7,767 matches
-
care le desemnăm în mod curent drept utilizări, politețe sau mod de viață și care trebuie respectate dacă dorim o bună comunicare. Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face asistența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc." (Lohisse, 2002, p. 154). De asemenea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
curent drept utilizări, politețe sau mod de viață și care trebuie respectate dacă dorim o bună comunicare. Astfel, un conviv care rămâne tăcut la masă face asistența să se simtă prost (regula angajării), o mână întinsă solicită o altă mână întinsă (regula reciprocității), nu vorbim de funie în casa spânzuratului (regula de selectare a temelor), când dorim să trecem înaintea cuiva îi prezentăm, preventiv, scuzele noastre (ritual de compensare) etc." (Lohisse, 2002, p. 154). De asemenea, după cum am arătat supra, inclusiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
puțin bicarbonat. Crema - 200 g zahăr, 1 ou întreg, 3 gălbenușuri, o ceșcuță de ulei, 500 g brânză dulce, o budincă de vanilie și 300 ml de lapte. Toate ingredientele se amestecă și se pun în tavă, apoi peste coca întinsă, se pune crema din brânză și se dă la copt. Când este gata, se scoate și punem deasupra cele trei albușuri bătute spumă cu trei linguri de zahăr și coajă de lămâie. Dăm tava pentru câteva minute la cuptor să
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
4 ouă întregi, 4 linguri de zahăr, 2 linguri de făină și 2 linguri de cacao. Se freacă ouăle cu zahăr, apoi cu făină, cacao și se amestecă. Se dă la cuptor timp de 20-25 de minute, într-o tavă întinsă. Crema - se face bezea din 300 g zahăr și 4 albușuri, care se bat pe baie de aburi, apoi se toarnă fierbinte peste blat, iar după ce s-a răcit îndeajuns, se dă la rece. Glazura - 1 pachet de unt, 150
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
doi ani, cât și anul acesta, în 2013. Există multe alte insule care merită să fie vizitate, ca Po Toi, Tung Lung sau Beaufort. Majoritatea insulelor sunt aglomerări stâncoase mici sau mai mari, unele fără plaje, altele cu plaje chiar întinse, dar nu există curse de feribot pentru ele. Alte 14 insule sunt ocupate de comunități mici de pescari, care pot ajunge la Hong Kong doar cu ambarcațiuni cu motor. Circulația prin Hong Kong se poate face pietonal la nivelul străzilor pe trotuare
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mici terenuri de câteva zeci de metri pătrați, amenajate și irigate pentru cultura unor plante de consum curent, pe care le îngrijeau localnici în ținută de lucru și cu nelipsita pălărie de pai. Plaja din Tung Wan nu este la fel de întinsă ca cea din Stanley Village sau Gold Coast, dar nefiind aglomerată, îți dă senzația de liniște și te bine dispune. Am stat totuși pe ea mai bine de 2 ore, jucându-ne pe nisip, culegând scoici și melci și privind
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
la dezastre pe operatorii nespecialiști, chemați să intervină la copii foarte mici; este din contră, o chirurgie adeseori periculoasă, aproape întotdeauna delicată, o chirurgie necesitând o particulară rapiditate de execuție, o chirurgie al cărui domeniu, în fine, este mult mai întins decât este în chirurgia generală”. Dacă această rapiditate operatorie astăzi nu-și mai are valoarea din trecut în chirurgia generală, mulțumită anesteziei, la copiii mici are mare importanță, înțelegându-se nu o precipitare ci numai o precizie și o simplicitate
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
numire mai cuprindeau, pe lângă privilegiile cunoscute ale Principatelor de la 1774 încoace, înlesniri și ușurări noi. Prin pacea de la Adrianopol, care a pus capăt războiului început la 1828, Rusia a obținut de la turci pentru Principate, pe lângă o autonomie bine definită și întinsă, domnia pământeană pe viață, precum și libertatea comerțului și acea a navigației pe Dunăre și în Marea Neagră. Din complexul acestor fapte istorice, ce nimeni nu le poate tăgădui, căci se află înscrise în textele tratatelor, prietenii Rusiei conchid că: Rusia și-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția otomană, au cutezat să declare că veneau ca prieteni pe teritoriul ei. Astfel, îi văzusem, la sfârșitul veacului trecut, oferind Poloniei prietenia lor vicleană, ocupând ca aliați întinsele ei provincii, până și capitala ei, până și treptele tronului. Dezastrele de la Praga au încununat această oribilă prietenie...” (subl. a.) Războiul nu fu norocos pentru turci, cetățile din Basarabia se predară fără luptă și rușii îi bătură întruna. În același
