12,690 matches
-
-se acasă, să-i taie părul în cinstea Sperheului, râul tutelar al regatului său, nici 29 să-i aducă jertfă o sută de boi și cincizeci de berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit de brațul său care să-l apere, înspăimântându-i vrăjmașii. Se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit de brațul său care să-l apere, înspăimântându-i vrăjmașii. Se teme, dar nu știe nimic de soarta părintelui său, și nici Odiseu, întrebat, nu are ce să-i spună, cum nu are ce ne spune eposul întreg
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vârstă al lui Patrocles. După moartea acestuia, Ahile își amintea cum obișnuiau să stea la sfat doar ei singuri, departe de tovarășii lor, și cum ei, cei mai neașezați dintre ahei, mereu împreună au bântuit prin atâtea cetăți și atâtea ținuturi, luptând cu lăncile lor lungi, pustiind și prădând, simțindu-se cu nimic mai vinovați decât niște vânători. Au fost, în acei ani atât de grei, și destule vrajbe. În Odiseea se găsește, fugar, amintirea uneia faimoase, dintre Ahile și Odiseu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
regiunea, mai ales Ahile și ai săi, cărora, cum s-a văzut, imprudenții le cădeau pradă. De partea lor, aheii, al căror efectiv 42 rămâne constant, recurgeau, pentru a subzista și chiar a se îmbogăți, la expediții de jaf în ținuturile limitrofe și în insulele mai apropiate de tabăra lor. Protagonistul acestor razii este tot Ahile, cum am spus deja, cu toate amănuntele pe care le furnizează, retrospectiv, poemul. El este cel care aduce în tabăra ahee grosul prăzii, care, după
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
ca umbre fără viață, ca niște aparențe care nu mai păstrează decât înfățișarea lor de odinioară, simple simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în care vorbește el și a specificității discursului său. Ahile nu și ascunde niciodată gândul după vorbe și chiar declară că detestă duplicitatea, pe cel care una gândește și alta spune, tot pe atât cât îi este urât de porțile Ținutului morții. Lucrul acesta i-l spune lui Odiseu, și nu întâmplător. 107 S-ar putea crede că întregul fel de a vorbi al lui Ahile este deductibil din franchețea lui. Și, într-o măsură, chiar așa și este. Dar acest
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
merg așa, dacă nici necuprinsa întindere albă de spume a mării nu-i mai ține departe 109 pe oameni, se va întâmpla ca și aceia pe care i-a ucis să învie și să se întoarcă pe pământ din negurile Ținutului morții. Dar respirația aceasta largă produce un cu totul alt efect atunci când Ahile se desprinde de îngrădirile unui loc anume și vede lumea mai departe și mai larg, și mai de sus decât oricare om. În câteva rânduri, vorbirea lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
folosește nume care trezesc mari ecouri, epitete solemne în lungimea lor și așezate simetric, evocând întinderile deschise și îndepărtate ale pământului rodnic, cu păduri pline de umbră și râuri înspumate, ale mării cu insulele ei, numind râuri, lacuri și munți, ținuturi (Frigia) și insule (Lesbos), cetăți vestite și pline de aur (Orhomenos și Teba Egiptului) și sfinte sanctuare (Delfi, Dodona) care durează într-un alt timp, statornic, ca acela al comparațiilor din poem și al marilor clipe în care tragica Iliadă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
este un muritor, însă nu orice muritor, ci unul de obârșie divină și mult iubit de zei: are drept tată pe Eac, fiu al lui Zeus, și a fost, cât a trăit, rege peste neamul său, mirmidonii, locuitori al Ftiei, ținut mănos care se întinde de-a lungul râului Sperheu până la mare, în partea de sud a Tesaliei, bogat în cai și în vite. La naștere, zeii i-au făcut daruri bogate, apoi, la vremea cuvenită, i-au dat drept soție
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
întorcându-se acasă, să-i taie părul în cinstea Sperheului, râul tutelar al regatului său, nici să-i aducă jertfă o sută de boi și cincizeci de berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit de brațul său care să-l apere, înspăimântându-i vrăjmașii. Se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
