I. Brumaru, Darie Magheru, scriitor național, AST, 1995, 2-3; George Zori, Tragicul Domn al Poeziei, AST, 1995, 2-3; Mihaela Malea Stroe, Al patrulea perete, AST, 1995, 2-3; Corneliu Merlău, Conștiința de sine a scriitorului, AST, 1995, 2-3; Munteanu, Jurnal, VI, 185-190; Grigore Cojan, Amintiri cu scriitori brașoveni, I, Brașov, 2000, 94-103
MAGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287956_a_289285]
-
trecutul Braziliei sau din celelalte mari orașe ale țări, Săo Paulo, Săo Salvador și Rio de Janeiro. Ca pentru a accentua acest lucru, Kubitschek Își numea reședința din capitală Palatul Zorilor. „Ce altceva va reprezenta Brasília”, Întreba el, „dacă nu zorii unei noi zile pentru Brazilia?”. Asemenea Sankt Petersburg-ului lui Petru cel Mare, Brasília urma să fie un oraș exemplar, un centru care să transforme din toate punctele de vedere existența locuitorilor săi: de la obiceiurile personale și modul de organizare a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1983-1990), director al Studioului de Radio și Televiziune Iași (1990-1994), director și realizator de emisiuni la Studioul de Televiziune Iași (1994- 1997), iar din 2001 ca secretar al Asociației Scriitorilor din Iași. În 2003 intră în diplomație. Debutează publicistic în „Zori noi” din Suceava (1961), sub pseudonimul Grigore Spiru, iar prima povestire îi apare în „Cronica” (1970). Cea dintâi carte este Năvod pentru scrumbii albastre (1972). Colaborează la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Contrapunct” ș.a. Perspectiva reporterului și a
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
la Centrul de Radioficare Sibiu (1964-1968), șef al secției de cultură la ziarul „Tribuna Sibiului” (1968-1973), șef al rubricii literare la revista „Astra”(1973-1989). Între 1990 și 1992 a fost deputat în Parlamentul României. A debutat în 1952 la ziarul „Zori noi” și editorial, în 1976, cu volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu articole de critică literară și de artă la „Transilvania”, „Astra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, precum și la numeroase volume colective. I. practică o critică
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
trei vagabonzi” - mama și copiii - joacă pe la porți „împiedicați în zdrențe” (Artiști). Goale ca „niște șopârle”, paparudele cheamă cu dansul lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Dragoș Vodă” din localitatea natală (1941-1949) și face studii universitare de filologie la Cluj (1949-1953). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Vama, în județul Suceava (1953-1954), și la Câmpulung Moldovenesc (din 1954 până la pensionare). Debutează în cotidianul „Zori noi” din Suceava (1957), ulterior colaborând la „Cronica”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista muzeelor”, „Zori noi”, „Steaua” ș. a. Preocupat de valorizarea patrimoniului cultural local, J. culege și tipărește folclor poetic din zona Suceava, mai importantă fiind colecția De sub
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
profesor de limba și literatura română la Vama, în județul Suceava (1953-1954), și la Câmpulung Moldovenesc (din 1954 până la pensionare). Debutează în cotidianul „Zori noi” din Suceava (1957), ulterior colaborând la „Cronica”, „Iașul literar”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista muzeelor”, „Zori noi”, „Steaua” ș. a. Preocupat de valorizarea patrimoniului cultural local, J. culege și tipărește folclor poetic din zona Suceava, mai importantă fiind colecția De sub muntele Rarău (1971), care vădește „o experiență acumulată și utilizată critic” (George Muntean). Alte culegeri, Bucurie, mândră
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
culturale”, „Anuarul Muzeului Județean Suceava”, 1979-1980; Dumitru Radu Popa, Monografie culturală, TBR, 1979, 163; Ion Beldeanu, „Dornă, Dornă, vad cu dor”, CRC, 1983, 48; Nae Antonescu, „Eminescu și patrimoniul popular”, CRC, 1985, 48; N. Cârlan, „M. Eminescu. Prieteni și contemporani”, „Zori noi”, 1987, 11596; Ioan Holban, Despre „prieteniile” lui Eminescu, CRC, 1987, 3; Nicolae Manolescu, Poeți de altădată din Câmpulung Moldovenesc, RL, 1995, 40; Cornel Cotuțiu, „Câmpulung Moldovenesc. Istoric-cultural-turistic”, „Minerva” (Bistrița), 1995, 48-49; Mircea A. Diaconu, Vitalitatea „localismului creator”, „Crai nou
JUCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287677_a_289006]
-
Repere bibliografice: Florin Faifer, „Prințul nisipurilor”, „Flacăra Iașului”, 1969, 41; Val Condurache, „Visând la California”, CL, 1977, 3; Florin Faifer, „Visând la California”, „Flacăra Iașului”, 1977, 42; V. Codrescu, „Visând la California”, CL, 1977, 11; Ion Beldeanu, „Visând la California”, „Zori noi”, 1977, 35; Ion Beldeanu, „Audiență de noapte”, „Zori noi”, 1983, 40. P.C.