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru a cumpăra frumosul nume de popor independent; dar când oamenii cei mai devotați țării lor cercetează cu sânge rece și sistemul urmat de Rusia de mai bine de jumătate de secol în privința acestor provincii, precum și proximitatea lor de această întinsă împărăție, și părăsirea în care se pare că le lasă Turcia și nepăsarea indiferentă a Austriei și, în sfârșit, nedumerirea despre dispozițiile Franței și Angliei, în cazul unui proiect de anexiune la împărăția ei, vederat mărturisit de Rusia, acești oameni
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cu grijă și o pune în buzunar. Intră pe peron. Se așază pe un scaun, își scoate vioara din cutia de piele roasă și și-o potrivește pe umărul stâng. Se apleacă, apucă arcușul și-l atinge ușor de corzile întinse. Primele acorduri sunt dizarmonice, degetele caută combinațiile potrivite și recunosc locurile mult prea bătătorite. Bătrânul face o pauză de cinci secunde, apoi începe să cânte. Un cvartet de coarde. Haydn. Bătrânul suplinește cu grație lipsa celorlalte trei viori. La ora
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Tu încerci să te cațări, dar nu reușești. Te ajut puțin, cu degetul arătător de la mâna stângă. Bun. Ai reușit. Acum îmi stai fix pe linia vieții. Mă gândesc cât de penibil o să fiu. O să umblu pe stradă cu palma întinsă. Toată lumea o să creadă că am ieșit la cerșit. Doamne ferește, poate te trezești cu vreo monedă-n cap. Gata. Să ne grăbim. Ies pe ușă și văd lumina zilei, printre gene. În secunda următoare, uit tot ce-am visat. Mă ntorc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
respir. Stau încordat ca o scândură și aștept să termine. Doamna dă semne că va avea foarte curând un orgasm. La un moment dat scoate un țipăt de indian înjunghiat, apoi mâinile binefăcătoare mă lasă în pace. Mai stați puțin întins, să-și facă efectul. Cred că nici n-aș fi în stare să mă ridic. Peste vreo două minute, cu chiu, cu vai, pun jos un picior. Mă îmbrac cu încetinitorul, apoi îmi scot portofelul. Un milion, dumneavoastră beneficiați de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
jumătate. Ca și cum n-ar fi vrut să renunțe la scaunul pe care stătea. E cumva ridicat și așezat, în același timp. A rămas înțepenit într-o stranie genuflexiune, ca și cum l-ar fi lovit brusc o criză de lumbago. Apuc mâna întinsă, o strâng fără violență. E umedă și rece. Îmi desprind mâna, mă așez. Omul se așază și el. Deja vorbește, dar nu mă pot concentra. Simt o nevoie acută să mă spăl pe mâini. Pentru câteva secunde, mă lupt cu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
lor rămâneau praful și amintirea. Huruitul asurzitor al mașinilor mai trezea încă o dată orașul adormit. Lumea privea în tăcere. După plecarea lui, oamenii se retrăgeau în casele lor. A doua zi nu se mai vorbea de bâlci. Orașul de câmpie întinsă, monotonă, redevenea el însuși. Un oraș în care cel mai important eveniment al anului era bâlciul. Dar asta se întâmpla o dată pe an, doar o dată. În restul timpului, de-a lungul unui an întreg, urbea noastră își dormea somnul ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
și de astăzi. Podul de piatră "De s-ar prăbuși în hăuri, apa ar suna nebună, tulburarea ei s-ar înălța până la nori" Într-o seară liniștită de vară, copil fiind, mă aflam pe colina din preajma satului meu de câmpie întinsă și monotonă; priveam spre apus un cer învolburat și roșu. Tata pregătea căruța pentru întoarcerea acasă, o căruță mică, trasă de un cal alb, costeliv. Pământul era nisipos, încât drumul șerpuia la vale anevoios printre butuci de viță de vie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca o mare liniștită după apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără voia lui prin locuri necunoscute de mârțoaga nărăvașă, ferestrele erau oarbe. Înăuntru, nevasta țăranului și copiii lui stăteau în jurul focului, așteptând. Cei mici de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Așteptam înserarea să văd