8,634 matches
-
de Doctor inginer în construcții. Din anul 1990 a fost conducător de doctorat, în specializarea Inginerie Civilă. Între 1991-1992 a fost șeful catedrei de Mecanica construcțiilor. Activitatea didactică a prof. dr. ing. Ștefan Jerca s-a remarcat printr-o deosebită ținută universitară, un înalt nivel științific, o temeinică pregătire profesională care-i permitea să abordeze, cu multă eleganță și rigoare științifică, diferite probleme de specialitate. A condus cu multă competență profesională seminarii și lucrări la disciplinele de Statica, stabilitatea și dinamica
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Societății Academice de Construcții „Anton Șesan“ Iași, membru SACS, SIAC. Prof. univ. dr. ing. Ștefan Jerca a trecut în neființă la 26 mai 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Treime“-Păcurari, Iași. Prin tot ceea ce a realizat, prin ținuta sa morală, a constituit o vie pildă de dăruire și profesionalism pentru studenții și colaboratorii care l-au cunoscut și prețuit. LABA, ELISABETA (1936-2009) MEDIC și PROFESOR Cadru didactic al Facultății de Medicină Dentară, distins și pasionat cercetător, prof. univ.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de specialiști, prof. univ. dr. doc. Emil Luca a trecut în neființă în ziua de 11 iulie 2007 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. LUCA, VASILE (1941-2009) MEDIC și PROFESOR Cadru didactic de elită, recunoscut specialist de înaltă ținută profesională, prof. univ. dr. Vasile Luca a fost un om cu deosebite calități morale, o personalitate marcantă a lumii medicale ieșene. S-a născut la 1 ianuarie 1941, în comuna Itești, județul Bacău, unde a urmat școala primară. A absolvit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
înființare și a susținut-o cu toate puterile, în contactul cu oameni și instituții, în schimbul de idei și opinii, promovate până în ultimele zile de viață. Perfecționistă, devotată, motivată, a transformat SRCC într-o a doua familie, de ale cărei prestigiu, ținută și reușite a fost preocupată în mod exemplar. De aceea s-a bucurat de aprecierea tuturor membrilor SRCC, precum și a celor mai înalte foruri internaționale și personalități în domeniu. A avut încrederea deplină în viitorul științei cosmetice, convingerea că învățământul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
succes, precum Vlad din Baba Hârca, Prințul din Heidelbergul din Sevilla sau Hlestacov din Revizorul lui Gogol. Aurel Munteanu a interpretat peste 100 de roluri, fiind un prim amorez foarte solicitat, atât în comedia de salon, pentru care avea o ținută și un anumit farmec, cât și în roluri de compoziție. Astfel, era cuceritor, în Iluzia fericirii, și convingător, de pildă, în Sonata Kreutzer. Aurel Munteanu a pendulat între Iași și București, dar cred că rolurile carierei sale au fost realizate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
trecut în lumea umbrelor, neașteptat și fulgerător, întrun tragic accident rutier, în ziua de 23 august 2007. A fost înmormântat în Cimitirul „Sfinții Petru și Pavel“ din Iași. NOUR, SMARANDA, DOINA (1942-2009) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOARĂ Cadru didactic de înaltă ținută academică, profesională, pasionată cercetătoare, prof. univ. dr. ing. Doina Smaranda Nour și-a pus amprenta în formarea a peste 40 serii de specialiști în construcții. S-a născut la 30 iunie 1942 în orașul Roman, județul Neamț, unde a urmat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în ziua de 31 martie 2009 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Calitățile remarcabile de profesor, cercetător științific și formator de specialiști și, nu în ultimul rând, calitățile umane de excepție, întreaga formație de intelectual de înaltă ținută o definesc ca pe o personalitate de prestigiu a învățământului superior tehnic și științific din România. NUȚĂ, IOAN (1937-2011) LINGVIST și ISTORIC LITERAR Distins lingvist și istoric literar, prof. dr. Ioan Nuță a fost o prezență de seamă în viața
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