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
41; Val Condurache, „Visând la California”, CL, 1977, 3; Florin Faifer, „Visând la California”, „Flacăra Iașului”, 1977, 42; V. Codrescu, „Visând la California”, CL, 1977, 11; Ion Beldeanu, „Visând la California”, „Zori noi”, 1977, 35; Ion Beldeanu, „Audiență de noapte”, „Zori noi”, 1983, 40. P.C.
FILIP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286996_a_288325]
-
Iași (1998), cu teza Constante stilistice și semnificații arhaice în „Miorița”. Editează, la Câmpulung Moldovenesc, împreună cu un grup de profesori, „Miorița”, revistă de cultură folclorică (1991-1996). Din 1990 este redactor la „Bucovina literară”. A debutat cu o poezie în ziarul „Zori noi” din Suceava (1968) și editorial, cu volumul de versuri Răboj, apărut în 1976. Două sunt temele de studiu preferate de F.: biografia lui Mihai Eminescu și balada Miorița. El afirmă că data reală a venirii pe lume a poetului
FILIPCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287001_a_288330]
-
fi fost totuși o recomandare solidă pentru admiterea tânărului la Facultatea de Filologie din București și îndeosebi la Școala de Literatură „M. Eminescu”, frecventată timp de doi ani (1950-1952). După obținerea licenței în 1954, F. lucrează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava, până în 1958, când, se pare, i se interzice să mai publice. Între 1961 și 1971 este metodist și apoi director la Școala Populară de Artă. În răstimp are loc debutul său editorial cu romanul Amar (1963), distins
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
dintr-un vis că mănăstirea nu poate fi înălțată decât cu prețul vieții uneia dintre soțiile sau surorile meșterilor. Toți se leagă cu jurământ să împlinească jertfa, dar singurul care nu trădează taina este Manole. În ziua sortită soția sa zorește spre locul blestemat. Deznădăjduit, Manole imploră sprijinul puterii cerești. Piedici de tot felul o fac pe Caplea să întârzie, dar nu reușesc s-o întoarcă din drum. Și, astfel, zidarii dau curs jurământului. Meșterul însuși participă la săvârșirea crudului ritual
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
A transpus, de asemenea, în ucraineană poezii de Mihai Eminescu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu și proză de Ion Creangă, Geo Bogza, popularizând, prin traduceri și studii publicate în revistele literare din Ucraina, literatura română. Scrie la șaptesprezece ani în ziarul „Zori noi” din Suceava, dar adevăratul său debut are loc mai târziu, în 1963, când publică în revista „Luceafărul” povestirea Roata. Cea dintâi carte, culegerea de povestiri Sâmbăta morților, îi apare în 1968. Predilecția autorului pentru proza scurtă se relevă de la
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
apoi, pensionar, se consacră în întregime literaturii. De-a lungul vremii, în afară de ceea ce a scris în gazetele la care lucra, H. a colaborat cu proză, articole, eseuri etc. la „Viața românească”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Ateneu”, „Viața militară”, „Apărarea patriei”, „Teatru”, „Zori noi”, „Clopotul”, „Flacăra”, „Flacăra Iașului”, „Urzica”, „Țara” ș. a. Primul roman al lui H., Cer cuvântul, era recomandat de Marin Preda ca o „carte matură, plină de fapte și încărcată de surprize care fac lectura pasionantă” , ca un roman „smuls din
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
