12,426 matches
-
că sunt capabil să pun la încercare și să dovedesc în mod absolut că mintea unui tânăr dă naștere unei năluciri mincinoase ori, dimpotrivă, unui vlăstar adevărat 20. Căci am și acest lucru în comun cu moașele: sunt sterp de înțelepciune; iar lucrul pentru care mulți m-au vorbit deja de rău: că le pun altora întrebări, dar eu însumi nu clarific niciodată nimic, din pricină că nu am nici o urmă de înțelepciune, este o mustrare dreaptă. Or, cauza acestui lucru este următoarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și acest lucru în comun cu moașele: sunt sterp de înțelepciune; iar lucrul pentru care mulți m-au vorbit deja de rău: că le pun altora întrebări, dar eu însumi nu clarific niciodată nimic, din pricină că nu am nici o urmă de înțelepciune, este o mustrare dreaptă. Or, cauza acestui lucru este următoarea: Divinitatea mă silește să-i moșesc pe alții; să dau naștere însă m-a împiedicat. Așa se face că eu însumi nu sunt câtuși de puțin înțelept și nu am
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stabiliment propriu 6. Ca instituție, Akademia nu seamănă deloc cu Gymnasionul isocratic. Nu era o societate comercială (un „SRL”, cum spunem astăzi ironizând false universități particulare!), precum unele școli antice de retorică, ci aproape o sectă, pasionată de adevăr și înțelepciune, ai cărei membri se simțeau strâns uniți prin legături afective și prin prietenie, adesea erotică, între ei înșiși și între ei și maestru. De fapt era o thiasos (qíaso" = „asociație religioasă”), o confesiune consacrată cultului Muzelor 7. Akademia era un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărat” (alhvqestaton = „adevărul superlativ, adevărul heliologic”). În conformitate cu „mitul peșterii”, cei care se mulțumesc doar cu „studii propedeutice”, precum cele literare, retorice, matematice, astronomice, medicale etc., nu parvin decât la o cunoaștere mediocră, speologică. Doar studiul adâncit al filosofiei permite „marea înțelepciune”, „cunoașterea solară”. 19. Mitul lui androguno" la Platon, Banchetul, 189d-192a (vezi mai ales ediția îngrijită de P. Creția, Humanitas, București, 2006). 20. apaideusia - cuvânt compus din a-privativum și paideia - desemnează atât starea de „nedesăvârșire”, cât și „ignoranța”, „prostia”, „lipsa de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
hermeneutica alegorică - subtilă metodă de decriptare a sensurilor și semnificațiilor mitice (pe care exegeții creștini o vor împrumuta, mai târziu, pentru a dezvălui sensurile ascunse în textul Sfintei Scripturi). Învățăceii eleniști învățau, de exemplu, că Ulise este un simbol de înțelepciune, că Penelopa este un simbol de fidelitate, că Odiseea este o parabolă a destinului ciclic, a predestinării soartei. Această interpretare a fost preluată de filosofii latini, dând naștere expresiei curriculum vitae - și, iată, o folosim și noi pentru a clarifica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în urbe Ravennae/ Hospes hians aderam nocte dieque tibi/ Quos mihi tu libros quae nomine doete sonabas. Ceea ce s-ar putea tălmăci astfel: „Locuitor al Ravenei/ vecin și oaspete fiindu-ți Parthenie/ Cărțile ale căror nume tu le rosteai/ cu înțelepciune, eu le sorbeam”. 24. Parthenius trebuie să fi fost un coleg mai mare și prieten al lui Aratos (vide supra). Este cvasinecunoscut. Este amintit de L.M. Hartmann (Geschichte Italiens im Mittelalter, Leipzig, 1900, vol. I, p. 190), care indică și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vacantes, in illius heremi deambulacris tamquam in suis gymnasins, exerceantur? („La cei vechi, bărbați vestiți ai acestui secol, obosiți de truda treburilor lor, se refugiau în filosofie ca în propria casă. Cu cât se îndreaptă mai bine spre strădaniile acestei înțelepciuni extrem de limpezi și cu cât se retrag mai cu multă măreție spre libertatea pustietăților și spre tainele deșerturilor, astfel încât să aibă timp numai pentru filosofie, să se exerseze în locurile de plimbare ale acelei pustnicii ca în propriile lor gimnazii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute între poleis-urile spațiului egeic și chiar o schismă perenă între democratica Atena și aristocratica Sparta. Dar archaia paideia, diaspora paideutică pitagoreică, înțelepciunea căutată de philosophoi, credința în posibilitatea athanasiei și virtuțile principiului meléte thanatou, dar mai ales marea sinteză enkyklios paideia au fost îmbrățișate de toate cetățile în mod unitar. Unitatea culturală elenistă a devenit aproape „globală” din moment ce ea era semnul distinctiv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și s-au structurat într-o Biserică Protestantă care, până la urmă, s-a separat de Papalitate. În acest climat primejdios au existat însă și voci lucide care militau pentru stingerea conflictelor și construirea unei lumi mai bune, o lume a înțelepciunii, a liniștii și a consensului. Erau, de regulă, „voci raționale” care pledau pentru „îndreptarea lucrurilor omenești” prin reforme înțelepte în plan politic, religios și educativ. Erau așa-zișii „iluminați”... În această atmosferă irespirabilă și primejdioasă s-a manifestat geniul celui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