au fost alcătuite după o minuțioasă documentare și o valoroasă experiență didactică. Prof.univ.dr. Neculai Papaghiuc a fost un eminent cadru didactic cu alese calități profesionale, renumit pedagog, un model de dragoste și devotament pentru învățământ, care s-a impus prin ținută și cunoștințe științifice, evidențiindu-se prin dreptate și echitate, dobândind astfel un bine meritat prestigiu. A contribuit la pregătirea și organizarea olimpiadelor și cercurilor studențești, a condus simpozioane matematice pentru studenți. Ca formație științifică inițială, prof.dr. Neculai Papaghiuc a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și Telecomunicații, Electrotehnică ș.a. Prof.univ.dr. Neculai Papaghiuc a trecut la cele veșnice în ziua de 5 noiembrie 2008 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sf. Ap. Petru și Pavel“ din Iași. PAVALACHE, IOAN (1927-2007) DIRIJOR și PROFESOR Muzician de înaltă ținută profesională, profesorul și dirijorul Ioan Pavalache a fost una dintre personalitățile marcante ale vieții muzicale ieșene. S-a născut la 24 iunie 1927, la Chișinău, Republica Moldova. A studiat la Seminarul „Gavriil BănulescuBodoni” din Chișinău (1938-1944) și la Seminarul Teologic din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Regularizări de râuri și gospodărirea apelor, Stabilizarea versanților, Protecția și conservarea solului, Amenajarea complexă a bazinelor hidrografice, Sisteme Informaționale Geografice, Apărare împotriva inundațiilor și G.I.S., la specializările Îmbunătățiri Funciare, Ingineria Mediului și Cadastru. Prelegerile sale se distingeau prin claritate și ținută științifică. Paralel cu activitatea de predare a cursurilor a condus lucrări practice, proiecte de an, a îndrumat proiecte de diplomă și masterat ale studenților și inginerilor de la Facultatea de Hidrotehnică, a antrenat și inițiat studenții în activitatea de cercetare științifică
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În decursul activității didactice a predat disciplinele: Ontologia, Gnoseologia, Antropologie filosofică și socială, Istoria mișcării muncitorești internaționale, Materialism dialectic, Teoria cunoașterii, Etică. A îndrumat zeci de generații de studenți și profesori din învățământul preuniversitar, predând cu măiestrie cursuri de înaltă ținută, atrăgătoare, din diferite domenii, mereu actualizate. În cele trei decenii și jumătate a depus un efort constant și unanim apreciat pentru pregătirea studenților. În sprijinul procesului de învățământ a litografiat cursuri pentru studenți și a editat o serie de manuale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
referitoare la personalitățile marilor voievozi români (Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Iancu de Hunedoara și Mihai Viteazul) sau privind evenimente cheie din istoria românilor. A participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale, prezentând cu fiecare prilej comunicări de înaltă ținută profesională. Pe lângă recenziile și prezentările apărute în prestigioase publicații din țară și străinătate („Revista de Istorie“, „Turcica“-Paris, „Südost-Forschungen“München, „Revue des études balkanique“-Sofia etc.), pentru soliditatea și rigoarea elaborării acestora, Academia Română l-a distins, în două rânduri, cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
TEODORESCU STELUȚA (1926-2008) PSIHOLOG și PROFESOR Eminent dascăl și psiholog de vocație, prof. univ. dr. Steluța Teodorescu a fost o remarcabilă exponentă a școlii ieșene de psihologie. S-a format, a colaborat și a continuat într-o tradiție de mare ținută: Vasile Pavelcu, Ernest Stere, Petre Botezatu, Ion Holban. S-a născut, la 9 iulie 1926, în localitatea Moinești, județul Bacău. A urmat școala primară în localitatea natală, apoi Școala Normală de Fete din Bacău (1938-1946). Obține diploma de învățătoare cu
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fie remarcat de către dascălii săi ce i-au îndreptat apoi pașii spre cariera viitoare. Eminentul profesor Mihai Răvăruț, preocupat la vremea aceea de constituirea, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a unui colectiv de botaniști de înaltă ținută academică, a întrezărit în tânărul Eugenie Turenschi un om cu certe calități profesionale și morale și la convins să îmbrățișeze profesia de dascăl, căreia i-a rămas fidel tot restul vieții și pe care a slujit-o cu întregul său
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a slujit cu abnegație și dăruire școala ieșeană de statistică, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a trecut la cele veșnice la 24 martie 2011 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. UNGUREANU, NICOLAE (1934-2010) INGINER CONSTRUCTOR Cadru didactic de aleasă ținută academică, remarcabil cercetător, prof. univ. dr. ing. Nicolae Ungureanu a contribuit la dezvoltarea și afirmarea învățământului superior de construcții din România. S-a născut la 24 octombrie 1934, în comuna Brătila, județul Bacău. A urmat cursurile Liceului Teoretic Oituz și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
