7,853 matches
-
lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când susținea că eu n-aș fi progenitura alor mei, ci am fost cumpărat de la țigani. Lacrimile ca lacrimile, dar sufletul mi se umplea de o tristețe sfâșietoare, ce persista mult timp după restabilirea adevărului.“ Având o structură psihică de „fiu“ perpetuu, copilul I. Negoițescu seamănă, într-un sens, cu un alt „fiu“ ilustru, Kafka, așa cum
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându-mi obrajii, când susținea că eu n-aș fi progenitura alor mei, ci am fost cumpărat de la țigani. Lacrimile ca lacrimile, dar sufletul mi se umplea de o tristețe sfâșietoare, ce persista mult timp după restabilirea adevărului și consolările de rigoare. Consolări orale și niciodată sărut sau alint. Tata interzisese astfel de manifestări sentimentale, considerate de dânsul ca
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
7. Istoria "zonei" non aedificandi mai ilustrează un lucru, și anume apetența claselor populare pentru spațiile lipsite de orice reglementare. Zona înconjurată de fortificațiile construite de Thiers între 1841-1843 a fost recucerită progresiv de diferiții marginali (adunători de zdrențe, hoți, țigani). Aceștia au creat "centura neagră", care a devenit în scurt timp o sursă de neliniște pentru burghezi. Dar fortificațiile orașelor au fost dărâmate după Primul Război Mondial, iar populația din această zonă neagră a fost iar evacuată, pentru a permite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Tutovei (Siret și Bârlad), căci "interiorul Colinelor rămâne complet rural" (P.P.); > În feudalismul târziu (secolele 18-19), când în Țările Române au avut loc evenimente social-politice importante ca Reforma lui C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul Unirii, 1859, menționează pentru Colinele Tutovei 296 sate (ca unități administrative stabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
una din cauzele defrișării timpurii a Colinelor Tutovei a fost "roirea" continuă a satelor prin poieniri în masa pădurilor (din josul văilor tot mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mai spre obârșia lor). Noilor așezări li s-au adăugat cătune și slobozii de clăcași și/sau țigani pe teritorii oferite de boieri sau mănăstiri, rezultând acele așezări binare sau ternare atât de caracteristice acestei regiuni (exemplul: Stâncășeni răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
răzeși Stâncășeni țigani; Obârșeni răzeși Obârșeni clăcași Obârșeni lingurari), așezări cu vetre separate (cazul Obârșenilor) sau cu vetre atașate celor răzeșești dar distincte (cazul Stâncășenilor), cu mențiunea că în ultimul timp, prin împuținarea răzeșilor și înlocuirea cu clăcași sau/și țigani, ele au început să se amestece. Din cele prezentate rezultă relațiile strânse ce au existat între istoria populării și istoria pădurii din Colinele Tutovei. Dacă ne referim doar la timpurile moderne (când dispunem de date certe), constatăm că suprafața ocupată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de origine al acestui nume răspândit în toată țara. Structura etnică a locuitorilor satului nu s-a schimbat prea mult în ultimul secol. Dacă în 1930 din cei 475 locuitori 469 erau români, 1 ungur, 1 sârb, 1 bulgar, 1 țigan și 2 evrei, la recensământul din anul 1992 toți cei 162 săteni s-au declarat români, la fel ca și cei 228 cetățeni ai recensământului din 2002, consecință a tendințelor moderne de omogenizare a naționalităților și claselor sociale. * * * Satul Stâncășeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și m-am pregătit cu râvnă și plăcere la Școala Normală de Învățători din Bârlad. Soarta a decis însă altfel. Să revenim acum la satul Stâncășeni... și să nu neglijăm că el mai are o vatră, a pălmașilor clăcași și țigani (ultimii o etnie aparte, onorabilă, veniți sau aduși special pentru muncă pe moșia boierului local Gabunea-Popescu, care le-a oferit loc de casă la poalele moșiei din vecinătatea vetrei răzeșilor, de care îi desparte doar un podeț de la gura unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