militară, economică etc. - ce nu părea să aibă nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației”, avertizând că aceasta este singura alternativă a Europei, prăbușită într-o autoflagelare de proporții fără precedent. A numit această soluție pansophia, „înțelepciune universală”, corelând-o în chip explicit cu antica paideia. Nu era o reîntoarcere la trecut, ci o soluție adaptată vremii și viitorimii în pericol. A fost influențat profund în această trudă de marile mișcări spirituale și politice ale vremii: mișcarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru ca nimeni să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și tenebroase, Rosenkreutz ne relatează că a găsit în străfundul cavernelor un soare artificial, o lumină extraordinară produsă de mari rubine care făceau vizibile inscripțiile și imaginile pline de înțelepciune ale adâncurilor. Reformei educaționale și politice pare a-i fi dedicată „ziua a șasea”. Rosenkreutz, însoțit de alți „alchimiști”, trudește din greu la cuptoare, retorte și aparate pentru a „recrea viața”; până la urmă reușesc și „noua viață” ia forma unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe povârnișul cunoașterii universale; există însă Revelatio - care lămurește până la urmă totul, de la cele vizibile până la cele mai ascunse. A treia carte, aflată în cumpătul „genezei”, este Pansophia. Ea este cheia „Facerii”. Pansophia sapientia universalis est - decretează Comenius. „Pansofia este înțelepciunea universală.” Se gândește, desigur, la acel l’uomo universale al lui Pico della Mirandola. Viziunea boemianului o depășește însă pe aceea a florentinului. El ignoră în chip voit celălalt calificativ, l’uomo unico. Cehul se gândește la „toți” oamenii, nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea, voința și aptitudinea practică. La acestea se adaugă faptul că arta educației nu este doar o profesie nobilă, ci o misiune cerească, fiind singura capabilă să-l înalțe pe om spre lumea a șasea - mundus moralis, „lumea etică”, a înțelepciunii și a științei de a se conduce pe sine. Știința Eticii și Symbiotica, adică știința conducerii și autoconducerii în viață, sunt marile arte ale Sâmbetei Mari, ale virilității. Lor li se adaugă și arta politicii pe care, de asemenea, numai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
juventutis (18-24 ani); apoi poate începe edificarea morală a personalității în liniștita mundus moralis la schola virilitas, școala virtuților. Lucrurile s-ar putea opri aici, dar Comenius știe că noi lumi se deschid solicitând studii din ce în ce mai înalte. Liniștea deplină și înțelepciunea ce se conduce pe sine (symbiotica), pe alții (scholastica) sau cetatea (politica) se câștigă la schola senii. Dar absolvirea „școlii bătrâneții” este doar șansa de a intra la schola mortis; Dumnezeu îi deschide omului spiritualizat, la „școala bătrâneții”, porțile veșniciei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schola mortis; Dumnezeu îi deschide omului spiritualizat, la „școala bătrâneții”, porțile veșniciei. Dar în mundus aeternus nu pătrund decât cei care au deprins „arta de a muri”. Nu este de ajuns să murim, ci trebuie să învățăm să murim cu înțelepciune. ș...ț Trăiește o viață curată și spirituală, eliberată de carnea ta, murind nu numai pentru lume și pentru alții, dar și pentru tine însuți, sălășluind mai mult cu gândul la ceruri decât pe pământ și având legături mai mult
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prelungi în însăși Eternitatea fără sfârșit 30. 9.6. De la curriculumul „iluminat” la curricula „iluministe”tc "9.6. De la curriculumul „iluminat” la curricula „iluministe”" Studiul de caz întreprins în acest capitol nu este o fabulă care furnizează concluzii pline de înțelepciune. Este doar istoria unui eșec, a unei pierderi iremediabile. Așa cum am arătat, curriculumul pansofic nu a fost aplicat, fiind condamnat la uitare, azvârlit în râul Lethe de către un luntraș Caron care, în epocă, s-a numit fie Societatea Regală, fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