berbeci, așa cum făgăduise, nădăjduind. I-au rămas doar lacrimile. Mai târziu, Ahile, în ținutul umbrelor, se teme că tatăl său, slăbit de bătrânețe și de așteptare, nu mai este ținut în mare cinste și este poate pradă samavolniciilor celor din ținuturile vecine, lipsit de brațul său care să-l apere, înspăimântându-i vrăjmașii. Se teme, dar nu știe nimic de soarta părintelui său, și nici Odiseu, întrebat, nu are ce să-i spună, cum nu are ce ne spune eposul întreg
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
vârstă al lui Patrocles. După moartea acestuia, Ahile își amintea cum obișnuiau să stea la sfat doar ei singuri, departe de tovarășii lor, și cum ei, cei mai neașezați dintre ahei, mereu împreună au bântuit prin atâtea cetăți și atâtea ținuturi, luptând cu lăncile lor lungi, pustiind și prădând, simțindu-se cu nimic mai vinovați decât niște vânători. Au fost, în acei ani atât de grei, și destule vrajbe. În Odiseea se găsește, fugar, amintirea uneia faimoase, dintre Ahile și Odiseu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
toată regiunea, mai ales Ahile și ai săi, cărora, cum s-a văzut, imprudenții le cădeau pradă. De partea lor, aheii, al căror efectiv rămâne constant, recurgeau, pentru a subzista și chiar a se îmbogăți, la expediții de jaf în ținuturile limitrofe și în insulele mai apropiate de tabăra lor. Protagonistul acestor razii este tot Ahile, cum am spus deja, cu toate amănuntele pe care le furnizează, retrospectiv, poemul. El este cel care aduce în tabăra ahee grosul prăzii, care, după
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ca umbre fără viață, ca niște aparențe care nu mai păstrează decât înfățișarea lor de odinioară, simple simulacre vlăguite și inconsistente, golite de orice substanță vitală, de orice conștiință și de orice amintiri. Nu au nici măcar viața arătărilor din vise. Ținutul morților este singurul loc din universul homeric unde Forța care poartă lumea, care este lumea, e absentă. Acestor umbre fără cuget, fără voință și fără pasiuni nu le este nici măcar urât, plictisul fiind doar o tânjire a vitalității. Și nălucile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
în care vorbește el și a specificității discursului său. Ahile nu și ascunde niciodată gândul după vorbe și chiar declară că detestă duplicitatea, pe cel care una gândește și alta spune, tot pe atât cât îi este urât de porțile Ținutului morții. Lucrul acesta i-l spune lui Odiseu, și nu întâmplător. S-ar putea crede că întregul fel de a vorbi al lui Ahile este deductibil din franchețea lui. Și, într-o măsură, chiar așa și este. Dar acest lucru
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lucrurile merg așa, dacă nici necuprinsa întindere albă de spume a mării nu-i mai ține departe pe oameni, se va întâmpla ca și aceia pe care i-a ucis să învie și să se întoarcă pe pământ din negurile Ținutului morții. Dar respirația aceasta largă produce un cu totul alt efect atunci când Ahile se desprinde de îngrădirile unui loc anume și vede lumea mai departe și mai larg, și mai de sus decât oricare om. În câteva rânduri, vorbirea lui
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
folosește nume care trezesc mari ecouri, epitete solemne în lungimea lor și așezate simetric, evocând întinderile deschise și îndepărtate ale pământului rodnic, cu păduri pline de umbră și râuri înspumate, ale mării cu insulele ei, numind râuri, lacuri și munți, ținuturi (Frigia) și insule (Lesbos), cetăți vestite și pline de aur (Orhomenos și Teba Egiptului) și sfinte sanctuare (Delfi, Dodona) care durează într-un alt timp, statornic, ca acela al comparațiilor din poem și al marilor clipe în care tragica Iliadă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Oceanului Atlantic, lîngă Benguela, terminînd astfel a treia traversare (după Silva Ponta și Livingstone), dar nu de la vest la est (cum făcuseră predecesorii lui), ci de la est la vest. Canada și Arctica. Între 1846-1848, James Ray și John Richardson au explorat ținutul de coastă de la estuarul rîului Mackenzie, spre răsărit, pînă la insula Boothia, desăvîrșind în linii mari descoperirea coastei nordice a Americii. Între 1848-1851, Francis Leopold MacClinton a fost primul cercetător polar occidental care a folosit săniile eschimoșilor trase de cîini