munții din depărtare aureolați de razele soarelui portocaliu. Calul păștea liniștit, tata lucra încovoiat deasupra butucilor de viță de vie. Oare la ce se gândește când lucrează? Eu sunt în tren, merg spre nord. Acolo câmpiile întinse dispar, se văd numai dealuri verzi și munți împăduriți. Vreau să mă urc pe un munte, dar soarele strălucitor mă orbește. Îmi aplec capul mai tare între genunchi. Zarva m-a trezit din visare, trei femei sosiseră lângă noi, una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Dar nu. Când observă că a ajuns la distanțe egale de coastele abrupte ale podișului, nu mai făcu un pas: se întinse cât de lung era pe pătura moale și caldă de paie și spice, cu picioarele răsfirate, cu mâinile întinse, cu ochii ațintiți spre cerul de azur. Simțea prezența a trei lucruri: lanul de grâu, peticul de cer și între ele lungit, nepăsător trupul său. Simțurile se atrofiaseră parcă, doar de auzit mai auzea când, obosit sau prea bucuros de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
reținută de gesturile abia schițate, că de mult timp căuta o anumită carte, de negăsit în biblioteci și librării. Femeia îl invită înăuntru prin mișcarea discretă a brațului, se apropie cu pași siguri de un raft mare și cu mâna întinsă parcurse o linie imaginară peste titlurile cărților așezate în deplină ordine. Se opri o secundă la mijlocul unui rând de unde scoase cu îndemânare un volum frumos legat în coperți groase de culoare maro. Cu cartea în mână, reveni lângă tânărul nerăbdător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
neliniștită, de parcă ar fi căutat ceva dispărut sau uitat de mult într-un colț al încăperii sau într-un colț al memoriei sale afective. Părăsi încăperea obscură a bibliotecii încredințată că bărbatul cu ochi migdalați venise de departe, poate din întinsele stepe ale Asiei, ca să-i aducă, ca un dar nespus, o revelație nouă, tulburătoare... Și de atunci, lângă râul tumultuos, în mica depresiune montană, ea continuă să creadă când înlătura praful depus sau reașeza pe rafturi cărțile, mereu în altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să stau. O priveam drept în ochi, mirat ca un copil, și parcă în urechi îmi răsunau doar frânturi de cuvinte... Mă duc în oraș să mă plimb, am spus într-un târziu, dezmeticindu-mă. Îmi plac orașele de câmpie întinsă, nu mă obosesc. În cele de munte mă simt claustrat. Mătușa a zâmbit indecis, enigmatic, apoi, tăcută, a început să trebăluiască prin casă, ca și cum nu mă mai aflam acolo. La colțul străzii nu se vedea nimeni. În schimb, câinele cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Pentru că nici băieții lui nu veneau la el, se obișnuiseră și ei cu alt mod de viață, în concediu preferau să meargă la munte sau la mare. Prima oră a trecut pe nesimțite, trenul alerga repede pe câmpia albastră și întinsă. Peste trei ore, începu să se plictisească. Ieși pe coridor, privi pe fereastră zăpada sclipitoare. N-avea ce să vadă, încât reveni în compartiment. Acolo se aflau câteva persoane, oameni posomorâți, unii moțăiau, alții priveau absenți pe fereastră, în jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
implică o schimbare în co-prezența personajelor sau modificarea locului / timpului acțiunii Solilocviul - formă a monologului, este un discurs solitar, care pare să fie expansiunea eului, fără destinatar;el corespunde , în oarecare măsură, monologului interior din textul narativ. Tablouri - unități mai întinse și mai vage care aparțin dramaturgiei baroce sau moderne și între care pot să intervină pauze temporale; implică, în general, prezența elementelor vizuale și/ sau istorice. Text dramatic - text redactat în scopul punerii în scenă, al realizării unui spectacol teatral
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
faceți nazuri?" La unul dintre spectacole, în ultimul act, eu trebuia să o aștept pe Grace-Abigaile, să ne ciondănim pe coroană. Eu însă i-o dădeam de bunăvoie, pentru că pe Fenena nu o interesa domnia. și stăteam eu cu mâinile întinse, iar ea ioc! Dirijorul se uită la mine... — ...Nello Santi... — ...eu mă uit la mașiniștii din culise, ei ridică din umeri, mă întorc și eu la Nello, îi ridic din umeri și cade cortina! — Grace se supărase, plecase? — Da, pentru că
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]