la contactul celor două vetre răzășească și boierească căci a militat spre a fi deopotrivă și în deplină egalitate for de iluminare în înfrățire a copiilor din cele două categorii sociale și etnice, distincte până atunci: răzeși și clăcași (români+țigani). Prezența lui în sat a fost benefică pentru toți, el fiind sprijinul de zi cu zi al părinților noștri, căzuți bolnavi de bătrânețe accentuată de lipsa pământului (trecut la stat) noi ceilalți copii, stabiliți în alte localități, fiind "mulțumiți" că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ei bine, eu am fost aceea care i-a propus să se ducă și să găsească o căruță la piață, ca să transporte averea lui Vlad! Tot eu am fost aceea care a coborât în piață și care a găsit un țigan, tocmit ca să transporte obiectele cu căruța lui. Am aflat apoi, de la agent, că tot eu trebuia să plătesc transportul; am scos banii și i-am plătit. De ce oare n-am refuzat să mișc un deget, în loc să-l ajut pe delegatul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
dau seama că m-am comportat exact așa cum calculaseră ei, știind că eram la cheremul lor, prinsă în capcană, și că voi fi grăbită să mă descotorosesc de îngrozitoarea formalitate. Mă revăd și acum urmărind cu privirea, pe geam, căruța țiganului, în care se îndepărtau dulapul, canapeaua și salteaua, peste care era cocoțată vaza chinezească - supraviețuitoare a casei familiale - care fusese adăugată, în ultima clipă, obiectelor confiscate. După condamnarea lui Vlad, am trăit ca o soție de „dispărut“: așa mă prezentam
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
se face că s-a introdus o altă regulă: nu aveam voie să dormim decât cu fața la vizor, purtarea gardienilor a devenit mai brutală și supravegherea permanentă. Printre subofițerii de Securitate care ne torturau, precum și printre gardieni și paznici, erau mulți țigani, iar dintre cei care nu erau, unii păreau străini. Cam o treime dintre plutonieri dădeau impresia de a fi țărani români. Anchetatorul meu principal era un căpitan, dar fusesem anchetat de vreo două ori de un locțiitor al acestuia. Anchetatorul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
condamnat la confiscarea averii și individul acela, ca executor judiciar, făcuse tot ce-i stătea în putință ca să ia jumătatea mea din lucruri. A ales ce-i plăcea lui, ba a obligat-o pe Sanda să plătească și un căruțaș țigan ca să i le transporte. Am aflat și că unul din securiști pusese ochii pe motocicletă și tot se interesa unde era. Toate acestea pentru a putea face formele ca s-o scoată de pe lista oficială și s-o păstreze pentru
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Dumistrăcel identifică două maniere principale de integrare 395: fie prin formula citării paremiologice ("De acolo proverbul: toată lumea să moară, numai Manea să trăiască.", IX, 166; Povestea cântecului: pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
legătură. Aceste curente de migrație temporară s-au declanșat din zonele periferice ale orașelor Botoșani,Huși și din târgurile Lespezi și Tg. Frumos, de unde proveneau treierătorii. Curente de migrație sezonieră de mai mică intensitate se semnalează din Podișul Central Moldovenesc (țigani, lăeși), din zona de contact cu Dealul Mare - Hârlău, din Colinele Tutovei, de pe Valea Siretului. O importanță deosebită o aveau și migrațiile dintre diferitele părți ale Câmpiei Jijiei. Migrațiile sezoniere, prin caracterul lor, n-au dus la formarea unor așezări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și prin case îi juca. Vestitorul: Foaie verde de săcară, S ă ieși, ursule, afară! Țiganul: Foaie verde, baraboi Hai, ursule, înapoi! Vine-o babă-n răsărit C-un colac mare-mpletit; Taie două, dă și nouă, Taie-n trei, dă și lui Andrii, Taie-n patru, dă și lui Marcu. Vestitorul: De jucat am mai juca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o capră jucăușă Stă ascunsă după ușă. Am o capră democrată Desculță și dezbrăcată. Și de-un țigan bățos jucată, Și-n doi joac-a dracului Ca la capu-Satului. Eu cu capra unde-ajung Joc capra din Câmpulung Și degeaba și pe bani La anu' și la mulți ani! Stai o țâră, stai pe loc, Ca să intre alți-n
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi vă urăm la mulți ani, Sănătate, gologani! Jocul ursului Personajele: Ursul, Vestirorul, Țiganul, Doboșul, Draci (doi, trei). Vestitorul intră în casa gospoarului în timp ce restul trupei așteaptă la ușă. Dacă gazdele răspund afirmativ la propunerea vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vestitorului de a prezenta jocul ursului atunci trupa intră în casă, unde se desfășoară spectacolul. Vestitorul: Am venit la dumneavoastră Să ne primiți fața noastră, Dacă bine și voiți Ursul nostru să-l primiți Gazda casei: Da, poftiți în casă! Țiganul: Vin cu ursul din pădure C-amu s-o hrănit de mure; Ș-am venit cu el în sat Să-și câștige de mâncat; De mâncat și-a gâștiga Dacă oamenii i-or da. Joacă, joacă, Niculai Că ți-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]