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
împartă gloria cu nici un om de rasă albă; aceștia au fost lăsați să aștepte la ultima bază avansată. Antarctica. În 1831-1832, John Biscoe a descoperit peninsulele Enderby și Graham ("Țara lui Graham"). John Ross și-a legat numele de descoperirea ținutului Victoria (Victoria Land), precum și de marea și bariera de gheață omonime. În 1899, belgianul Adriaen de Gerlache, căpitanul vasului "Belgica", a fost primul om care a iernat la 70° 71' latitudine sudică. Din expediție făcea parte și tînărul savant Emil
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fost un elev mai silitor la istorie, ar fi putut să-i menționeze și pe cei trei regi saxoni din perioada pre-normandă: Eduard cel Bătrîn, Eduard Martirul și Eduard Confesorul (v. vol.1 ) ** Cuvîntul dominion are aici sensul general de "ținut" (pays d'outre-mer, cum spun francezii, sau overseas territories, cum spun englezii) și nu sensul politic, adică nu se referă la statutul de "dominion" al unui teritoriu (în contrast, deci, cu cel de "colonie", "protectorat", "mandat" sau "teritoriu dependent"). *** Același
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
trebuiau să-și organizeze adepții pe întreg teritoriul țării. În mai puțin de un deceniu, Jefferson, Madison și alții, solidari cu concepțiile lor, au creat un partid politic care a fost organizat în detaliu pînă la cele mai neînsemnate arii, ținuturi și municipalități, o organizare care avea să întărească loialitatea adepților lor între și în timpul campaniilor electorale și să asigure prezența acestora la urne. Partidul lor Republican (curînd denumit Republican democratic și, o generație mai tîrziu, Democrat) a devenit primul partid
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
reprezentativă. Să ne imaginăm că un reprezentant ales dorește să rezerve cît zece minute pentru a dezbate probleme cu fiecare cetățean adult din circumscripția sa. Nu vom lua în considerare timpul de călătorie și alte aspecte practice. Să presupunem că ținutul cuprinde zece mii de cetățeni adulți, numărul cel mai mare din tabelul 1. Q.E.D.: Reprezentantul ar trebui să aloce mai mult de jumătate din zilele anului pentru întîlniri cu alegătorii! În Statele Unite, reprezentanții din Congres sînt aleși din circumscripții care
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu alegătorii! În Statele Unite, reprezentanții din Congres sînt aleși din circumscripții care cuprind în medie mai mult de patru sute de mii de cetățeni adulți. Un membru al Camerei Reprezentanților care ar dori să acorde doar zece minute fiecărui cetățean din ținut nu ar mai avea timp pentru nimic altceva. Dacă ar fi să îndeplinească această sarcină opt ore pe zi, în fiecare zi a anului, ar avea nevoie de mai mult de douăzeci de ani sau zece mandate, mai mult decît
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
că orice țară democratică are nevoie de unități mai mici. Într-o țară contemporană, acestea sînt de o varietate uluitoare. Pînă și cele mai mici țări democratice necesită guvernări municipale. Țările mai mari pot avea altfel de guvernări: pe districte, ținuturi, state, provincii, regiuni și altele. Oricît de mică ar fi o țară pe scară mondială, va necesita o multitudine de asociații și organizații independente adică o societate civilă pluralistă. Întrebarea: care este cea mai bună metodă de a guverna asociațiile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
populate, așadar așezări umane), morfonime (nume de forme de relief), hidronime (nume de ape), hileonime sau fitonime (nume de locuri acoperite de formațiuni vegetale), hodonime sau odonime (nume de căi de comunicație), choronime sau regionime (nume de structuri teritoriale majore: ținuturi, provincii, plase, județe, regiuni, țări, continente etc.). Pe lîngă acestea sau ca subcategorii ale unora dintre ele, se vorbește de oronime (nume de munți), potamonime (nume de ape curgătoare), limnonime (nume de ape stătătoare), talassonime (nume de mări și oceane
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]