de ani, București, 1973; Cer cuvântul, București, 1977; Drumul Cavalerilor, I, București, 1983; Drumul Cavalerilor, I-III, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Epicul documentar, LCF, 1977, 25; Alex. Ștefănescu, Proza mediului muncitoresc, RL, 1977, 28; Constantin Blănaru, „Cer cuvântul”, „Zori noi” (Suceava), 1977, 17 iulie; Cornel Ungureanu, Prozatori tineri, O, 1977, 30; Laurențiu Ulici, Romanul unui reportaj, RL, 1977, 33; Eugen Simion, O posibilă carte de moravuri, LCF, 1977, 51; George Genoiu, Restituiri și premiere absolute, CNT, 1979, 31; Constantin
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
doilea război mondial, experiență ce transpare în plachetele Cartea stihurilor (1942) și Carte de cruciat (1943). Scrie frecvent la „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Credința” ș.a. După 1944 dispare o vreme din viața literară, pentru a reapărea în 1947 la „Zori noi”. Se pare că ulterior a fost și închis pe motive politice. Stabilit la Rădăuți, unde este muzeograf și funcționar la o bancă, izbutește să publice, sub un nou pseudonim, Teofil Dumbrăveanu, o suită de cărți pentru copii - Semăn flori
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
1934, 5; Ionescu, Război, II, 127-129; Agatha Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822, Ist. lit. (1982), 906; Predescu, Encicl., 738; Perpessicius, Opere, VIII, 70-84; Grațian Juncan, Un traducător uitat al lui Baudelaire: poetul Nicolae Roșca, „Zori noi”, 1968, 6 466; Satco-Pânzar, Dicționar, 195-196. G.B.
ROSCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289371_a_290700]
-
Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969).Un timp tehnician pe un șantier la Ocna Mureș, magaziner la un sanatoriu TBC, inspector la ADAS, se statornicește ca redactor la diverse ziare din Botoșani și Suceava. Debutează în suplimentul literar al ziarului sucevean „Zori noi” (1957), continuând să publice reportaje, schițe și povestiri în presa locală. Între 1977 și 1986 se retrage undeva în munți, pentru a se dedica scrisului. În 1992 fondează Liga Legendelor Lumii - Gnomes’ Land, care are ca obiectiv promovarea copiilor
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
Timișoara, va lucra ca muncitor la Suceava (1963-1965), unde în 1967 va absolvi Liceul „Petru Rareș”. Între 1975 și 1979 va frecventa cursurile Facultății de Ziaristică de la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” din București. Funcționează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava (1965-1989), precum și la „Tinerii revoluției” (1991), „Curierul național”, „Nord Press” (1993-1994). A debutat în 1965, cu versuri, la „Zori noi”, iar după un an îi apar poezii în „Contemporanul”, beneficiind de prezentarea lui Geo Dumitrescu. A mai
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
cursurile Facultății de Ziaristică de la Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu” din București. Funcționează ca redactor la ziarul „Zori noi” din Suceava (1965-1989), precum și la „Tinerii revoluției” (1991), „Curierul național”, „Nord Press” (1993-1994). A debutat în 1965, cu versuri, la „Zori noi”, iar după un an îi apar poezii în „Contemporanul”, beneficiind de prezentarea lui Geo Dumitrescu. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Pagini bucovinene”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Bucovina literară”, „România literară”. Figurează între primii laureați ai Concursului Național de Poezie
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]