6,208 matches
-
ale tale, având în geantă o grenadă cu cuiul tras... nu mi-a fost... să zicem... comod zilele astea... Și, în pofida faptului ca te-ai revoltat - cam la orice - tot m-am adunat de prin locurile în care m-ai împrăștiat și ți-am spus că eu merg mai departe... ceea ce îți spun și acum... la câteva zile... nu mă interesează cât va fi de greu... câtă vreme simt ce simt așa cum simt chiar și după ce te-ai străduit să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ca asta pe care se plimbă speriată șopârla din fața mea până s-a refugiat sub gardul viu de bougainvillea. Și dacă tot nu era să fie concert, puteam să dau artei ce era al artei, hoinărind prin magazinele de antichități, împrăștiate pe toate străzile-scări din Taormina, iar dacă mă abăteam și pe lângă vitrinele cu bijuterii mai puțin antice și rochii deloc din alt secol, se chema că nu întinam cu nimic gestul cultural. Că doar tot după frumos umblam. Așa se
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
250 grame ciuperci. Cojiți și tăiați 2 portocale În felii subțiri și stoarceți altele două. Preîncălziți cuptorul la 180°C. Ungeți cu puțin unt o tavă și așezați În ea feliile de portocală, ciupercile și peștele. Răzuiți pe deasupra vanilie și Împrăștiați 30 grame de unt În tavă. Sărați, piperați, apoi presărați pesmet și pătrunjel. Adăugați smântână, sucul de portocale și coaceți la cuptor 20 de minute. Serviți cu sosul din tavă. Pui la cuptor cu citrice și usturoi Preîncălziți cuptorul la
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
Ca să le ascundă, privise În jur: soldații care se depărtau, mergând spre răscruce, casa incendiată. Deasupra tuturor se Întindeau cerul senin, fără nor, și soarele care Încă nu atinsese Înălțimea incomodă pentru fotografiat și proiecta umbra lui Olvido pe pietricelele Împrăștiate pe șosea, ale căror contururi o deformau. O clipă, Faulques se gândise să fotografieze umbra aceea cu margini imprecise, dar renunțase. Chiar atunci, ea zărise pe jos un caiet rupt și decolorat. Un caiet de școală, cu coperți albastre, câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
poporului nostru și are o evidentă încărcătură psihologică. Uneori, parcă sună mai bine un cuvânt împământenit în echivalențe populare, cum ar fi: „îi tună și i fulgeră”, „îi merge gura ca melița”, „e om destoinic”, „e cu capu-n nori” (împrăștiat), „e zgârie brânză” (zgârcit), „e cu scaun la cap”, „e cap luminat”, „e un pierde vară” (leneș) etc. Cunoașterea și cultivarea limbii noastre creează o sensibilitate sporită față de puterea cuvântului, de subtilitatea lui, și ușurează înțelegerea, îmbogățind chiar și personalitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. [...] Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
direct propoziție subordonată completivă directă Precizați părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele directe din textele de mai jos: (a) "Știi de unde se iau Stelele? Le fac Norii. Când îl mănâncă pe soare, Norii fac fărâmituri și ele se împrăștie pe cer." (Spiridon Vangheli, Stelele) (b) " Nu te cred! Florile sunt slabe. Sunt naive. Se apără și ele cum pot. Se cred grozave cu ghimpii lor... N-am răspuns nimic." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (c) "Craiul Soare, craiul Soare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca și când ar fi vrut să-i spuie ceva în taină, și-l trase la o fereastră mare, pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
aleatoare considerate în jurul valorii medii a acesteia. Ca urmare, putem deduce sau formula următoarele concluzii decizionale cu privire la experimentul descris de această variabilă, care se dovedesc utile în practică. 1) Dacă dispersia este mare, atunci înseamnă că rezultatele experimentului sunt foarte împrăștiate față de media acestora și, ca urmare, riscul de a lua anumite decizii pe baza valorii medii este mare (riscul este cu atât mai mare cu cât dispersia este mai mare). 2) Dacă dispersia este mică, atunci înseamnă că rezultatele experimentului
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
extrase de cititor dintr-o îngrămădire de locuri comune, de evocări și de „sacre” peisaje, pline de „roua” străbunilor, unde poetul aduce ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
ploaie de scurtă durată ce apare cînd aerul este foarte cald și răcorește atmosfera, negură, furtună și boresă cu sensul de mireasă(cea care răcorește sufletul). În eme-gi cuvîntul bu-ra are sensul de a uda repede, a încețoșa, a se împrăștia, ceea ce dovedește că termenul a fost preluat de greci de la pelasgii pe care i-au găsit în tot Peloponesul, veniți în timpurile vechi din nordul Dunării, un ținut friguros pentru ei. Emeșii(sumerienii) au numit Tigrul, Bura-nun cu sensul de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
î.e.n. fiind primul popor din lume care am prelucrat acest metal, activitate specifică faimo- șilor cabiri! Informațiile de mai sus ne arată că pe plaiurile mioritice a existat o civilizație așezată la vatra ei, cu legi stabile care s-au împrăștiat în lumea grecilor dar și în alte direcții însă memoria colectivă a păstrat originea acestei culturi în munții Carpați sau Caucazul de la nord de Istru. Anacharsis marele înțelept al sciților păstori sau geților de la nord de Istru și unul din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