understanding. Pare să fi explicat acest lucru în 1990, când a susținut că „înțelegerea încorporează mintea și inima” (understanding incorporates mind and heart) și a dat un exemplu sugestiv, confesându-se: „Eu am scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat curriculumul. Au existat și teoreticieni britanici care au fost influențați de cei americani și au încercat să-i imite. Este cazul lui H. Hirst, care a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politicile educaționale ale Comunității Europene. Tânărul de astăzi este pregătit pentru o realitate moartă, cândva organizată, fermă, certă; dar el se pomenește azvârlit într-o altfel de realitate - una „lunecoasă ca apa”, îndoielnică și aproximativă, realitatea halucinantă în care nici o înțelepciune „modernă” și nici o regulă „clasică” învățată la școală nu funcționează. Creierul tânărului pregătit astfel are parte de o năucire programată instituționalizat, pe care încearcă, dar nu știe cum să o refuze. I se inculcă, dar nu pricepe ideea vagă că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cât și incertitudinile în care s-au împotmolit științele, intrând și ea în febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este vorba despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al expresiei. Și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis cathesihastic. Și zeii vor fi iarăși uimiți de înțelepciunea oamenilor... Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Găsim la I. Prigogine și I. Stengers (La Nouvelle alliance. Métamorphose de la science, Gallimard, Paris, 1979; trad. rom.: Noua alianță. Metamorfoza științei, Editura Politică, București, 1984) acest text relevant: „Ceasornicul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nota 57). 62. Patti Lather s-a dovedit a fi una dintre cele mai conservatoare „personalități de stânga” din Statele Unite. În plină epocă de prăbușire a comunismului, când „noua gândire” gorbaciovistă se afirma pe plan mondial, ea mai credea în „înțelepciunea lui Marx”. Vezi: „Research as Praxis”, Harvard Educational Review, 56 (3), 1986, pp. 257-277; „Issues and Validity in Openly Ideological Research: Between a Rock and a Hard Place”, Interchange, 17 (4), 1986, pp. 63-84. 63. J. Goodman, Elementary Schooling for
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderni care au transformat nonconformismul în metodă. În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumuluitc "Gânduri despre designul curricular ultramodern și teoria generală a curriculumului" Și totuși, cum va arăta curriculumul viitorului? O anumită înțelepciune perpetuă a civilizației noastre ne spune că mai întotdeauna ne învârtim în cerc - fie că este „cercul destinului” ilustrat cândva de Homer, fie că e „cercul hermeneutic” al înțelegerii asupra căruia stăruie înțelepții contemporani. Pare o fatalitate care ține de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al înțelegerii asupra căruia stăruie înțelepții contemporani. Pare o fatalitate care ține de esența însăși a speciei noastre ca ființă întrebătoare. Ori de câte ori simțim că ne-am rătăcit în jungla inextricabilă a ființei și că am pierdut sensul călătoriei prin lume, înțelepciunea universală ne îndeamnă să revenim în punctul de unde am plecat. Ne este dat să procedăm astfel. Când problema cu care te confrunți pare să nu mai aibă soluție, te întorci asupra enunțului și-l recitești cu grijă dintr-o altă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în nici o împrejurare să nu fie mut. În sfârșit, să acționeze rațional, nu la întâmplare, față de lucruri și față de Dumnezeu, astfel ca în nici o împrejurare să nu se abată de la scopul fericirii sale ș...ț1. Cititorul ce n-a uitat înțelepciunea lui Comenius știe că textul mai sus citat nu este decât preambulul unui proiect curricular grandios pe care l-a descris, cu minuție hiperrațională, până la ultimele detalii: Pampaedia. Nu vom supune exegezei aici o operă atât de vestită și nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paideutes, centaurul Chiron, și-a dăruit nemurirea magistrală, lipsită de orice cusur, lotrului Prometeu și s-a dus pe râul Lethe, lăsându-ne pe noi, învățăceii săi, să ne oblojim singuri boala cea grea a apaideusiei. Dar strămoșii elini, în înțelepciunea lor, poate mâhniți de moartea fabulosului centaur, au mai alcătuit o fabulă, care merită interpretată cum se cuvine. Este povestea lui Ulise Polytropos, un om de rând care a reușit cumva să o păcălească pe însăși nemiloasa Ananke și să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]