6,475 matches
-
includeți atât strategii și obiective, cât și descrieri ale sarcinilor. Capcana nr. 8tc " Capcana nr. 8" Atunci când n-ai Înțeles că „Radio Șanț” este În continuare cel mai puternic mijloc de comunicare În afaceritc " Atunci când n‑ai Înțeles că „Radio Șanț” este În continuare cel mai puternic mijloc de comunicare În afaceri" „E-mailul e rapid, dar mai rapidă e secretara șefului.” Autor anonim „Ați auzit ultimele vești?”, a Întrebat o funcționară de la departamentul de vânzări În timpul pauzei de prânz. „Mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Într-o lume care apelează la tehnologie pentru a-și satisface complexele nevoi de comunicare, rețeaua dintre birouri nu are pereche. Câte sisteme cunoașteți care să existe astăzi În aceeași formă primară ca În vremurile biblice? Informațiile difuzate la „Radio Șanț” Ă sistem neoficial de comunicare ce există În fiecare organizație Ă datează de pe vremea romanilor, când mesajele (noi le spunem acum graffiti) erau scrise pe zidurile antice. Se spun povești și despre rețelele complexe care se formau În lagărele de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
țină legătura. În timpul războiului din Vietnam, când prizonierilor li se interzicea deseori contactul direct, ciocăniturile au luat locul cuvintelor, pe măsură ce soldații descopereau noi metode de a schimba informații. Așadar, nu este de mirare că majoritatea companiilor au un sistem „Radio Șanț” viguros și pe deplin funcțional. În organizațiile mai mari, există mai multe rețele „Radio Șanț” care se intersectează, la fel ca rețelele complexe cu fibră optică. Studiile arată că, având În vedere schimbările majore cu care se confruntă afacerile În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
au luat locul cuvintelor, pe măsură ce soldații descopereau noi metode de a schimba informații. Așadar, nu este de mirare că majoritatea companiilor au un sistem „Radio Șanț” viguros și pe deplin funcțional. În organizațiile mai mari, există mai multe rețele „Radio Șanț” care se intersectează, la fel ca rețelele complexe cu fibră optică. Studiile arată că, având În vedere schimbările majore cu care se confruntă afacerile În prezent, rețelele „Radio Șanț” funcționează la cel mai Înalt nivel Înregistrat vreodată. Cazul rețelei „Radio
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
deplin funcțional. În organizațiile mai mari, există mai multe rețele „Radio Șanț” care se intersectează, la fel ca rețelele complexe cu fibră optică. Studiile arată că, având În vedere schimbările majore cu care se confruntă afacerile În prezent, rețelele „Radio Șanț” funcționează la cel mai Înalt nivel Înregistrat vreodată. Cazul rețelei „Radio Șanț” Deși un prieten al meu o numește GRIPEvine (to gripe Ă „a se plânge”, „a protesta”), rețeaua dintre birouri este un instrument important și folositor pentru acei manageri
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se intersectează, la fel ca rețelele complexe cu fibră optică. Studiile arată că, având În vedere schimbările majore cu care se confruntă afacerile În prezent, rețelele „Radio Șanț” funcționează la cel mai Înalt nivel Înregistrat vreodată. Cazul rețelei „Radio Șanț” Deși un prieten al meu o numește GRIPEvine (to gripe Ă „a se plânge”, „a protesta”), rețeaua dintre birouri este un instrument important și folositor pentru acei manageri care Înțeleg cum și de ce funcționează. Managerii care o folosesc cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pe un rău necesar, ci ca pe un canal firesc de schimb al informațiilor Într-un mediu familiar. Atunci când o companie se confruntă cu o perioadă de incertitudine sau plănuiește schimbări majore În ceea ce privește operațiunile pe care le efectuează, rețeaua „Radio Șanț” poate fi utilizată eficient de către manageri pentru a transmite informații angajaților. Odată transmise, informațiile respective se pot distorsiona, dar studiile arată că rețeaua este, de cele mai multe ori, precisă. Managerii care fac ca rețeaua să funcționeze În folosul lor i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mai repede decât viteza luminii”, spune Joel Deluca, autorul lucrării Political Savvy. „Pentru a face carieră, asigură-te că faci parte din antena care captează informațiile necesare.” Transformarea eșecului În victorie 1. Anticipați nevoia de informații. Rețelele de tip „Radio Șanț” sunt cele mai active În companiile În care nu se comunică În mod regulat cu angajații. În absența informațiilor, angajații Își vor crea altele, proprii. Învățați să anticipați când sunt necesare mai multe informații Ă nu mai puține Ă și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Încercați să stimulați utilizarea formelor de comunicare mai tradiționale. Rețeaua „fără fir” ar trebui să aducă În plus forme de comunicare mai sigure, nu să le Înlocuiască. 5. Fiți atent și ascultați. Managerii eficienți nu subestimează niciodată puterea rețelei „Radio Șanț”. Găsiți-vă surse de Încredere care să vă furnizeze continuu informații. Trebuie să creați pauze sau să vă adunați angajații undeva să ia prânzul. După cum s-a remarcat mai devreme, singurele probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
era la putere, managementul era, de fapt, o dictatură. În prezent, este nevoie de o adevărată diplomație pentru a rezolva lucrurile. Iar aici politicienii din afaceri excelează. Transformarea eșecului În victorie 1. Fiți la curent cu informațiile difuzate la „Radio Șanț”. Deși majoritatea nu au un suport real (multe Întrețin zvonuri cu un scop anume), managerul politic perspicace trebuie să știe ce vorbește electoratul despre el. 2. Construiți rețele interne. Politicienilor le place să le spună „coaliții”. Oricum le-am spune
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite de smalț, cu diverse orientări și plasamente, fiind considerate ca elemente de întărire a zonei pe care se plasează. Ele sunt: - creste cuspidiene - creste intercuspidiene - creste marginale. Crestele cuspidiene sunt de două tipuri: creste principale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulare și orale. Șanțurile ocluzale se împart, la rândul lor, în: șanțuri principale ( Fig. 34), intercuspidiene și șanțuri secundare. Șanțurile intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
intercuspidiene situate la separarea dintre cuspizii vestibulari și cei orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orali, au direcție sagitală mezio-distală și se definesc prin numele de “șanț principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]