plin de umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăștiat ca pleava de cînepă peste ținut și am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat) rău și a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și mult spațiu. După un an, când începe să meargă, să se joace singur, are nevoie de mult loc pentru a se desfășura în voie. Mai târziu, își va organiza lucrurile după dorințele sale, va face ordine sau le va împrăștia peste tot, va desena pe pereți, va lipi postere sau propriile desene. Apoi vor apărea în camera biroul și scăunelul, cărțile și biblioteca. Nu există cărți care să-ți răspundă la toate întrebările. Înveți doar prin încercare și greșeală. Secretul
Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
ca de altfel în toate cărțile dvs., ceea ce mă izbește cel mai tare sunt variațiile luminii. Chiar atunci cînd nu există indicații, le simți, le vezi. Și asta corespunde perfect modului în care se conturează povestirea, ca și cum norii s-ar împrăștia puțin cîte puțin. P. Modiano Perioada era, într-adevăr, înnorată, sau mai degrabă încețoșată. Nu ajunsesem încă la majoratul de 21 de ani, trăiam pe margine, eram un fel de pasager clandestin în Paris. Aveam de a face pe atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cuvintelor numerar, bani, servicii, capital, dobânzi; sunt în punctul în care chiar nu mă mai recunosc în toate acestea. Să lăsăm, vă rog, conversația pe o altă zi. Pănă atunci, iată un mic volum intitulat Capital și rentă 48. Va împrăștia poate unele dintre îndoielile dumneavoastră. Aruncați o privire pe el când vă plictisiți. Pentru a-mi alunga plictisul? Cine știe? Cui pe cui se scoate; un plictis alungă un alt plictis; simila similibus... Nu eu decid dacă vedeți în adevărata
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
strâmte! Încălțămintea să nu fie prăfuită, ci curată, lustruită și potrivită cu locul în care te afli. Parfumul trebuie să lase un miros discret. c) Gesturile Tușitul nu este jenant atâta timp cât folosești o batistă sau un șervețel pentru a nu împrăștia microbii către ceilalți. Strănutul poate fi mai puțin zgomotos, dacă vei pune un șervețel sau mâna la nas. Când îți vine să strănuți, întoarce capul într-o parte și nu sufla în fața celui cu care vorbești în acel moment. Scuipatul
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
CONVERSEZI? Astăzi, Mia a mers cu mama ei și cu o bună prietenă de-a mamei la cofetărie. În timp ce ele discutau, fetița și-a pierdut răbdarea. A început să se joace cu fața de masă, a mototolit șervețelul și a împrăștiat resturile de prăjitură pe masă. Doar-doar îi va atrage mamei atenția. Stai liniștită, Mia! Nu e frumos ce faci! Dar, mamă, vreau să mă joc. Nu e corect să întrerupi conversația a două persoane. Dar mă plictisesc! Ce să fac
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
de machiaj sau lac de unghii. deranjează Când vine vorba de pauza de masă o respectă. Nu mănâncă alimente cu miros înțepător si sa respecte regulile stabilite, totul poate fi foarte Își păstrează curățenia la bancă și nu-și colega împrăștiind toate rechizitele. și gumă de mestecat, mai ales în timpul orelor. Mia a observat ce rău e atunci când copiii vor să răspundă toți odată. Nu e politicos nici față de doamna. Ce trebuie să facă atunci? Realizează și tu, împreună cu colegii tăi
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
entuziasmați că vor petrece trei zile minunate. Acum are ocazia să vadă cine nu aplică regulile studiate. E foarte curioasă dacă unii colegi vor face iarăși gălăgie ca anul trecut, dacă vor lăsa ambalajele alimentelor pe care le-au mâncat împrăștiate prin tot autobuzul sau dacă se vor mai îmbulzi la intrarea în muzeu. Atunci când mergi într-o excursie trebuie să respecți anumite reguli: Nu sta supărat și nu fi mofturos! Nimănui nu-i plac oamenii fără chef de distracție, mai
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
ceva pentru specialiști și pentru publicațiile lor, dar nu și pentru disciplina relațiilor internaționale în general. Această fragmentare a standardelor disciplinare străbate realismul. Dacă în timpul disputei paradigmelor realismul era un concurent (mai mult sau mai puțin) coerent, el s-a împrăștiat în timpul cotiturii metateoretice. În vreme ce ideile realiste sînt încă vii și influente, realismul ca abordare comprehensivă s-a pierdut. 13. Realismul la răscruce Școala realismului reunea cîndva metode divergente de cercetare în cadrul unei singure discipline. Acum, într-un mod asemănător, profesionalizarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înverzea, cât ochilor, preste tot, tot o tablă de zmaragd meree a fi se părea, în carile tot chipul de flori, din fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia, și când zepfirul, vântul despre apus, aburea, tot feliu de bună și dulce mirosală de pre flori scornea... Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o mare fineță de tonuri este desenul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poporaniștilor. C. Stere, admirator al lui Coșbuc și al lui Goga, lămurea că nu voia utopii, dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în partea inedită din Inscripții e tot în direcția evocării sufletului naturii moarte, ca în Umbra camerelor: Sunt camere de-acelea ce sunt pline În draperia mobilelor grele De noi, și-n care sufletele noastre De pulberea nostalgicelor vise, Se-mprăștie tăcute și senine Și-n galbenul masivelor perdele Și se deschid ca florile prin glastre, De-a pururea ușor întredeschise, În mijlocul tăcerii lor depline. Ne risipim ca niște vechi dantele. Apare la N. Davidescu poezia plictisului duminical (Eternă duminecă) și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1925-1926), „Neamul românesc pentru popor” (1910-1916 și intermitent în perioada interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]