teren-structură; dinamica materialelor și structurilor; plăci plane și plăci curbe; fundații directe și de adâncime la acțiuni statice și dinamice. Activitatea sa științifică și-a găsit concretizarea în editarea și publicarea, în calitate de autor și coautor, a 6 cărți de înaltă ținută științifică: Încercarea materialelor (coautor, vol. II, Editura tehnică, 1982); Aplicații ale ingineriei seismice (autor al secțiunii Rezervoare, Editura Tehnică, 1990) - lucrare ce a primit Premiul „Anghel Saligny“ al Academiei Române, în anul 1990; Rezistența materialelor (coautor, Editura „Gh. Asachi“, 1999); Théorie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Uneori își amintea cum îi spunea: „Când îți vine cineva în casă să-l primești cu toată dragostea, sa-i zâmbești chiar și atunci când sufletul îți plânge, să te uiți într-o oglindă să vezi cum arăți, să-ți aranjezi ținuta, iar casa să-ți fie ca o farmacie, să ai bunul simț și cei șapte ani de acasă.” Își aminti cum taică-său îi spusese: „Când privești un copac îl vezi înalt și drept, iar când bate vântul el își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cercetându-i expresia și mimica feței. Se vedea pe chipul ei mulțumirea cu privire la iscodirea ei. - Desigur, înțeleg totul! - Aș putea spune că te-am căutat și așteptat până în acest moment. La această destăinuire, Nicole roși, dar imediat se concentră asupra ținutei sale căutând să facă o comparație cu cea a lui. Alin, era de o eleganță ce depășea limita oricărui tânăr de acea vârstă. - Ai precizat cu nonșalanță că m-ai căutat, dar de unde știai că ai să mă găsești aici
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
au fost cele mai bune ! ?), că filmul lui Porumboiu a câștigat prea multe premii (idem), că la televizor nu s a auzit bine, că unii erau prea emoționați (trebuiau să-și trimită sosiile lor din plastic !), că alții erau în ținută de oraș (ce-i drept, am fost singurul la papion și smoking, deși pe invitație scria clar ținută de gală), că nu e ca la Oscaruri (nici nu și-a propus !), că la Oscaruri nu se dau atâtea premii unui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu s a auzit bine, că unii erau prea emoționați (trebuiau să-și trimită sosiile lor din plastic !), că alții erau în ținută de oraș (ce-i drept, am fost singurul la papion și smoking, deși pe invitație scria clar ținută de gală), că nu e ca la Oscaruri (nici nu și-a propus !), că la Oscaruri nu se dau atâtea premii unui singur film (fals !), c-o fi, c-o păți, și patati, și patata... E clar, bucuria altora îl
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
este un pictor de o perfectă cinste meșteșugală. D-sa nu caută să înșele prin trucuri de efect, nu înconjoară niciodată greutățile ce i se ivesc în cale, merge până la capăt în ceia ce are de spus. Astăzi, o asemenea ținută nu se întâlnește oricând, în febra atâtor improvizații și invenții, care vor să scoată cu orice preț pe artist din rândurile cuminți și să-l proecteze în senzațional”(Tache Soroceanu). „Căci, dacă e să ne referim la arta noastră, cine
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
niciodată nu m-am simțit pătruns de fiori ca în fața acestui arbore exotic, a cărui soartă ar fi fost să ajungă lemn de foc dacă nu s-ar fi gîndit la el moș Toader, bătrînul acela cu părul alb, cu ținuta dreaptă, plină de demnitate și cu vorba cumpătată, inteligentă. O clipă îmi amintesc de nopțile din vara lui '63, cînd mă angajasem la " Spații verzi" și udam florile cu consăteanul meu, nașul Ion Vlădeanu, de-a lungul bulevardului din Eforie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Dumneavoastră, dumneavoastră, tovarășe Vlădeanu, zice ea, repetînd gestul. Mă apropii cu pași rari, aruncînd o singură privire, cuprinzătoare, femeii care o însoțește pe Brîndușa: e cam de aceeași vîrstă cu ea; blondă, cu părul tăiat scurt, frumos buclat; are o ținută dreaptă, impunătoare și un surîs grav, ironic, în colțul stîng al gurii. Tovarășe Vlădeanu, mi se adresează Brîndușa, întinzîndu-mi o hîrtie, tovarășa este delegata Cooperativei Invalizilor, cu care avem relații strînse de colaborare. Dorește, urgent!, două tone de filamente de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
este croit: are simplitatea și naturalețea pe care doar adevăratele valori o au. Reușesc să prind liftul. Intru, închid ușile, apăs pe butonul pentru etajul doisprezece și mă întorc spre oglinda de pe peretele din spate al liftului, să-mi controlez ținuta. Sus, la etajul doisprezece, bat la ușa știută. Aud un "da, intrați, vă rog!", deschid, fac un pas înăuntru, închid ușa încet, apoi îmi scot casca. Sărut mîinile, spun doamnei Teona, care mai țăcăne o dată pixul și-l lasă peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce trebuia s-o primesc. Sus, la etajul trei, camera 70, sau 71, îmi spune portarul, după ce-l conving că treaba e urgentă. Urc la etajul trei și mă opresc în fața ușii cu numărul 70; îmi cercetez dintr-o privire ținuta, scot batista și-mi șterg nasul în fugă, bag batista la loc în buzunar și mă pregătesc să bat la ușă, dar ușa se deschide brusc și mă trezesc față în față cu un bărbat. Pe cine cauți? mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]